5,544 matches
-
Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache în cine mai am încredere... nu văd înainte nimic. totul e o imensă mască în care se agită clowni, mimi... cu sau fără pâine, circ să fie. miezul este mucegăit oricum... se împlinește spusa ta. căderile, urcușurile, încercările se apropie de limita țărmului. oceanul primește ratările. le spală, le primenește, le retransformă în nisip. umed sau uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Joc_de_rummy_anne_marie_bejliu_1345578670.html [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
care o știuse moartă undeva în Maroc. O întâmplare obișnuită, o rătăcire pe străzile pariziene în căutarea unor răspunsuri, nevoia propriei sale eliberări. Urmele femeii misterioase se intercalează printre traseele copilăriei încărcate de minciuni și tristețe, revenindu-i în memorie spusele unor personaje secundare lipsite de importanță atunci. Acum cu semnificații îngrijorătoare și suspicioase. Devine captivă acestei încrengături relaționale, care o vor vlăgui pe tânără, iar pe cititor îl vor ține în suspans până la ultima frază: “Am mai auzit încă mult
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
valul încercării Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima, Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării, Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca. (Împăratul veșniciei) Aceste versuri ne trimit șă ne amintim totodată și de spusele lui Iisus , care îndeamnă la recunoașterea pe față a faptului că suntem adepții Săi, ai Dumnezeului adevărat :” cine se va rușina de Mine, mă voi rușina și Eu de El în fața Tatălui Meu!” Consider că prin volumul E(c)lipsa
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
Nicolae Iorga, omul dotat cu o memorie extraordinară, cel mai mare istoric și savant al României din toate timpurile! Și Blaga era într-adevăr metafizicianul, copilul a cărui muțenie s-a manifestat până la patru ani și căreia îi datora, după spusele sale, prematura tendință de interiorizare, de concentrare în sine. Povestea, tot el, că într-o noapte, ținând mâna rușinat peste ochi, a început să vorbească, până atunci însă „lumina cu care ochii mei răspundeau la întrebări și îndemnuri era poate
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate, trăirile intime; astfel, ceea ce era energie în versurile sale, s-a convertit în confesiune caldă, învăluitoare, în „stare de fapt poetică”. Fără a renunța la cantabilitatea câștigată, la directitatea spuselor - și a ideii. Temperamental, s-a apropriat de Esenin. Ion Iancu Vale se îndreaptă, în prezent, către închegarea unei viziuni originale, pentru care, fără îndoială, se cere multă strădanie, perseverență. Are toate darurile să o realizeze, căci sinceritatea mesajului îl
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
întrunim majoritatea după care, în mod democratic, putem trece la fapte. - Bine dar nu înțelegi că eu sunt mai mare decât tine? - Și cu asta îmi ești superioară? Încurcătura în care a pus-o l-a făcut să regrete cele spuse: - Recunoaște măcar că ți-a făcut plăcere aceasta plimbare! - Pot spune că mi-a făcut o plăcere deosebită! - Atunci, rămâne să ne mai plimbăm împreună, promițând că voi lăsa deoparte insistențele. - Sunt de acord. * Dacă a fost sau nu furtună în
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
from watchvertex on ro.justin.tv Cu câteva zile în urmă v-am prezentat un articol ce se numeste “Așa ar putea arăta noul iPhone 5” în care jurnaliștii germani de la două publicații importante au prezentat o machetă, care după spusele lor, există șanse de 98% să semene cu modelul lansat în această seară de către Apple la sediul principal al companiei din Cupertino, California.
Urmareste LIVE lansarea noului iPhone 5 by http://www.iasi4u.ro/2011-urmareste-live-lansarea-noului-iphone-5/ [Corola-blog/BlogPost/95027_a_96319]
-
scurtă și chiar un poem, tradus în franceză și maghiară, Păcatul neliniștii. E drept că scriam mult prin reviste, românești, dar editate de diaspora română (Australia, Germania, Franța, Canada, SUA etc.). Cu adevărat, sunt binecuvântată. Prietenii mei din afara României confirmă spusele mele. De altfel, sunt și redactor șef al revistei Destine literare din Montreal, am o rubrică permanentă la revista Candela de Montreal și multe altele. Mă voi opri aici. R.: Și dacă tot vorbim de literatură, ce credeți că-i
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
mult și rămăsese mic, mama se văzuse nevoită să-i încropească Arinei, din cele câteva gheme de lână colorată, păstrate pentru cine știe ce neașteptate nevoi, într-o cutie, un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu priviri întrebătoare. Și mama răspunse privirii cu un zâmbet blând, apoi continuă: „Uite, ești destul de mare acum, ca să îți răspund la ceea ce mă
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
că, după chemarea dulce a lui Iisus, să spunem și “Miluiește-ne pe noi!” vorbindu-se in același timp cu cadrul studiilor și despre virtuțile faimoasei “Rugăciuni a lui Iisus” care umple de bucurie negrăită și conferă daruri Dumnezeiești. Potrivit spuselor lui Dostoievski, prin suferința se isprăvește totul. Când ajungem să dobândim cu adevărat harul lui Dumnezeu, nimeni nu ne poate face nefericiți. Singurul rău aflăm că este păcatul și acesta depinde numai și numai de liberă voința a omului. Este
