32 matches
-
soro? Știi cum vedea Seneca rețeta fericirii? -Da’ era și doctor? se minună inocenta. -Era de toate, mă dădui cultă bine. Recomanda ca nefericitului să nu-i dai lucrurile dorite, mai bine să-i tai poftele. Și așa, sărăcit de stârnitoare dorințe, n-ar mai tânji la fericirea altuia, că privind în urma sa, ar putea descoperi că sunt foarte mulți nefericiți, mai nefericiți ca el! -Dacă înțeleg, sfătuia a cumpătare, cam cum te-nvață biserica, o dădu Lixandra spre domeniul mai
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
la Ceainăria ta, că tot se-apropie miezul nopții... -... că mie tot nu mi-e somn și... înseilă invitata... -... mergem altădată la ANTICAFE, când vom organiza un... vrusei a continua eu, dar gândul citit de Seneca se-ncoronă cu precizarea stârnitoare: -... workshop literar! -Așteaptă numai! îi forțai spre domolire avântul, care să fi fost el acela?! Biata femeie, decăzută acum la stadiul de flaimucea, se uita când la mine, când la ticălosul ăla cu ochii boldiți ca proasta: -Dacă ziceți?! Așa
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
departe rostul tăticu-tău... apoi chiar tu și, mai încolo, ai tăi... zise Bunu mulcomind rostirea vorbelor. -Când le vom primi? cuteză cumva mâhnit copilul. -Nu acum. Încă n-a sosit clipa, îl mângâie de tristețe Buna. Și așa jocul vorbelor stârnitoare se-ncheiase. Retrecuse totul în împărăția tăcerii, doar că acum cei doi bătrâni astâmpărau oarele, mișcând fără să-și dea seama capetele a smerenie-n fața sorții... Copilul plecase și-atunci spre casă îmbogățit, cum se-ntâmpla an de an
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal, cu mulți ani în urmă, gândurile Arhimandritului Timotei Aioanei „i-au zburat însă mereu la izvoare, acolo unde s-a înstelat cu atomii generațiilor și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
departe rostul tăticu-tău... apoi chiar tu și, mai încolo, ai tăi... zise Bunu mulcomind rostirea vorbelor. -Când le vom primi? cuteză cumva mâhnit copilul. -Nu acum. Încă n-a sosit clipa, îl mângâie de tristețe Buna. Și așa jocul vorbelor stârnitoare se-ncheiase. Retrecuse totul în împărăția tăcerii, doar că acum cei doi bătrâni astâmpărau oarele, mișcând fără să-și dea seama capetele a smerenie-n fața sorții... Copilul plecase și-atunci spre casă îmbogățit, cum se-ntâmpla an de an
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
pictat în roșu de trandafir. Mulți m-au călărit. Multe căruțe am tras. Cel mai mult am stat sub birou gândindu-mă la copiii care s-au înecat. Limba Nu numai scriitorul clasic, suitor pe iambii versului, nu numai modernistul stârnitor de polemici literare... dar și nervii mării, dar chiar și valurile scriu versuri. În mod elegiac sau furtunos descriu ele malul pe care-l au în față, către care se vor sparge. Bineînțeles există povestiri în afara limbii. Pietrișul țărmului zornăie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Tot ce-i vorbă cu nțeles, într-o vreme a purces Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A sunatului din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi și în mișcare, Musai că orice sunare Trâmbițează că
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
era familiar și co loc vial, admitea să fie contrazis, replicând însă șfichiuitor, ce-i drept, în termeni a căror causticitate câteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de-a inventa, atât amicilor, cât și inamicilor, porecle stârnitoare de râs, care făceau ocolul lumii literare, rău de gură, deschis cu be nigne voluptăți, în fond, zvonisticii cancaniere, colportate telefonic pentru că era sedentar de nevoie, Paul Georgescu a putut să treacă în ochii unora drept un neobosit urzitor de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Elev și eu al Liceului „Bălcescu“, am auzit încă vorbindu-se despre ciudatul personaj, la mult timp după trecerea lui la cele veșnice. Devenise și erou de anecdote, plasat de cei care-l evocau în situații dintre cele mai năstrușnice, stârnitoare de râs. Am fost însă mirat când l-am auzit la Capșa povestind despre el pe Tașcu Gheorghiu, pe la începutul anilor ’70. Fostul suprarealist, impenitentul boem și noctambul, devot al lui Mateiu Caragiale și traducător inspirat al lui Lampedusa, își
