149 matches
-
au demonstrat faptul că imaginația se îmbunătățește în raport cu distanța pe care un individ o aleargă. Astfel, anumiți indici de manifestare ai imaginației sunt mai dezvoltați la alergători de maraton comparativ cu cei pe distanțe medii și mult mai mari față de sprinteri; joggingul ajută la pierderea în greutate. Practicarea regulată a joggingului alături de o dietă sănătoasă a demonstrat că duce la scăderi reale ale greutății corpului, scăderi bazate pe menținerea musculaturii și diminuarea stratului adipos; joggingul diminuează riscul atacului de cord (insuficiența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
guvernări încoace, indiferent de nuanța portocalie sau albastră, lumea se tot plînge că e puțin. Nu-i mult, dacă observăm că atletismul, cel mai vîrtos finanțat, ia un milion și jumătate de euro. Cu banii ăștia vrem noi să avem sprinteri ca ai americanilor sau fondiști ca ai africanilor? Chiar, Etiopia, Eritreea, Kenya ce bugete or avea? Suma venită de la stat e insignifiantă, cît timp tenisul primește sub o jumătate de milion de euro; și ne mai plîngem că ne bate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sportiv modern”, Ed. Editis, București, 1993. Pregătirea fizică are ponderi diferite de la o ramura de sport la alta și de asemenea un caracter diferențiat. De pildă, pregătirea fizică a fotbaliștilor este net superioară, sub anumite aspecte, celor necesare gimnaștilor sau sprinterilor pe 100 m. și 200 m. plat. Importanța pregătirii fizice se reflectă în influența pe care o exercită asupra tehnicii și tacticii, pregătirea fizică constituind baza pe care trebuie să se sprijine acești doi factori. Cu cât pregătirea fizică este
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
În musculatura care asigură postura predomină fibrele roșii, în timp ce la mușchii membrelor, îndeosebi la membrele superioare, se întâlnesc în cantități crescute fibre albe. La sportivi, s-au constatat procente diferite de tipuri de fibre, în funcție de ramura de sport practicată. Astfel, sprinterii prezintă un procentaj mai mare de fibre II b, pe când alergătorii de fond prezintă mai multe fibre de tip I. Aceste distribuții diferite nu au fost încă explicate în totalitate, nefiind delimitat încă foarte clar aspectul ereditar de influențele datorate
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
fond nu s-au mai înregistrat fibre de tip II b. Distribuția tipurilor de fibre musculare este un aspect care trebuie să ghideze selecția pe diferite ramuri de sport. În general, la sportivii care practică eforturi maximale de scurtă durată (sprinteri, săritori) predomină fibrele rapide în mușchii solicitați. Cu cât crește durata efortului solicitat de sportul respectiv, cu atât crește și procentajul de fibre de tip I, în timp ce procentul fibrelor II scade. Așadar, proporția de tipuri de fibre musculare poate limita
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de îmbunătățire al vitezei.” Predispozițiile genetice vor influența orice capacitate umană; cea mai mare greșeală care se face în antrenamentul atletic este de a subestima potențialul care există pentru fiecare atlet. Dacă un atlet nu-și demonstrează evident abilitățile ca sprinter la o vârstă fragedă sau de la primul antrenament, nu este obligatoriu ca acesta să fie orientat către alte probe sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate fi dezvoltată. „ Acesta este un simplu adevăr. Viteza obținută nu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tipurilor de fibre musculare va influența abilitatea de a alerga cu viteză mare pe distanță scurtă. Privind raportul în procente dintre tipurile de fibre participante în efortul de viteză, J.H. Wilmore, D.L. Costill și M. Rieu, 1986, susțin că, un sprinter are 60-65% fibre rapide și 35-40% fibre lente. J. H. Wilmore și D.L. Costill, 1994, consemnează despre tipul fiziologic și mai recente despre efectul genetic asupra distribuției tipurilor de fibre și activității enzimelor în mușchiul scheletic. Din acest punct de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1997, L. Seagrave, 1996, C. Vittori, 1990, susțin că la fel se petrece și cu capacitatea de accelerare, care e relativ independentă de capacitatea de a alerga cu viteză maximă. Concluzia autorilor de mai sus este că, pentru a fi sprinter cu o tehnică eficientă de alergare, este nevoie de a se respecta următoarele aspecte: -execuția unui element tehnic cu viteză lentă nu este transferabilă la viteze apropiate de maxim; -transferul de viteză nu se efectuează decât în mișcările în care
