1,895 matches
-
mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate de tip romantic, care permite ca în același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret artistic colectiv sau individual, religie, istorie. Sentimentul acut al înstrăinării și dorul
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
prin capitalele de județ. Cunoscând moravurile de la noi, nu m-ar mira ca foarte curând, după ce Mischie și semenii săi vor fi scoși basma curată, indexul prim-ministerial să vizeze orașele mici, apoi comunele, satele, cătunele, pentru a sfârși pe la stânile populate de dușmanii tradiționali ai feciorelnicei nații mioritice - ungureanul, vrânceanul și, la rigoare, chiar și moldoveanul, că tot s-a obișnuit el să accepte pasiv loviturile destinului! penibilă socoteală: astfel de diversiuni nu înșală pe nimeni. Dacă vrea să rezolve
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
înțeleg de ce și astăzi, în anul 2002, "Structurile" continuă să fie o problemă-cheie a societății românești - și încă una fără șanse de soluționare. Că la ultimele alegeri poporul român a votat într-o majoritate covârșitoare tocmai lupii numiți paznici la stână e o axiomă. Aruncați o privire în CV-urile oamenilor forte ai regimului și vă veți convinge de această banalitate. Studiați biografiile marilor bogătași ai țării (dacă obțineți acces la dosarele aflate până de curând la Camerele de Comerț și
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
Iar mama ne spunea de Crist, Cu glasul rar și dulce, De Crist, cum s-a născut în frig În ieslea cea săracă, Cum boul peste el sufla, Căldură ca să-i facă; Cum au venit la ieslea Lui Păstorii dela stână, Și ângerii cântând din cer, Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum Departe-n zare-albastră, Și vin mereu, ș-apoi s-opresc La noi pe sub fereastră; Noi stam cu ochii pironiți, Și fără de suflare, Sunt ângerii
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
poate să apară desuet, și chiar este suav desuet, epigonic, oricât ar fi de frumoase versurile: "i se dau luminii întâile măsuri/ și ape se despart de apă/ cuvântul naște-n juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele-n lătrat de câini/ pan le desmiardă și le cântă/ și-n cântecul dumnezeiesc de nai/ aseară m-a născut o sfântă" (geneză). În scrisoare, mi se pare interesant să observ impulsul celui revoltat împotriva opreliștilor, false sau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
caminelor studențești, ordonanțele ofițerilor cu grade înalte din poliție s-au căpătuit și ei după chipul și potenta șefului. Așa încât, domnilor polițiști, lasati-o mai moale cu morală proletara, ca vi se cam văd colții de lupi ce salivează în preajma stânii. !
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
ca și modelul lui, de limbajul înflorat al lui Quijote și-i servește vreo două discursuri parodice pe măsură. În celălalt volum, călătorul are drept tovarăș pe Pisicuța, o iapă la fel de costelivă ca și Rosinanta. Drumeții merg pe la hanuri și stîne în care descoperim ușor cîte o notă din Caragiale (cu hangițele lui malefice) ori din Sadoveanu (ciobani sculpturali printre picioarele cărora se vede panorama munților, haiduci moderni și călugări plesnind de sănătate). E greu de uitat părintele Ghermănuță, care aduce
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
Fiul de Mioară, Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un grec din Gnosa lui Pitagora Și-un Vlah din Erezia lui Plato, Cercetând învățătura nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
negurile și-ai topit nămeții Poporul Tău oprindu-l de la dezmățul cu vin, Lauda Arborilor Cunoașterii - Dafin și Afin -Din cornul de berbec revărsând izvorul graiului cristalin Al belșugului de lapte, de lumină și grâne Glorie bazileică dând Bacilor de la stâne. Lăudat Capul Mielului, Capul Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi de smochin, Una de stejar și alta de fag La care de trei ori să mă-nchin, De trei ori
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Emil Brumaru Poveștile n-au cum să se termine, Mereu rămîne-n somn cîte-un balaur Ce se trezește scărpinînd rubine Cu burta lui bătută-n solzi de aur, Și cînd nici nu te-aștepți răsar moi zîne Ce-ademenesc ciobanii de la stîne Ca să le dea plăceri anume numai lor, Înghesuindu-le în scorburi cu pridvor; Iar bravi pitici fac tumbe înțelepte Și umplu cu năzbîtii vechi iatace În care gingașe și cam buimace Prințesele încep să se deștepte, Bolborosind dulci rugăciuni și
Poveștile n-au cum să se termine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7289_a_8614]
-
ambele specii; o pisică se linge afectuos pe bot cu un terier; o leoaică scâncește de plăcere la atingerea delicată a unui pui de antilopă, iar lupul, după ce a alungat toți ciobăneștii germani și vreo duzină de javre carpatin-maidaneze dimprejurul stânii, a devenit cel mai vajnic și respectat apărător al turmei de oi; deja este clasică împerecherea dintre cal și măgar de unde a rezultat catârul, după cum spun legendele; țapul a dat-o pe bigamie trăind bine-mersi cu o capră și cu
