163 matches
-
aminti de camarazii săi din Escadrila 113 care căzuseră În misiuni de luptă și sufletul lui se umplu de tristețe. Retrăi momentele petrecute alături de ei și le revăzu chipurile așa cum Îi cunoscuse. Și-l reaminti pe Cpt. av. postmortem Alexandru Stârcea care arsese În carlinga avionului sau, pe Adj. av. Tomac, pe Sergentul mitralior Constantinescu, căzuți În luptele aeriene, cât și pe sergentul t.r. Trâmbițaș Împușcat În frunte lângă el În luptele de la sol Împotriva unui comando german. Își mai
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Matei Stârcea Crăciun Un an electoral, ca moment aparte, presupune cu necesitate difuzarea unor bilanțuri serioase, izbăvite de tentația pentru hipertrofierea momentului trăit, căreia atât mass-media, cât și discursul politicienilor le cad victimă în mod constant. Specialiștii sunt primii îndreptățiți să configureze
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
fie arestat și încarcerat pentru mulți ani. Generalul Aurel Aldea a decedat la închisoarea Aiud, cu privirea ridicată spre cer, cerându-și iertare mareșalului pentru fapta abjectă pe care a săvârșit-o, fiind prezent la arestarea acestuia. Supusul regal Ioan Stârcea a efectuat zece ani de temniță. Colonelul Emilian Ionescu, alt preaplecat al Palatului, a suportat mulți ani de închisoare la Jilava și în lagărul de la Ocnele Mari, cu toate că devenise smeritul sovieticilor. Liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu a fost executat, tot de
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
Matei Stârcea Crăciun La trecerea unui an de la deschiderea Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC) stăruie încă o anume neclaritate privitoare la menirea instituției. Strădania curatorilor de a focaliza expunerile muzeului asupra artei contemporane, concepută autonom de categoria mai amplă a artiștilor
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
ei reale fiind adesea interferate de spații virtuale și tot acest mixaj sugerând - cum foarte frumos ni se spune, ,pielea electronică a orașului." Nu de mult, în nr. 45 al României literare, am citit într-un articol semnat de Matei Stârcea Crăciun, două definiții care mi s-au părut cât se poate de îndreptățite, referitoare la ce sunt artiștii contemporani și arta contemporană. Ele sunau astfel: ,Este contemporan artistul care trăiește în prezent. Și este contemporană arta care trăiește prezentul (valorile
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
Nicolae Dan Fruntelată, Florin Iordache, Lugia Gabriela Janik, Mihail Janto, Toni Klein, Rodica Elena Lupu, Florentin Adrian Maftei, Galina Martea, Rodica Măduța, Vasile Mircescu, Constantin Mironescu, Elena Munteanu (Ingada), Carmen Melania Munteanu, Mariana Popa, Paula Romanescu, Marin Sorescu, Alina Maria Stârcea, Luminița Suse, Isabella Andreea Tatoi, Dona Tudor. Pentru a îmbogăți conținutul și a reda o imagine cât mai estetică antologiei „CARMEN”, Domnul Dan Bodea (prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist), în prefața cărții, își întitulează discursul prin „Vitralii, în
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
poezie, eseu, jurnal și roman. În vers alb, Domnia Sa a scris: „În fiecare seară/ Strâng de prin vecini/ Toate scaunele disponibile/ Și le citesc versuri./ Scaunele sunt foarte receptive/ La poezie,/ Dacă știi cum să le așezi...” (Capriciu). Alina Maria Stârcea (România, savant, scriitor, poet, prozator, nuvelist) argumentează: „Proza este o prelungire a poeziei mele, iar poezia o expresie a ceea ce trăiesc și simt”. Iar versurile Domniei Sale sună așa: „Soarbe-mă din cupă/ Amestecată cu miresme,/ Aprinde-mă în candele/ Cu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Eu, căruia-mi trecuse prin cap așa ceva în timp ce-l priveam, dar mă temeam să nu mă vadă cineva, atâta am așteptat: am stârcit jos în calea cățelului, așteptând să se întoarcă. Era tare frumos și gras - cu botul scurt și gros, alb pe picioare, burtă, peste mijloc și în jurul ochi- lor și negru în rest - așa că pe loc l-am și bote- zat
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
doo! Într-adevăr, după cinci-șase oale de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
