770 matches
-
relatează Dozsa Daniil - au luat parte și ostași ai lui Mihai Viteazu. Călușarii, care erau sub conducerea Vornicului Baba Novac, au executat jocul: „Într-un cerc mai larg erau așezați 12 stâlpi pe vârful cărora se aflau table de un stânjen pătrat. Pe fiecare se așezase câte un jucător. Înăuntrul stâlpilor se afla o pânză orientală, cu o țesătură foarte tare, de la care se întindeau 12 sfori de mătase la vârful stâlpilor, în mâinile celor 12 jucători așezați pe stâlpi. În jurul
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
Sistemului Metric Zecimal în Țara Românească i se datorează lui Petrache Poenaru, care elaborează primul proiect românesc de lege pe această temă, discutat între 1834 și 1836 în forurile legislative ale țării. Victoria a fost parțială - introducerea Sistemului Zecimal al Stânjenului lui Șerban Vodă în 1836 - , iar lupta a fost lungă, până în 1864, când s-a legiferat acest sistem. Motive s-au găsit, inclusiv că în Țara Românească nu sunt suficienți ingineri, deși Petrache Poenaru înființase, în Școala Națională, cursuri de
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
1780 noii fruntași ai Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără bani, fără mâncare. Erau obligați să transporte cerealele în Ungaria
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
mișcare printr-o pârghie de balansare care iese tocmai pe puntea de sus, punte pe care ar fi mai drept să o numim aria care se întinde aproape pe toată lungimea și lățimea vaporului. Pe această arie situată de trei stânjeni mai sus de nivelul apei ies pasagerii la plimbare. Călătoria de la Shanghai la Nagasaki durează 45-50 de ore. Portul Nagasaki și rada lui nu se deschid dintr-o dată privirilor celor care vine spre ele, ascunzându-se între niște insulițe și
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
lui aruncau ceva ca un clei mai infect, nu mă credeți, căutați pe prefect, i se dă uneori câte-un liber, el merge la barul Ninive, sunt acolo femei mai bărboase, că din toate sunt cele miloase, avea amicul opt stânjeni, scria poeme cu înjeri, avea un mormânt pregătit, pentru clipa de la sfârșit,mai avea o carte aleasă de Trismegistul culeasă, vindea talismane la vamă, l-a prins Abigor, n-avea mamă, nici tată el nu avea, se născuse dintr-o
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
a ajuns Irod./ Stă Crăciunul sur în tinde/ și se teme să colinde./ N-are măr, n-are covrig,/ numai foame, numai frig./ Brazii cu găteli și nuci/ s-au făcut pe dealuri cruci/ sau sicrie în mormânt,/ sub trei stânjeni de pământ”. (Colonia Coasta Galeșului-Cântec de leagăn în noaptea Crăciunului- Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova,1992) * EVRICA ANCHETATORULUI! „Eram în anchetă după ce-a de-a doua arestare, povestește Romică Teodoru, din 1958 când C. Cenușe, anchetatorul mi-a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
mai seriosă în spate, sub omoplatul umărului drept, de i-a luat respirația. A rămas nemișcat și se uita în cer și pământ, dar n-avea la cine să-i spună că-l doare. Soarele urcase cam de vreo zece stânjeni deasupra dealului din față, și începuse să încălzească pământul ca-n luna lui cuptor. Nu se mai putea munci în câmp de pe la sfârșitul lui iunie: de când au înțărcat ploiile, zicea el. Recolta era compromisă. Porumbii se îngălbeniseră ca sânzâienele, și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?” Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
martie 1923, Consiliul orășenesc Timișoara (cu avizul nr. 1388/1925 a Prefecturii Timiș-Torontal) a donat (cu «drept de posesiune și proprietate absolută pentru toate timpurile») terenul pe care este a,plasată actualmente Catedrala, în suprafață de „5 jughere și 900 stânjeni pătrați”, adică 32.129 mp». Autorul prezintă câteva indicii privitoare la arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu Eremie, din București: ¤ Construcția catedralei a început la 14 septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 și sfințită în ziua de 6 octombrie
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
făcut tocmeală,/ tăiate nu ni-s frunțile-n granit./ Curând vom da cu trupul socoteală/ de fiecare dor neîmplinit.// Deschide-ți dar, țărâna mea străbună,/ maternul sân spre care toate vin./ Va fi mai caldă groapa ta comună/ decât cerșitul stânjen la străin...” [Gherla 1963] (Andrei Ciurunga, Noi n-am uitat-Poeme cu Umbre de Gratii. Ed. Sagittarius, București, 1996) Purtate de creștinii prigoniți, lanțurile devin măsură a credinței lor de neclintit și trepte ale înălțării jertfei lor hristice: „Ne-am ridicat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
