9 matches
-
un crâmpei din fundul vasului, imploră, prin alt mieunat, să fie ascunsă dovada pauperizării, el netolerând asta! Stăpâna se execută pe dată. Nu crâcnea nici în sine față de asemenea mofturi, cum n-ar fi protestat în fața unui copil neajutorat. După stâmpărarea lui Bubă, se îmbrăcă de casă, apoi trecu în revistă mesajele primite. Unul era dinspre Renée, plin de căldură, altul - de la Mira-Mică, rece și lapidar - îi cerea răspunsul. Fără să mai evalueze oferta, îi răspunse, tot prin mesagerie, că va
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie să cânt pentru mine. Eu când horesc nu horesc pentru spectatori, ci horesc pentru mine. Cine se regăsește în
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MILENA MUNTEANU - MAESTRUL GRIGORE LEȘE LA TORONTO Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului „Horile-s de stâmpărare La omul cu supărare” Maestrul Grigore Leșe a venit la Toronto să ne aducă aminte că și atunci când viețuim „la capătul pământului”, sufletul ne rămâne tot acasă, la rădăcinile de păstori ale neamului. Că doar înțelegând, respectând și reprezentând „România
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
își caută și mai totdeauna își află, chiar și în gordianul de căi existențiale, starea de-argint-viu întru of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în mezolitic / neolitic, ens-ul cuvântător de sanctuarul-peșteră“, rar clamate („amendatele esteticii hegeliene“), cu „stâmpărare“ în mult-dedusele / indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc numărul mare al stăpânilor, cărora robindu-le cineva, chiar dacă s-a întâmplat să treacă prin apă, după părerea mea încă nu a trecut
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
valori simbolice, constituind un univers poetic specific românesc. În d. se exprimă o infinitate de sentimente și nuanțe, o spiritualitate elevată, sobră, reflecții asupra existenței sociale, dar și frământări sufletești intime. D. are o funcție catarctică mărturisită: „Că doinele-s stâmpărări / La omul cu supărări”. Singura corespondență ce se poate stabili între d. și creația lirică a altor popoare este cu cântecele spaniole soledades, deși elemente ale stilului muzical al d. se întâlnesc și la popoarele balcanice, la ucraineni și orientali
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
ar cânta ar muri. Este un har, este un dat transcendental, este un noroc de la Dumnezeu. Cele mai profunde versuri care s-au spus vreodată despre muzică sunt: Am noroc că știu cânta,/Că-mi astâmpăr inima. Horile-s de stâmpărare/ La omu' cu supărare”. Iar altădată: „De-a lungul anilor am căuta să interpretez cântecele care se găseau în sufletul oamenilor, ori cântece de acest fel sunt foarte puține; de aceea pot spune că nu am un repertoriu foarte vast
Agenda2005-11-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283489_a_284818]
-
împlinire pământească. În cântecul de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și "Fost-au acest domn, Radu Vodă, deplin la toate și întreg la hire"29, precum și "om deplin, cap întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]