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
șezut picioarele Lui.” Împărăteasa Elena a descoperit Sfânta Cruce și a împărțit-o în trei: o parte a rămas la Ierusalim, alta a fost trimisă la Constantinopol, iar restul a ajuns în cetatea Romei. Sfântul Paulin de Nolla ne relatează spusele monahului Alexandru (sec. XIII), că pe Golgota, locul unde a fost descoperită Crucea Mântuitorului întotdeauna răsare busuioc. (Epistola XXXI ad Severum) Modelul Împărătesei Elena la noi, de dăruire, jertfă și frumusețe a fost Regina Maria. Împărăteasa Elena a fost conștientă
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul evenimentelor, are un rol important în narațiune și contribuie la realizarea trăsăturilor personajelor. Așadar, folosind cu talent arta cuvântului, Constantin T. Ciubotaru aduce în fața cititorului (a
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Amintirile de la Junimea” avea să menționeze că poetul fusese cunoscut „imperfect” de contemporani, că ei și-l „reînfățișau” mai târziu din „amintiri răzlețe”. Publicitatea în jurul biografiei eminesciene, cursa unor mărturii retușate, căderea în anecdotic a unor prieteni, care-i răstălmăceau spusa la un pahar, toate au făcut să stârnească proteste vehemente. C. Mille, îngrijorat de alterarea portretului eminescian, prin scăderea la nivelul unei psihologii inferioare și maladive, spunea: „ Despre poet nu aflăm mare lucru nou și interesant. O mulțime de amintiri
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
domniei sale. Înalt, subțire, ținută maiestuoasă, păr ondulat, grizonat, mustăcioară dată-n spic alb, ochi albaștri-cenușii cu reflexe de oțel, reușea să impună respect fără să te privească, fără să-ți spună o vorbă. Deși vorbea aproape șoptit, te pătrundea cu spusele sale și reușea să aibă liniște în clasă fără să facă observații, fără să ridice tonul. Dacă vreun școlar încerca să fie obraznic, neascultător, să vorbească neîntrebat, era suficient să-i arunce o privire lungă, oțelită, fără niciun cuvânt, că
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ce contează care din aceste fantasme a scris versurile.Versurile sunt frumoase și durabile. Din punctual meu de vedere, spunea Borges auditoriul său la Coliseo din Buenos Aires.După care a plecat la redacția ziarului La Opinion pentru a duce stenograma spuselor sale, scrisă de o fetișcană creolă, ce-l însoțea, fiindcă peste vederea scriitorului se așternuse ceața. Mergând la braț cu tânăra Borges gândea “din moment ce am pierdut lumea iubită, trebuie să creez ceea ce se întâmplă în lumea vizibilă, pe care, de
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
valul încercării/ Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima,/ Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării,/ Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca./” (Împăratul veșniciei) Aceste versuri ne trimit șă ne amintim totodată și de spusele lui Iisus , care îndeamnă la recunoașterea pe față a faptului că suntem adepții Săi, ai Dumnezeului adevărat :” cine se va rușina de Mine, mă voi rușina și Eu de El în fața Tatălui Meu!” Consider că prin volumul E(c)lipsa
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
Vlad și interviuri semnate de Nicolae Drăgușin, Paul Grigoriu, Cristian Bădiliță, Aurora Martin și Vlad Badea”, după cum e specificat în subtitlul volumului. Mulți politicieni, pasămite, îngaimă câte ceva despre regalitatea de astăzi, dar o fac ei oare cum se cuvine, iar spusele lor au măcar un strop de mărturisire nezămislită, de crez nețintit prin cuiul cătării spre interesul personal, o fărâmă de adevăr zidit din dovezi, de aspirații clăditoare de bine pentru țară, excluzând totalmente superioritatea binelui pentru putere?! Cărțile scrise de către
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
un mod de purificare sufletească, de rafinare spirituală, făcând posibil ca visele fiecăruia să-și ia zborul ... Acesta este punctul de intrare în calea “Sake”! Cu glas molcom, Taro-san deapănă povestea sake-ului pentru o europeană ce-și notează sârguincios spusele sale, care continuă astfel: VA CONTINUA... Referință Bibliografică: Sake - băutura tradițională a japonezilor / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1184, Anul IV, 29 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396110333.html [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
de calificare de la școala profesională și am trecut să-i vizitez familia lui don Basilio. Am găsit acasă doar pe mama soacră și pe Lica Vulpica. Nu am putut rămâne să mă întâlnesc cu don Basilio și cu Porumbița. Din spusele mamei soacre am aflat că trăiesc într-o frumoasă armonie toată familia. Am mai aflat că don Basilio primise conducerea schimbului de la abatajul lui moș Pipa, căci acesta ieșise la pensie. Porumbița se integrase în echipa de zugravi, ceea ce o
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_se_stabileste_in_zlatna_mihai_leonte_1326611793.html [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]