503,169 matches
-
făcîndu-se că mă crede, și intră în vorbă cu altcineva. Domnul în negru care ne așteaptă pe peron cu cartonul pe piept pe care scrie Ambasada română are o față încremenită - e rigid din creștet pînă-n călcîie. Uite ,mortul perfect", spune unul din băieți. Ba nu ,mortul oprit", spune una din fete. Rîdem. în dimineața asta, în drum spre Rathaushotel, printre atîtea palate impozante, nu-ți rămîne decît să rîzi. Cu ce altceva ai putea să spargi puțin opulența asta strivitoare
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
cu altcineva. Domnul în negru care ne așteaptă pe peron cu cartonul pe piept pe care scrie Ambasada română are o față încremenită - e rigid din creștet pînă-n călcîie. Uite ,mortul perfect", spune unul din băieți. Ba nu ,mortul oprit", spune una din fete. Rîdem. în dimineața asta, în drum spre Rathaushotel, printre atîtea palate impozante, nu-ți rămîne decît să rîzi. Cu ce altceva ai putea să spargi puțin opulența asta strivitoare. Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu, Teodor Dună, Claudiu Komartin
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
pentru soprane, îi mulțumim și Institutului Cultural că și-a deschis portmoneul și a scos din el un pumn de bănuți pentru poeții tineri, îi mulțumim Vienei că ne-a răsfățat cu splendorile ei și lui Helmuth Madritsch care a spus că a asistat la cea mai frumoasă seară de poezie, îi mulțumim Claudiei Nistor că a scris cîteva rînduri entuziaste despre noi pentru revista ,Orizont". Oare de ce doamna Carmen Bendovski, directoarea Institutului Cultural din Viena, nu ne-a onorat seara
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
ani?" - ,Mi-ar fi greu să vă răspund, întrucât încă mă aflu pe aeroport..." Două zile mai târziu, PRO TV, în cadrul telejurnalului de seară, transmite de la Neptun, unde Vargas Llosa urmează să primească, din partea Uniunii Scriitorilor, premiul ,Ovidius". Prezentatoarea știrilor ne spune că Marió Vargas Llosa (accentul ei e ca în vocativul românesc de la Maria: Marioo!), ,celebru scriitor peruan, a sosit în România însoțit de verișoara Patricia și de a treia soție". Știrea mă lasă perplex și mă duce cu gândul la
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
ultimă criză de admirație și de umilință. Și apoi Vargas Llosa sosise pe neașteptate, părând că se întruchipase din însăși neliniștea primei mele lecturi. Apariția lui avea ceva din frumusețea unui ,dieu en crepuscule", cum mi-a venit să-i spun când l-am văzut la aeroport. ,Zeul în crepuscul" era ajutat de un post autohton de televiziune, două seri mai tîrziu, ,să treacă ecranul" ca adorator al Shakirei. Asta era, pentru jurnaliștii noștri și pentru o nouă generație de necititori
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
lucrez. Și aici, în hotel, am lucrat azi de dimineață două ore și după masa de prânz o oră." Dar stări de spirit nu are? îl întreb. Melancolii, depresii, chefuri și lipse de chef... - ,Sigur că am. Dar nu știu cine a spus că e de ajuns să privești intens un obiect pentru ca el să devină interesant. Însuși privitul foii de hârtie te poate pune la treabă. Și apoi - și tonul i se încălzește deodată -, nu există lucru mai minunat pe lume decât
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
singura Ťorgie perpetuăť pe care și-o poate oferi o ființă umană." A doua secvență. Ieșim de la conferința ,Microsoft", unde Llosa a vorbit despre cărțile lui și despre chipurile răului în lumea de azi. Facem câțiva pași pe jos. Îi spun că Lituma în Anzi mi s-a părut desăvârșită. Un singur lucru am senzația că nu ar fi trebuit să se întâmple acolo. Devine brusc interesat: ,Care?" - ,Ideea de a o readuce înapoi pe iubita lui Carreńo. Cititorul n-o
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
treia secvență. Ne îndreptăm spre hotel. E seară și ploaia, care nu contenește de trei zile, a încetat. Îl ajut să scoată din mașină darurile primite de la cititori: cărți, broșuri, reviste... Se pare că cititorii dumneavoastră sunt toți autori, îi spun în timp ce-i trec pungile de plastic. Bănuiesc că o să le lăsați pe toate la hotel." Se animă brusc și îmi povestește că în timpul vizitei lui Evtușenko în Columbia toți poeții columbieni au ținut să-i dea cadou acestuia un volum
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
evazată a paharului cu vin roșu. Simt nevoia să-i mulțumesc, altfel decât printr-o simplă formulă, că a venit. ,V-am privit în toate zilele astea. Cred că aveți tot ce își poate dori un om". Și apoi îi spun ce mi-a trecut prin minte atunci când l-am văzut la aeroport, povestea cu frumusețea zeului în crepuscul. Și deodată, masca superbiei pe care o ținuse trei zile pe chip, masca celebrității sigure de ea, îi cade. Și, cu o
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
care o ținuse trei zile pe chip, masca celebrității sigure de ea, îi cade. Și, cu o tristețe în glas pe care nu o au decât cei care, condamnați la propria lor ispravă, sunt învinși de propria lor măreție, îmi spune: , Dar sunt atât de bătrân, Gabriel, atât de bătrân!"
