692 matches
-
persiflezi pe Rebreanu ca romancier sau să-l persiflezi pe Popa Iapă, preotul Neica-nimeni care și-a ascuns calul furat în biserică (dar - culmea! - arhiereul va deveni episcop). Nu e totuna să cauți purici în barba lui Iorga sau să spurci nu știu ce lepră politicianistă. Negația uniformă egalizează valorile și nonvalorile. Când obiectul pamfletului, de dragul artei, nu mai contează, înseamnă că moralistul a murit. Plăcerea estetică a demolării de dragul demolării compromite campania pamfletarului fără discernământ. Căci pamfletarul care mai păstrează o doză
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
capul locului un lucru: sînt absolut de acord cu acest act de cenzură a CNA! Da, cum citiți! Nu iubesc cenzură, dar în cazul de față trebuia luată o astfel de măsură. Dan Diaconescu își făcuse un renume din a spurca pe toată lumea. S-a dovedit antisemit, rasist și calomniator. Parchetul a fost de cîteva ori sesizat în legătură cu emisiunile sale. Nu știu să se fi întreprins vreodată ceva. Oarbă justiție are treabă doar cu găinarii. CNA a fost și el sesizat
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
Dumnezeu să împartă cîteva zeci de mii de iconițe cu chipul Maicii Domnului pe față și cu sigla partidului pe dos. Auzind de această binefacere de partid, starețul mănăstirii Nicula, unde a avut loc împărțeala, s-a pronunțat că a spurcat PSD-ul iconițele. Cu tot respectul pentru sfîntul stareț, n-aș fi întru totul de acord cu judecata sa. Întrebat Iisus dacă trebuie plătite impozitele pe care le cereau romanii - a răspuns să i se dea Cezarului ce e al
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
celor incriminați sau cutumele lor erotice sînt ironizate direct sau prin aluzii, fiind preferate porecla denigratoare, anagrama licențioasă, jocuri de cuvinte cu efect libidinos, metafore și metonimii jignitoare. Fantezia este explozivă în acest registru, tocmai fiindcă ea rîvnește să-l spurce pe adversar în chip iremediabil. Registrul al optulea este cel funebru. Prin intermediul lui este vizată senectutea celor incriminați, mizîndu-se pe acuza unei decrepitudini cu efect repulsiv. De obicei, acest registru apelează la un atac corporal frontal, scopul fiind anihilarea existențială
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
am înțeles în ce consta facerea de bine. Citind în carte notele informative ale lui "V. Cristescu" (D.O. și-a luat acest pseudonim fiindcă citea pe atunci Dicționarul personajelor lui Dostoievski de Valeriu Cristea "și am decis să-i spurc numele"!), îți dai clar seama că nu să-l scoată din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
viermi grași pe care nici peștii nu-i vor mânca. Medicul veterinar va nota în foile de deces cauza morții lor: spaima de competiție! 3. Ce-i de făcut? Nimic? N-am învățat nimic de la anticii greci? Jigodiile ne-au spurcat sufletele și pământurile. Probabil că intrarea în U.E. îi va reda românului demnitatea omenească terfelită de javrele care mișună nestingherite pe ulițele noastre "mioritice". Este necesară o nouă direcție în cultura română. Sistemul de acumulări inutile va trebui pus la
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
DPP"-iști, că doar securiștii din PRM s-au zbătut să ne aducă la porțile NATO și UE, nu politica ferm pro-occidentală a celor invocați! De când era ministru de Externe, nu trecea zi în care Andrei Pleșu să nu fie spurcat de național-securiștii de la "România Mare" pentru "trădare de patrie", pe motiv că fiecare gest al său echivala cu tot mai decisiva îndepărtare de practicile comunist-bolșevice. Vânat pas cu pas, hărțuit la fiecare întorsătură de frază, Andrei Pleșu era suspect în
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
degeaba se țin grațios de mâini și valsează tandru în diverse ocazii publice. Fisurile în interiorul clicii conducătoare a României sunt tot mai greu de astupat. Zi de zi, în plan local, reprezentanții diverselor grupuri de interese nu ezită să se spurce ca la ușa cortului. într-adevăr, la lăcomia și iresponsabilitatea lor, România e prea mică și prea săracă. Ar fi nevoie de petrolul Siberiei, de diamantele Africii de Sud și de tehnologia Americii pentru a ostoi setea de parvenire a acestor lăcuste
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
nimic, când de om mare, cu precizarea că Hitler și Stalin n-au dispus de un asemenea poet: „Ce, e puțin asta?” monologhează dl. Marian Popa. Iar Ceaușescu, adăugăm noi, care s-a bucurat de acest noroc, și l-a spurcat singur, către sfârșit. Suflet încăpător, Adrian Păunescu l-a iertat. Școli, spitale, stadioane, comune care nu mai pot împrumuta numele lui Ceaușescu îl iau pe al său. À la bonne heure! Să ne gâtuim invidia care poate activa funest anevrisme
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în vremea împăratului Deciu, așa cum ne informează Epistolele sfântului Ciprian și ale sfântului Dionisie al Alexandriei. (n.s. 61, p. 410) footnote>”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mircea Petean miau ucis copilăria cu praștia ca pe o pasăre cântătoare miau furat adolescența pe neștiute - eram deja străin și confuz când m-am trezit mi-au spurcat tinerețea aruncând scrum și chiștoace în așternutul imaculat dar spuma țărânii strălucirea ierbii tremurul frunzei și luciul apei nimeni nu mi le poate lua mi-au luat pământul de sub picioare ca să-l dea de pomană celui mai redus dintre noi
by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4379_a_5704]