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește mocan la stână. Începe o viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionantă și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
traseuri treceau egal prin povești și prin ochii de carne ai povestitorilor creând iluzia mai bună decât televiziunea că aveau un spațiu privat îi zise te-aș trage din apă de păr și te-aș usca la focul partizanilor din stână dac-ai fi un blues cald și aromitor cu care să îmi blochez timpanul ți-aș spune să mâncăm împreună o casă de păpuși din ciocolată cu chilli precum hansel și gretel căzuți cuminte în hăul vrăjitoarei cu un singur
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
trece pe lângă Lacul Iezer-Portăreasa, unul dintre cele mai interesante lacuri glaciare, înconjurat de vegetație din specii rarisime, declarat monument al naturii și arie protejată de interes național, fiind o rezervație naturală de tip mixt. Nu lipsită de interes este și stâna de pe Văcarea, unul dintre cele mai izolate și mai puțin poluate locuri din zona Argeșului. De asemenea, coborârea prin pădurile ce mărginesc lacul Pecineagu este una extraordinar de palpitantă, prilej de a observa bogăția florei naturale și chiar a faunei
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
genunchi și-n coate. Cum crezi, iubito, că mai pot răbda Mi-s simțurile trase la rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă tarantula Dorinței peste trup și să-mi
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
la deal și în dreapta, la o distanță apreciabilă de pavilionul central al Așezămîntului. În timp ce Daniela ne spunea povestea lui Valerian, a venit cineva și ne-a întrebat dacă nu vrem să cumpărăm miei de Paști. Știa în apropierea satului o stînă de unde i-am fi putut cumpăra ieftin. Am stabilit că vom merge la stîna aceea mai tîrziu, după-amiază, însă pînă atunci am băut prea mult și ne-am îmbătat. Am ajuns la stînă, numai eu și Florin, abia în zorii
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
Daniela ne spunea povestea lui Valerian, a venit cineva și ne-a întrebat dacă nu vrem să cumpărăm miei de Paști. Știa în apropierea satului o stînă de unde i-am fi putut cumpăra ieftin. Am stabilit că vom merge la stîna aceea mai tîrziu, după-amiază, însă pînă atunci am băut prea mult și ne-am îmbătat. Am ajuns la stînă, numai eu și Florin, abia în zorii zilei următoare; Mircea și Daniela încă nu se treziseră. Nici nu se luminase bine
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
de Paști. Știa în apropierea satului o stînă de unde i-am fi putut cumpăra ieftin. Am stabilit că vom merge la stîna aceea mai tîrziu, după-amiază, însă pînă atunci am băut prea mult și ne-am îmbătat. Am ajuns la stînă, numai eu și Florin, abia în zorii zilei următoare; Mircea și Daniela încă nu se treziseră. Nici nu se luminase bine de ziuă. Era un pic de ceață și firește că ne-am rătăcit. Am luat-o pe o cărare
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
am rătăcit. Am luat-o pe o cărare care promitea să scurteze drumul, dar pînă la urmă am nimerit în grădinile unor săteni. Ne lătrau cîinii ca pe urs. Dacă vedeam vreun om în ogradă, îl întrebam cum ajungem la stînă și el ne spunea părerea lui. Pe urmă am trecut pe sub o linie electrică de înaltă tensiune și am auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
părerea lui. Pe urmă am trecut pe sub o linie electrică de înaltă tensiune și am auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza acelui fenomen. În fine. Stîna nu era propriu-zis în afara satului, ci la marginea lui. De fapt, nu era propriu-zis stînă, ci gospodăria unui sătean care avea în ogradă o vacă și cîteva oi. Presupunînd totuși că nu ajunseserăm în altă parte. Sunt detalii aparent lipsite
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza acelui fenomen. În fine. Stîna nu era propriu-zis în afara satului, ci la marginea lui. De fapt, nu era propriu-zis stînă, ci gospodăria unui sătean care avea în ogradă o vacă și cîteva oi. Presupunînd totuși că nu ajunseserăm în altă parte. Sunt detalii aparent lipsite de importanță, dar nu mă pot abține să vi le spun. Era vorba despre Valerian
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
cîteva oi. Presupunînd totuși că nu ajunseserăm în altă parte. Sunt detalii aparent lipsite de importanță, dar nu mă pot abține să vi le spun. Era vorba despre Valerian. Sau ar fi trebuit să fie, dar am ajuns nu știu cum la stînă. Mai avea doar cîteva zile pînă cînd îi expira viza. Dar el hotărîse că va rămîne definitiv în România. Cu orice preț. Și cu orice risc, în afara celui de a fi expulzat. Iar pentru a nu fi expulzat, îi trebuia
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]