18 matches
-
cele mai prestigioase premii internaționale (de-ar fi să amintim doar medalia de aur de la Mondial du Merlot - Lugano - Elveția 2008, acordată vinului Prince Matei 2001, consacrat atunci drept cel mai bun merlot din lume, medaliile obținute de Soare, Castel Stârmina, Castel Bolovanu etc) dorește să atragă și alți producători consacrați de vinuri. În cadrul acestui eveniment publicul bruxellez va putea degusta vinuri celebre (Merlot, Riesling, Sauvignon Blanc etc.) produse de VINARTE în România.
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti by http://uzp.org.ro/expozitie-de-arta-contemporana-9-pentru-romania-magica-degustare-de-vinuri-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]
-
însemnate prin mici biserici de lemn. Într-adevăr, Mănăstirea Tismana descindea dintr-un spațiu amenajat cândva pentru adunări păgâne, în secoli creștinate, fiind prima biserică din tisă, de unde-i vine și numele. Înălțată pe un vârf de stâncă din muntele Stârmina, lăcașul cu siluetă măreață de castel medieval stăpânește o cascadă de patruzeci de metri ce-și sfârșește căderea chiar în râul Tismana. Nu doar farmecul mănăstirii îl ademenea spre locul acela, ci și povestea țesută pe seama întemeietorului ei Nicodim, monah
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
4%) 168.ROSCI 0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești Județul Iași: Popricani( 169.ROSCI 0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac Județul Constantă: Aliman(8%), Băneasa(23%), Dobromir(1%), Ion Corvin(17%), Lipnița(21%), Oltina(34%) 170.ROSCI 0173 Pădurea Stârmina Județul Mehedinți: Burila Mare(2%), Devesel(7%), Hinova(23%), Rogova(5%) 171.ROSCI 0174 Pădurea Studinița Județul Olt: Studina(2%) 172.ROSCI 0175 Pădurea Tălășmani Județul Galați: Berești(1%) Județul Vaslui: Vinderei( 173.ROSCI 0176 Pădurea Tătăruși Județul Iași: Cristești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4053 - Paracaloptenus caloptenoides (Calul dracului); 4043 - Pseudophilotes bavius Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 2125 - Potentilla emilii-popii (Buruiana de cinci degete) 170. ROSCI 0173 - Pădurea Stârmina Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă; 92A0 - Zăvoaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
ROSCI 0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești Județul Iași: Popricani (1%), Rediu (4%) 172. ROSCI 0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac Județul Constanța: Aliman (8%), Băneasa (26%), Dobromir (1%), Ion Corvin (18%), Lipnița (18%), Oltina (39%) 173. ROSCI 0173 Pădurea Stârmina Județul Mehedinți: Devesel ( 174. ROSCI 0174 Pădurea Studinița Județul Olt: Studina (2%) 175. ROSCI 0175 Pădurea Tălășmani Județul Galați: Berești (1%) Județul Vaslui: Vinderei ( 176. ROSCI 0176 Pădurea Tătăruși Județul Iași: Cristești ( 177. ROSCI 0177 Pădurea Topana Județul Olt: Topana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
4%) 168.ROSCI 0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești Județul Iași: Popricani( 169.ROSCI 0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac Județul Constantă: Aliman(8%), Băneasa(23%), Dobromir(1%), Ion Corvin(17%), Lipnița(21%), Oltina(34%) 170.ROSCI 0173 Pădurea Stârmina Județul Mehedinți: Burila Mare(2%), Devesel(7%), Hinova(23%), Rogova(5%) 171.ROSCI 0174 Pădurea Studinița Județul Olt: Studina(2%) 172.ROSCI 0175 Pădurea Tălășmani Județul Galați: Berești(1%) Județul Vaslui: Vinderei( 173.ROSCI 0176 Pădurea Tătăruși Județul Iași: Cristești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 4053 - Paracaloptenus caloptenoides (Calul dracului); 4043 - Pseudophilotes bavius Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 2125 - Potentilla emilii-popii (Buruiana de cinci degete) 170. ROSCI 0173 - Pădurea Stârmina Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă; 92A0 - Zăvoaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
comuna Devesel pe hartă. Vecinii: Comuna Devesel se află așezată pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a județului Mehedinți, pe șoseaua județeană Drobeta-Turnu-Severin - Porțile de Fier II delimitată la nord de fluviul Dunărea, la est de dealul Stârmina, la vest de comuna Burila-Mare și la sud de Jiana și Gogoșu. Comuna cuprinde următoarele sate: Devesel, Batoți, Bistrețu, Dunărea Mică, Scăpău și Tismana care se află la distanțe de 5-7 km de centrul comunei. În comună există un nr.