spunea cacarelă; Cam sau Cămulete (Niculaie D. Cojocaru) - avea un tic verbal, spunea foarte des „cam... cam...”; Childirușa (Florica Teșcuț) - femeie mignonă, care obișnuia să poarte mai multe fuste încrețite, lungi și largi, una peste alta, și se odihnea des stârcind jos pe unde apuca (după ce am devenit student, o asemănam cu o matrioșcă sau cu o gheișă); Chioru (Tică Cornea) - nu putea deschide complet un ochi; Chiriac (Ion Gîrtonea, Nelu lu’ Briceag, Nelu Brișcî) - în tinerețe îi plăcea tare mult
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
cu poezii în limba română-italiană), Rodica Ghinea (România, cu poezii în limba română-engleză), Rodica Elenă Lupu (România, cu poezii în limba română-franceză), Galina Marțea (Olanda, cu poezii în limba română-engleză), Mariana Popa (România, cu poezii în limba română-engleză), Alină Maria Stârcea (România, cu poezii în limba română-franceză) și, nu în ultimul rând, Mihai Eminescu - în memoriam/în amintirea și recunoașterea veșnică (România, versuri traduse în limba franceză, din literatura universală). Pentru a elogia existența vieții prin limbajul versului artistic, proces literar
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
să te regasești printre aceste poeme: „...Veneția mă îmbracă cu al ei aer marin, / îmi sustrage de sub picioare, / pământul solid, mă-nbie într-o gondola să urc, / pe apă verde să plutesc, / din vis să mă trezesc...”. (Veneția). Pe când, Alină Maria Stârcea ne mărturisește despre sine astfel: „...Versurile mele, mai bune sau mai proaste, sunt expresia a ceea ce am fost și mai sunt, sau nu mai sunt. Reprezintă viața mea în cuvinte... Voi scrie probabil mereu, oriunde și oricând voi simți lumea
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
la nuvela “Ciuleandra”. Sigur că trebuia de scris libretul și de rescris toată opera în versuri. Secretarul literar de atunci, pe nume Ion Diviza a făcut-o cu brio. Dumnealui a scris în vers toată opera lui Rebreanu, iar Marian Stârcea, un tânăr compozitor cum era deja, a scris prima operă în două acte pentru acest musichall. Premiera piesei a avut loc la Paris în anul 1996, pe 16 octombrie la Institutului Cultural Român, care era condus de către Virgil Tănase, scriitor
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
al său. Temerara încercare a sărmanului este ne-nțeleasă de femeia buimăcită de întâmplările zilei. Și-n timp ce-l izbește c-o boată în moalele capului, Lina simte răceala de gheață din picăturile de sânge sărite pe mâini dinspre săracul stârcit de-acum în picioare de Marcu. Milogul apucă de ieși târâș din locul de iad, în vreme ce dinspre lădiță se-nălțau limbi șerpești de foc, devenind, într-o clipă, ucigătoare limbi de balaur... Dascălul pieri și el mânat de groaza trăită
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
aceleași limbi; Mariana Popa (România), cu poezii în limba română și rusă, respectiv, si cu o biografie în aceleași limbi; George Rocă (Australia), cu poezii în limba română și engleză, respectiv, si cu o biografie în aceleași limbi; Alină Maria Stârcea (România), cu poezii în limba română și franceză, respectiv, si cu o biografie în aceleași limbi; Luminița Sușe (Canada), cu poezii în limba română și engleză, respectiv, si cu o biografie în aceleași limbi; Andreea Isabella Tâțoi (România), cu poezii
ANTOLOGIE LIRICĂ MULTILINGVĂ de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374019_a_375348]
-
Nicolae Dan Fruntelată, Florin Iordache, Lugia Gabriela Janik, Mihail Janto, Toni Klein, Rodica Elena Lupu, Florentin Adrian Maftei, Galina Martea, Rodica Măduța, Vasile Mircescu, Constantin Mironescu, Elena Munteanu (Ingada), Carmen Melania Munteanu, Mariana Popa, Paula Romanescu, Marin Sorescu, Alina Maria Stârcea, Luminița Suse, Isabella Andreea Tatoi, Dona Tudor. Pentru a îmbogăți conținutul și a reda o imagine cât mai estetică antologiei „Carmen”, Domnul Dan Bodea (prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist), în prefața cărții, își întitulează discursul prin „ Vitralii, în
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
poezie, eseu, jurnal și roman. În vers alb, Domnia Sa a scris: „În fiecare seară/ Strâng de prin vecini/ Toate scaunele disponibile/ Și le citesc versuri./ Scaunele sunt foarte receptive/ La poezie,/ Dacă știi cum să le așezi...” (Capriciu). Alina Maria Stârcea (România, savant, scriitor, poet, prozator, nuvelist) argumentează: „Proza este o prelungire a poeziei mele, iar poezia o expresie a ceea ce trăiesc și simt”. Iar versurile Domniei Sale sună așa: „Soarbe-mă din cupă/ Amestecată cu miresme,/ Aprinde-mă în candele/ Cu