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-5” de alergare în proba de 100 mp, energia este susținută de o mare cantitate de fosfați cu un echivalent mecanic de 20W/Kg și chiar mai mult și apoi de 10W/Kg pentru a menține viteza acumulată. Astfel, un sprinter de 80 Kg care atinge viteza maximă de 11,5 m/s în primele 4”, necesită o energie la start de 1092W. La o viteză de 10.5 m/s, necesarul de energie este de 1050W iar la 9,5
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este energie aerobă pentru atleți). Declinul de viteză în cursele de sprint ale atletelor pe ultima parte a cursei este explicat prin declinul în sursele de energie anaerobă. Metabolismul aerob joacă un rol semnificativ mai mare la sprintere decât la sprinteri, susține același autor. Astfel, se sugerează ideea că antrenamentul sprinterelor nu ar trebui să-l imite pe cel al sprinterilor. Metabolismul aerob este mai important pentru atlete de-a lungul tuturor distanțelor de alergare. J. Ward - Smith și P. F.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
explicat prin declinul în sursele de energie anaerobă. Metabolismul aerob joacă un rol semnificativ mai mare la sprintere decât la sprinteri, susține același autor. Astfel, se sugerează ideea că antrenamentul sprinterelor nu ar trebui să-l imite pe cel al sprinterilor. Metabolismul aerob este mai important pentru atlete de-a lungul tuturor distanțelor de alergare. J. Ward - Smith și P. F. Radfort, 2000, au observat că atletele au folosit procente mai mari din rezerva aerobă decât atleții, în probele de sprint
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10 ani reușeau să dea răspunsuri motorii foarte rapide la diferite semnale. Această concluzie confirmă ipoteza că performanța mai slabă în ceea ce privește atenția la copii se datorează în mai mare măsură inhibiției reacției motorii. Ambiția, motivația sunt indispensabile în viața de sprinter, cu condiția ca ele să fie în concordanță cu ceilalți factori esențiali, care, în concepția lui D. Swartz, 1980, sunt: -condiția fizică adecvată; -tehnica corespunzătoare; -igienă de viață (somn, alimentație). Respectând acești factori, barierele mentale care limitează performanța fizică pot
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
apariția fazei de decelerare. 7. Sfârșitul cursei - implică o tehnică ce poate îmbunătăți radical timpul obținut. 8. Trecerea liniei de sosire și oprirea impun o tehnică care poate preveni traumele de după cursă. 9. Refacerea și odihna - în timpul unui concurs, un sprinter are de alergat mai multe curse în timp de 2 zile. Obiectivul în această fază este readucerea rapidă a sistemului fiziologic la nivelul de bază și pregătirea efectivă a atletului pentru o nouă cursă. C.H. Delecluse, Van Coppenolle, H. Willems
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
calea diferitelor metode de dezvoltare ( reacție la semnal cu executarea globală a startului; reacție la semnal cu executarea fracționată a startului; educarea și perfecționarea perceperii și aprecierii corecte a microintervalelor spațio- temporale...etc) se valorifică la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
start, acest set anticipativ trebuie să fie plasat în răstimpul dintre comanda „gata” și semnalul sonor-pocnetul de pistol. Setul anticipativ poate fi centrat, focalizat pe receptarea pocnetului, care declanșează apoi acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează mai rapid, timpul de latență este mai scurt. Acest tip de comportament trebuie învățat și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care de fapt este o acțiune de contractare cât mai puternică posibilă, ,,ca o explozie” ,pentru a imprima încărcăturii ce trebuie deplasată cu cea mai de propulsie;mare viteză posibilă, pornind de la o situație de nemișcare a segmentelor - la un sprinter, nivelul maxim al forței explozive este evidențiat de prima împingere pe blocul de start de către piciorul așezat în primul ,,bloc”; - pentru lansarea de la start, în primii pași se manifestă forța exploziv-elastică; este o forță de tip reactiv, pe care musculatura