-
Iar drumu-i odă, și-i păcat Să nu-l slăvești în ditirambi, Când inima-ți, chiar sub lăcŕt, Ritmează suitorii iambi. Nu-i bine treptele, cînd urci, Să le tot numeri. Nu sînt scări Mai lungi ca astea, și le spurci, Atunci, cu feluri de ocări. Nici coborîndu-le, nu cred Că-i bine să o faci. Accept Un singur fapt, - sau doar conced: E scara un scalar concept. Nu-i greu să umbli braț la braț, Nu-i greu să-nnozi
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
repună în vînzare produsul sfințit. Deși ceremonia a avut loc în cea mai strictă intimitate, vecinii au aflat destul de repede și s-au scandalizat. Uleiul exorcizat nu și-a găsit cumpărători. S-a răspîndit bănuiala că toată marfa ar fi spurcată. Numai băutorii de vodcă au rămas credincioși clubului. Pavel Egorovici, deformat de tiranie și credință formală, deși era prost comerciant, făcea parte din a doua breaslă a negustorilor din Taganrog. Cu o satisfacție naivă, își purta insigna la vedere, iar
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
202 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 203 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 25 nesatisfacerea ei, aprinde patima mâniei, aceasta pentru că fiara care este în noi caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte boul Marii e tot bou pe un orificiu plat nu-ncape un alivanti el iubește indiscret și incestuos o Tanti cu un sfert de duduiță și o clipă onanistă
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți”, pp. 453-454. footnote>. Tot în acest sens, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu-mi adoarme Lenevos ca-ntr-un sicriu Ce-n pămînt o să se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai Presărate ca să-ncurce Drumul galeșelor curce Printre vineți zimți de scai Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
paște pierderea Chiar prin glorie și ideal. Visul a tăcut exterior. Aud pași pe stradă Ce nu mai sunt și-n umezeala Vremii din urmă au să cadă. Să fie oare o momeală Clipa ce m-a trezit? Noaptea e spurcată de glasuri Niciodată fericite. Mă spăl pe mâini și caut să uit. Mă voi cunoaște altfel mâine. Aud că pacea s-a împlinit. La sine însuși urlă un câine în timp ce urlu către infinit. Poate că așteptarea posedă un ideal Altfel
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
resortul principal”. Cu totul alt fel îi apare Tănase Scatiu, “omul-căpușă, care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având un relief mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă tot ce întâlnește”, se gudură slugarnic, înșeală, fură, își trădează stăpânul și cauza națională, numai spre a se pune bine cu noua putere. “Cum viața lui se înfiripă ca a mucegaiului pe descompunerea altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
și pe sub paturile oamenilor. Le știau metopolisienilor toate mișcările, ce au în magazii, în lăzi și în poduri, ce au în cămări și în grajduri, cu cine stau la masă și cu cine fac dragoste. Populația de dedesubt afla și spurca tot ce se întîmpla deasupra (sublinierea mea)" (p. 233). Un fel de apocalipsă pigmentată satanic e conturată în finalul capitolului din care citez, capitol împrumutînd chiar numele acestui personaj coșmaresc Păcatele Lumii. Astfel, ni se sugerează, lumii reale, scăldate de
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
mai urma. Cert este că, la ora actuală, "România literară" ( fiindcă în curtea ei, iată, se vorbește pentru prima oară în presă mai temeinic despre lectura audio electronică a literaturii) curge frumos în casele a câteva zeci de cititori nevăzători spurcați la accesarea fonosintetică a Internetului. Cel mai performant pe orbită este prozatorul Cătălin Gavriliu, originar din Bacău, stabilit recent la Timișoara, afirmat mai cu seamă pe siturile unor e-edituri. Dar dacă e să iau la socoteală liceele și colegiile
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
lui Djuvara, cîteva pagini (69-72), am putea spune, pline de admonestări meritate privind trădările uneia care... „se trăgea din voievozi și din banul Mihalcea" (p. 71). Și adaugă: „dacă Manda ar fi fost fiica lui Ion-Ion, infamia nu ar fi spurcat-o decît pe ea..." (ibid.). Se cunoaște încă o dată că autorul a studiat rolul benefic al boierimii românești (balcano-moldo-valahe) în istoria noastră... deși asupra acestei probleme de istorie socială ar mai fi multe de spus. în orice caz, în amintirile
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
nici cu ei ce să facem!» Dragă Dragoș Cred că ai, sau ai avut, așteptări prea mari de la d-l Cătălin Ștefan Ion. Oricât de plastică mi-ar fi exprimarea următoare, si anume ca “nu ceea ce bagă în gură îl spurca pe om, ci ceea ce scoate pe gură”, e plină de adevăr. Și-apoi domnul în cauză, da încă odată dovadă nivelului la care a ajuns dânsul! C-a fost pus acolo din considerente, (altele decât cele la care se așteaptă
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
că bioloaga se afla într-un fel de deportare, pe undeva, prin Africa, și că nu existau speranțele eliberării. El însuși era implicat în odiseea Salmei, căci dorise să aibă mai multe piețe de desfacere în afacerile sale, doar se spurcase la bani și era orb atunci când voia să-i obțină. Situația Gildei îl punea la o nouă încercare. Dezvăluirile ei îi puteau spulbera notorietatea, de curând căpătată, arătându-i adevărata față. Tot ce construise cu migală un întreg sezon urma
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]