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
și a trupelor aeropurtate în România. Data anunțată pentru trecerea la acțiune: 26 august. Atmosfera la Snagov, în acest 23 august torid, este apăsătoare. Barbul povestește: Mihai Antonescu decisese să plece în Turcia pentru a reîncepe negocierile la Ankara. Baronul Stîrcea, mareșalul Palatului, îl oprește pe Barbul pe malul lacului Snagov, pentru a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lacului Snagov, pentru a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă și că se poate lupta pe linia Focșani-Galați. Stîrcea află că mareșalul se pregătește să plece din nou pe front... și că nu s-ar afla, prin urmare, la București. Trebuia acționat pe 23, trebuia să se profite de prezența lui Ion Antonescu? Killinger, pe care Barbul îl întîlnește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
277-279, 283-285, 288, 289, 291-295, 297, 298, 311, 312, 335, 405, 408 Stănculescu (general) 369, 371, 372 Stănescu, Marin 279 Stăniloaie, Dumitru 209, 248 Stefanski, Alexandru 218 Stelescu, Mihai 222 Stelzer, Gerhard 251 Stere, Constantin 144-146, 211, 216, 219, 226 Stîrcea (baron) 258 Stoian, Stanciu 279, 282 Stoica, Gheorghe 271, 292, 296, 297, 308, 309, 311, 316 Stoica, Vasile 170 Stolojan, Sanda 318, 319 Stroescu, Vasile 161 Strussberg 132 Sturdza, Alice 237 Sturdza, Dumitru 138, 142, 156, 396 Sturdza, Ion 72
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avut loc, care au conturat și au dat greutate materialului, el a avut o comportare obraznică. Nevasta, ibovnica, Tătărescu, toți bandiții cu care a fost legat, recunosc întâlnirile, ședințele secrete, problemele care au fost discutate; au fost restabilite documente, tot. Stârcea recunoaște. A fost pus față în față cu ei, iar Pătrășcanu tuturor le spune că mint. El spune că adevăr este numai ceea ce spune el, că n-are ce să spună „acestei anchete” și spune „veți cunoaște punctul meu de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se afirma că „singura scăpare pentru Ungaria ar fi o unire cu România, având același rege“, în condițiile în care s-ar fi realizat și „o autonomie a Transilvaniei“. Bánffy a dezmințit zvonurile, tot așa cum a făcut-o și Traian Stârcea, reprezentantul României la Budapesta. Acesta din urmă era de părere că broșura „era clar un produs maghiar, făcut cu scopul de a compromite România față de aliatele din Mica Înțelegere“ sau „poate aparține unui grup restrâns de maghiari, care dorește efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ungaria, Presă, 1920-1923, vol. 25, f. 165. • A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 108. • C. Iordan, România și relațiile internaționale..., p. 100. 105 A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Politica internă, 1920-1923, vol. 43, f. 202, 205. În octombrie 1922, Traian Stârcea îi trimitea un lung raport ministrului de externe I. G. Duca, în care relata, printre altele, și despre un plan de uniune româno-maghiară ce ar fi fost discutat prin cercurile politice ungare: „în ceea ce privește uniunea personală, cele două regate ar stipula
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sa Regele Ferdinand ar avea și Coroana ungară. Suveranul nostru, precum și un mare număr de politicieni ar dori de mult aceasta, și că vizita de astă-vară a contelui Teleki în Transilvania 106 ar fi în legătură cu aceste proiecte“. Informațiile obținute de Stârcea consemnau faptul că la originea planului s-ar fi aflat Germania, „deoarece suveranul nostru fiind Hohenzollern, pe acolo se va putea aduce un Hohenzollern pe tronul Germaniei“. Stârcea indica în raportul său: „se mai spune că contele Bethlen nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Teleki în Transilvania 106 ar fi în legătură cu aceste proiecte“. Informațiile obținute de Stârcea consemnau faptul că la originea planului s-ar fi aflat Germania, „deoarece suveranul nostru fiind Hohenzollern, pe acolo se va putea aduce un Hohenzollern pe tronul Germaniei“. Stârcea indica în raportul său: „se mai spune că contele Bethlen nu ar fi străin de proiectele acestea, însă că nu vrea să se pronunțe până ce nu va vedea ce direcție vor lua evenimentele europene“. Concluzia ministrului României la Budapesta în privința
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]