8 matches
-
ei mă bagă-n boală! - Ia de gustă vin ales! N-ai să-l uiți, că-i elixir... În rochiță l-am cules; Să-ți mai aduc un clondir? Picolița, dulce.., bălăioară - Cea mai mică - ne privește... Și-mi aleargă sprinteioară; Ah, ce ochi, cum mă vrăjește! - Păcat nu-i, că te-amețește!... Zice juna din guriță: Și o văd cum se roșește, Vrea s-ascundă sub rochiță Sânul - piersică de vară - Și genunchii rotunjori; A-nțeles că mă-nfioară: - Vai, neicuță
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
cățelușă adorabilă, de cei doi câini numiți la fel, Jup; cu maidanezul Cezar de care ne îndrăgostim imediat pentru că e foarte inteligent și prietenos, de Tarzan, un alt maidanez care are fel de fel de peripeții hazoase, de Brebenel și Sprinteioara, căprioara și puiul ei, personaje închipuite, dar și de o căprioară adevărată care vine zilnic să-l viziteze în parcul de lângă pădure unde autorul are casa în Toronto. Ne împrietenim și cu puiul de cuc, și cu leuțul Rex, a
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
permite tranziția prin realul dogmatic al imaginarului și al posibilului imaginar în contextul unui real plauzibil. Creația se bazează pe acest context: Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/ Când o mreană saltă-n aer dup'o viespe sprinteioară/ Când sălbaticele raze se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată de un nour trecător", totul e ca în artele plastice. Vasile Alecsandri este creatorul, depășește predicția lui Hegel însemnând sfârșitul artei și se abandonează rolului psihic de medium: "Și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
N-am visat așa o soră Sprinteioară și frumoasă; Eu mai bine-o duc acasă Și o dărui mamei noră. Eu întreb, nu dau cu parul, Și-ntrebarea mă devoră: Dacă am în SUA soră, Oare nu-mi pătez dosarul?
La sora Condoleazza by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84162_a_85487]
-
altă, alte gazde convenabile, unde șăde-ghine cu flăcăul ori cu omul, până când dă peste ea fumeia și-o poftește să-și caute altă convenabilă - s-o-ngrășat pi la șăli ș’ pi la chept, da chicioarele tot subțiri, tot subțiri, ca să fie sprinteioară, când bate cu ele văzduhul - așa zic gurile rele. O văd pe domnișoara Tuza arătând, la clasă, cum e cu trenul-și-tunelul - cum să fie, uite-așa! Și arăta, repetat, cum trenul vine de-aici și intră-n tunel dincoace, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. Lunca-n juru-mi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu foc Și să-ți fie de noroc! Ochișorii săi căprii Trezea lumea-n veselii. Perișoru-i aurel, Ca mătasea subțirel. Trăgea ochii tot la el...” Pentru a marca natura serafică a femeii, poetul variază dalbă și sprintenă cu dălbioară și sprinteioară. Folosește, În acest sens, procedeul agasant al diminuării. Lăsînd deoparte chestiunea valorii, am putea deduce din acest procedeu o figură a erosului: aceea a dematerializării și miniaturizării. Frumusețea, ca să fie autentică, trebuie să fie aeriană și gingașă. Alecsandri găsește repede
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]