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
reconfirmă bănuiala că natura umană e cam idioată și că ,omul natural" nu prea merită mult respect. În loc să fii stimulat de mai binele aproapelui - evident, cel dobândit pe căi cinstite - ideologia primitiv-comunistă îți stimula resentimentele, invidia, nemernicia. Crase banalități, veți spune. Și aveți dreptate. Numai că ajungem să ne împiedicăm în ele tocmai pentru că decenii de propagandă eficientă ne-au transformat în victime sigure ale dogmei comuniste. Proprietatea era privită ca o ciumă, o sursă a inegalității între oameni. Sigur că
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
interesează e statutul proprietății. Mai precis, dacă vocabula ,garantează", din Constituția României, are vreun conținut sau e, pur și simplu, o vorbă goală, aruncată în focul confruntărilor politice. În fine, dacă există formule juridice prin care statul chiar face ceea ce spune. Adică cum, ce și cui garantează. Las deoparte faptul că legea, modificată cam pe jumătate, continuă să se refere la ,avutul obștesc", adică la proprietatea care e mai degrabă a statului. E un reflex care spune totul despre mentalitatea conducătorilor
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
statul chiar face ceea ce spune. Adică cum, ce și cui garantează. Las deoparte faptul că legea, modificată cam pe jumătate, continuă să se refere la ,avutul obștesc", adică la proprietatea care e mai degrabă a statului. E un reflex care spune totul despre mentalitatea conducătorilor țării, pentru care cetățeanul și cetățenia continuă să rămână valori secundare. Bunurile publice, și nu omul, au fost avute în vedere aproape de fiecare dată când s-a ,ameliorat" ceva în actele juridice din România. Statul, în
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit opera de artă începută la orele trei ale nopții. Așa că să nu-mi spuneți că toate acestea n-au nici o legătură cu semiexecuția din garajul familiei Iovan!
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
un motiv să se abandoneze acest gen de acțiune care posedă un enorm potențial de comunicare și o substanță ideatică și expresivă la fel de viguroasă. Premiul festivalului a fost obținut de pelicula Fast film a cunoscutului artist austriac Virgil Widrich, ceea ce spune foarte mult despre festivalul însuși. Inclusiv despre faptul că organizarea celei de-a doua ediții ar fi un cîștig enorm pentru piața culturală românească. (P.Ș.)