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de accelerare are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple de valori ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Astfel, Maurice Greene obține accelerația maximă tot în intervalul de 50-60m. Bailey și ceilalți atleți prezenți în aceeași finală au obținut accelerația maximă la intervalul imediat inferior, 40-50m. În acest caz, din nou apare ideea conform căreia rezultatul obținut de sprinteri, în cursa de 100m, este cu atât mai bun, cu cât distanța, unde este atinsă accelerația maximă de alergare, este mai mare.Trebuie specificat că ultimele 3 tabele prezentate nu au precizat însă nici o distincție între accelerația pură și tranziție
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
va concretiza în excitarea unei cote suplimentare de unități motorii, în faza succesivă a contracției și, într-un surplus de forță. De aici și denumirea de forță reflexă. Ea este expresia fenomenologică cea mai rapidă a forței care îi permite sprinterului să alerge rapid, în timpul extrem de scurt pe care acesta îl are la dispoziție- aproximativ 90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de extensie a coapsei. Nu s-a observat nicio diferență între viteza de flexie a coapsei la cele
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
masa musculară va depăși 40% din greutatea corpului, fapt ce se va întâmpla după vârsta de 14 -16 ani. A. Donatti, 1994, a calculat raportul între lungimea fuleului și viteza obținută în proba de 60 mp și 100 mp la sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și se limitează la câteva aspecte, dar care pot genera...” reflecții la nivelul F.R.A., având în vedere, cel puțin, oficialii federației, ai tuturor unităților sportive cu secții de atletism, și toți profesorii și antrenorii implicați în pregătirea generațiilor de sprinteri, începând cu copiii și până la nivel internațional”. S-au avut în vedere probele de aer liber, respectiv 100, 200, 400 mp., ștafetele 4x100 și 4x400 mp., la seniori și senioare, iar în unele cazuri și la juniori și junioare I.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a alergării, exprimată în m/s., în raport cu performanțele prezentate în tabelul de mai sus, respectiv viteza medie de deplasare a recordmanilor mondiali, europeni și români, pe distanțele de 100, 200 și 400 de mp. Observăm că diferența de nivel a sprinterilor români este edificatoare în raport cu recordul mondial și cu cel european. Dacă luăm ca prim exemplu cursa de 100 mp, când recordmanul mondial trece linia de sosire, recordmanul român se află la aproximativ 4.82 metri distanță de acesta. În cazul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai apropiată, la senioare, este la proba de 400 mp. Poziția cea mai îndepărtă, la seniori, este la proba de 200 mp. Însă atât la seniori cât și la senioare, diferențele sunt semnificative. Se cuvine totuși să remarcăm faptul că sprinterii de elită, în multe țări și chiar și la noi, sunt foarte puțin numeroși.Ori, din contră, în țări ce au un atletism comparabil cu al țarii noastre, apar periodic sprinteri în topul mondial sau european. Mai trebuie avut în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sunt semnificative. Se cuvine totuși să remarcăm faptul că sprinterii de elită, în multe țări și chiar și la noi, sunt foarte puțin numeroși.Ori, din contră, în țări ce au un atletism comparabil cu al țarii noastre, apar periodic sprinteri în topul mondial sau european. Mai trebuie avut în vedere o realitate de necontestat și anume că supremația în sprint este deținută de către atletele și atleții de culoare, mult mai apți pentru probele de viteză. Luăm ca exemplu proba de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]