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
mii de ani în urmă și-au găsit loc de așezare pe aceste meleaguri primii locuitori ai satului Batoți și Batoți Moșneni care și-au construit bordeie la poala dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
se termină în DN6 la Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. În perioada comunistă, a fost un drum dificil de parcurs. Aflat în general într-o stare de degradare accentuată, drumul era cunoscut în special pentru frecventele alunecări de teren de pe dealul Stârmina, din apropierea localității mehedințene Hinova. Spre sfârșitul anilor '80, aceste alunecări au cauzat închiderea completă a drumului între Hinova și Vânju Mare, și devierea traficului prin Ostrovu Corbului, Devesel și Jiana. În martie 2002, Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Agenția Națională
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
000. Însă pe sectorul cuprins între km 45+000 - 79+140, lucrările realizate de consorțiul Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi au mai întârziat, în special datorită amplelor eforturi de consolidare a drumului între km 63+950 - 66+100, adică pe dealul Stârmina. Soluția aleasă de antreprenorul Tirrena Scavi și de subantreprenorul Geosond a fost consolidarea rambleului cu minipiloți injectați D=150 mm tip Ischebek cu bare Titan 40/16. Reabilitarea DN56A face parte dintr-un program amplu de modernizare a drumurilor naționale
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
fiind sub conducerea unuia și aceluiași stareț, Nicodim"". Abia după aceea a început construcția Vodiței din zid, iar sub Radu I Vodă, cea a bisericii din zid a Tismanei. Mănăstirea Tismana este așezată pe un vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim și de sub ale cărei ziduri izvorăște apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător - diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul unde Ialomița este traversată de calea ferată, până la confluența râului Bezdedel cu Ialomița. Dealurile subcarpatice ale zonei sunt Stârmina, Beja cu vârful Zăpodie, Brezeanca, Mușa, Pătrana, Băloiu, Curpeniș (620 metri), Cornetu pe partea stângă a Ialomiței și a Bezdedelului, iar Spătărelu-Mitropolie și Măldăreanca pe partea dreaptă, au înălțimi variind între 500 și 700 de metri. În primăvara anului 1940
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
scrierile legate de Tismana. Trece pe alături și pe sub Mănăstirea Tismana și se varsă, (odinioară se varsă în întregime) în cascadă, în râul Tismana, după câțiva zeci de metri. Stâncă de deasupra peșterii prin care se revarsă Gurnia, se numește Stârmina. Actualmente Gurnia se bifurca și numai o parte cade încă în cascadă. Înainte de construcția mănăstirii, Gurnia cădea în râul Tismana prin foarte multe mici cascade, locul fiind numit de locuitori "La Pișători". Sfanțul Nicodim a găsit locul sfânt unde visa
Râul Gurnia () [Corola-website/Science/309959_a_311288]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA 0011 Blahnița, ROSCI 0173 Pădurea Stârmina, ROSCI 0306 Jiana și ROSPA 0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parțial cu ROSCI 0306 Jiana, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0011 Blahnița, ROSCI 0173 Pădurea Stârmina, ROSCI 0306
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279021_a_280350]
-
0173 Pădurea Stârmina, ROSCI 0306 Jiana și ROSPA 0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parțial cu ROSCI 0306 Jiana, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0011 Blahnița, ROSCI 0173 Pădurea Stârmina, ROSCI 0306 Jiana și ROSPA 0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parțial cu ROSCI 0306 Jiana, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279021_a_280350]