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
opinia sa, de toate nenorocirile care s-au abătut, de două milenii încoace, și vor continua să se abată asupra umanității. Pînă și despre barbarele atentate la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001, se găsiseră unii care să spună că sunt opera Mossad-ului, făcută cu scopul de a declanșa o ripostă energică a Statelor Unite împotriva lumii arabe. În sens contrar, am întîlnit și oameni care vedeau în evrei o sumă a tuturor virtuților imaginabile. Orice soluție inteligentă venită din partea
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
zgîrciți, oportuniști, resentimentari, deschiși spre dialog, chiar și în chestiuni foarte delicate, sau incapabili să treacă dincolo de anumite șabloane de gîndire ori de barajele mentale pe care și le autoimpuseseră. Cum relațiile mele sînt cu oameni, nu cu etnii, pot spune că între evrei, ca și între români, am prieteni la care țin enorm (nu-i mai nominalizez, se știu ei bine), cunoștințe pe care le respect și le prețuiesc, oameni față cu care am raporturi decente, de respect reciproc, dar
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
artistic. Renunțînd pentru o zi să mai fie sclavul muncii sale sau al patronilor săi, omul ,îl slujește pe Dumnezeu din toată inima, cunoscînd totala și absoluta autoritate a creatorului asupra persoanei sale și asupra a tot ceea ce el posedă". Spune, în continuare, Alexandru Șafran, ,respectînd cu fidelitate șabatul, chiar atunci cînd lucrează, omul are privilegiul de a se asemui cu Creatorul său: el creează, rămîne stăpîn pe ceea ce a creat, căci el e stăpînul lui însuși și a(l) instinctului
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
acasă, împreună cu toți membrii familiei. În weekend, oamenii ies în stradă, pleacă în excursii, la spectacole sau, dacă rămîn totuși acasă, stau acasă cu ochii pironiți la televizor. În felul acesta familiile se destramă, oamenii se înstrăinează treptat. Sau, cum spune Alexandru Șafran, omul încetează de a mai fi el însuși, a fost scos din autenticitatea sa și aruncat în domeniul abandonului, pe care mulți îl califică drept comunitate. Dar această comunitate nu are nimic, ea nu are suflet" (p. 80
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului, subordonarea descrierii față de percepție (a vedea), discurs (a spune) sau acțiune (a face). Citatele, extrem de bine alese, confirmă mai întîi complexitatea prozei lui Eminescu, dar - mi se pare - și inteligența discursivă a altor prozatori mai vechi, în primul rînd a lui Alecsandri. În capitolul consacrat interbelicilor și diversificării stilistice
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
a fost niciodată în România. Dacă n-a avut acces la vasta Correspondance a lui Marcel Proust, dl Cosmin Zidurean putea să consulte studiile românești ale lui Mihail Sebastian, Valeriu Râpeanu, Cornelia Ștefănescu, Maria Brăescu ș.a., mai la îndemână. Am spus că prințul Anton Bibescu nu e nici măcar pomenit. într-un fel, este și nu este, deoarece dl Cosmin Zidurean vorbește de cei doi frați Bibescu, stăpâni ai Corcovei, dar le dă numele de... Julien și Emanuel. însă chiar dacă i-ar
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
și sub pseudonim. Eu nu susțin despre Coelho că e un mare scriitor, dar în nici un caz nu mi se pare un romancier pe care să-l trimiți la plimbare, cu formula lui literară. Că romanele lui inițiatico-sapiențiale nu-mi spun mare lucru și că poveștile imaginate de el îmi stîrnesc curiozitatea la început, după care încep să mi se pară forțate, astea sînt rezerve care nu mă împiedică să constat că scrie bine ceea ce își propune să facă. Nu cred
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
a fost acuzat de cînd a apărut ca specie, că e plebeu și nesimțit. Lipsea termenul "kitsch", inventat în zilele noastre, ca reproș maxim față de aceste creații ale populismului literar. Mă întreb dacă nu cumva Coelho, comercialul, cum i se spune, povestind despre lumea de azi cu un aer de înțelept atoatecunoscător, nu s-a întors spre rădăcinile romanului, cu toată naivitatea literară pe care o presupune o asemenea încercare. Întorcîndu-mă la Gigi Becali, Războinicul luminii, cum îi place să-și
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît să aibă o asemenea experiență? Și totuși Coelho l-a refuzat pe Gigi Becali, mai și spunînd, pentru cine are urechi de auzit, că el nu-și poate alege fanii. Cu alte cuvinte, și că nu el e răspunzător de fantasmele din capul lui Gigi. Acest refuz, care i-a mulțumit pe cititorii săi mai cu pretenții
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam în alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori (aprox. 150), puțini critici și istorici literari din interior au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]