mai detaliată, de exemplu: stradă și numărul. Indicarea vecinătăților este necesara îndeosebi în regiunile care nu au avut cărți funciare. Suprafață terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mp, în care se vor transforma denumirile anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. Cât privește categoria de folosință și valoarea impozabila, operațiunea aparține oficiilor teritoriale, iar birourilor de carte funciară le revine menționarea în coală a acestor date. În rubrică observații se va trimite la partea a II-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180938_a_182267]
-
de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie, și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - Într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codește-un
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
muntelui. Ca prin farmec, o liniște de piatră se lăsase pretutindeni. Se auzea parcă doar inima-i bubuind lângă plăpândul firicel de viață ascuns la piept sub cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din aprilie, de când s-a format. La început, când sătenii au măsurat-o, pentru că așa ceva nu mai văzuseră pe firicelul ăsta de apă, avea lungimea de cca. 40 stânjeni, lățimea de vreo 4, iar adâncimea de 2. Un mic lac. Pentru mulți aceste dimensiuni par nesemnificative, dar trebuie știut că Șasa seacă în fieca- re vară, iar prundul devine un drum pietruit, cum nu sunt în multe sate din
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
că ea este foarte avantajoasă când într-un cerc prea restrâns cineva poate găsi un teatru bine construit pentru plăcerea ochilor și bine montat și alcătuit pentru plăcerea inimii 29. Concret, consiliul hotăra să cedeze un teren de 400 de stânjeni pătrați în partea de vest a grădinii publice, perimetrul corespunzând aproximativ actualului local al teatrului din Drobeta Tr Severin 30. Așadar, în perioada 1867-1871, viața teatrală severineană capătă conținut, devenind un factor important al dezvoltării culturale a orașului, un element
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Patru călugări și patru mireni coborâră în sunetul tuturor clopotelor mânăstirii - dar în tăcerea a toată suflarea omenească - în mormânt, răsturnând greaua și marea lespede de pe el - iar sub ea se zăriră, după trei sute de ani... în adâncime de doi stânjeni, îmbrăcat într- un pieptar lung, tunica de fir de aur și încă lucitor, cu mantaua de tron, aruncată pe partea de jos a trupului, fără sicriu pe șase chingi late de fier, se zăriră, zic, moaștele celui pentru care însuși
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
Gâdesei, a ucis cu cobilița pe un tătar, numai dintr-o singură lovitură. La locul Gorunii, au avut tătarii o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost trei movilițe foarte vechi, înalte de 1,5 stânjeni și cea dinspre apus avea pe lângă ea un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul vreunui război. La Râpa Buftii, pe dealul Taberei, s-a ascuns odată Ștefan-Vodă și-n poienile pădurilor de-
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Eforia școalelor prevăzuse trei tipuri de clădiri de școli la sate, potrivit cu numărul locuitorilor. Astfel satele cu populație de peste 300 de familii aveau trebuință de o școală de categoria întâi, formată dintr-o sală de predare mai lungă de 9 stânjeni lungime (18 m) și 4 stânjeni și jumătate lățime (9 m) și două camere mai mici pentru locuința învățătorului. În astfel de localuri puteau încăpea un număr mai mare de școlari până la 240. Prevederile Eforiei școalelor nu s-au realizat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
clădiri de școli la sate, potrivit cu numărul locuitorilor. Astfel satele cu populație de peste 300 de familii aveau trebuință de o școală de categoria întâi, formată dintr-o sală de predare mai lungă de 9 stânjeni lungime (18 m) și 4 stânjeni și jumătate lățime (9 m) și două camere mai mici pentru locuința învățătorului. În astfel de localuri puteau încăpea un număr mai mare de școlari până la 240. Prevederile Eforiei școalelor nu s-au realizat, școlile de la sate fiind frecventate de către
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
dumnezeiască! Într-o cădere de stânci, cu zgomot de început de lume, se zgudui pământul, punându-i jos pe săteni. Printre gene, Nicodim văzu cum râpa se umple cu o arcadă din piatră albă curată, lată de cel puțin doi stânjeni, înaltă de unsprezece, lungă de vreo cincisprezece. Cum până atunci râpa fusese scufundată într-o pâclă nesănătoasă, ochii lui Nicodim se odihniră, după ce trecu tulburarea de praf și scântei, pe malul celălalt, acum lesne de văzut. Verdeață binefăcătoare și drum
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
că primii 20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja, cumpărase 10 stânjeni de moșie în hotarul Gârbeștilor din satul Vladimiri-Gorj de la Matei fiul lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]