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe placul bolșevicilor, dar care, mai ales, lovea în pătura țărănească cântată în alte cărți cu atâta pricepere, geniu și patos de autorul Baltagului. Nu vom intra, bineînțeles, aici, în acestă dispută - pe care o considerăm de plano ca inadecvată, stârnitoare de confuzii în masa populației și purtată cu sârg mai ales de necreatori! -, dar vom observa că „etica” unui scriitor, felul său de a se comporta sub vremuri nu are a impieta asupra necesității și valorii operei sale, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fost trimisă și cotidianului francez de mare răspândire și autoritate. Nu știu dacă acesta, potrivit uzanțelor, a și publicat-o. Eu am citit-o în revista 22 care, pentru edificarea cititorilor români, a găsit de cuviință să reproducă și recenzia stârnitoare de valuri a d-lui Reichmann (nr. 5/2000). Ce a întreprins acum dl Reichmann în Le Monde mie mi se pare că se înscrie perfect în procesul înfățișat pe larg - și cu argumente de nedislocat - de d-na Ileana
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
critice ale colegei noastre, toate la obiect, l-au scos din sărite pe autorul antologiei și ne-am trezit de la el cu o "replică" mânioasă, și de o lungime care o întrece, cam de trei ori pe aceea a recenziei stârnitoare de supărări. Nu doar mânioasă este replica dlui Matei Albastru, dar prezintă și unele defecțiuni de logică. Domnia-sa nu va polemiza cu autoarea recenziei, ne anunță, "pe considerentul că dintr-un spirit cavaleresc ce ne este specific n-o să
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Gabriel Dimisianu În lungul răstimp de când scriu critică literară, am avut prilejul să mă conving, nu o singură dată, de dreptatea autorului latin care a spus că există o soartă a cărților. O soartă deseori ciudată, greu de întrevăzut, stârnitoare de nedumeriri. Mă gândesc anume, acum, la o carte a lui Dan Cristea, Versiune și subversiune, apărută la noi în 1999, la Editura Cartea Românească. Am spus la noi pentru că destinul ei a început în America, unde autorul a scris
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
unui fost șef al securității, Petre Român, taxat drept agent KGB. Același fost șef din securitate făcea o pledoarie pasionala împotriva lui Mihai Pacepa și împotriva, azi, a trădării de țară în raport cu patriotismul securității lui Ceaușescu. Acest realizator de televiziune, stîrnitor de scandaluri pe care nu a fost în stare să le gestioneze, nici cu probe, nici cu ajutorul propriei sale atitudini de moderator, pare a nu-și da seama că nu e o instanță, așa cum își închipuie, ci un mic provocator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
tratamentul aducerii silite. Dacă ne luăm după lipsa de reacție a clujenilor, vaccinați împotriva ciudățeniilor de tot felul ale lui Funar, Cronicarul ar fi mai înclinat să accepte ipoteza că și aceștia au început să vadă în primarul lor un stîrnitor de circ politic. Cu atît mai mult cu cît clujenii știau foarte bine că înainte de a fi fost dus la poliție cu mandat, Funar numai că n-a fost implorat de șefii poliției locale să se prezinte la audieri. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
viitor, va fi demult trecută și de tot moartă lumea aceasta“), la distanță de un secol de întâmplările despre care i se vorbește. Acestea se petrecuseră în 1898. Atunci avusese loc la Ateneu conferința despre corset a tânărului doctor Gerota, stârnitoare de vâlvă în mediile bucureștene mondene, atunci se întâmplă misterioasa răpire a băiețașului-curier de la „Universul“, atunci au loc dramele familiei Margulis, cu boala Juliei, fata care ține și un jurnal, atunci are loc înmormântarea cu mare pompă a lui Alecu
Un roman de Ioana Pârvulescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3087_a_4412]
-
de grupare, era familiar și colocvial, admitea să fie contrazis, replicînd însă șfichiuitor, ce e drept, în termeni a căror causticitate cîteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de a inventa, atît amicilor cît și inamicilor, porecle stîrnitoare de rîs, ce făceau ocolul lumii literare, rău de gură, deschis cu benigne voluptăți, în fond, zvonisticii cancaniere, colportate telefonic pentru că era sedentar de nevoie, Paul Georgescu a putut să treacă în ochii unora drept un neobosit urzitor de intrigi
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
dori. Deși ne previne că subiectul de discuție pe care Vatra și l-a propus este limitat (am văzut la ce), Al. Cistelecan însuși se referă în preambulul său la o problemă fără, neapărat, legătură cu el, chiar dacă actuală și stîrnitoare de polemici înverșunate, și anume înmulțirea cazurilor false de antisemitism. Scrie Al.C.: "S-au trezit brusc antisemiți oameni care seara se culcaseră liniștiți, știindu-se la adăpost de orice bănuială". Și cumva în răspăr cu această preliminară constatare ironică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
anul trecut lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție cu cei care le formulează, sau uneori deloc. Opiniile provocante, stârnitoare de controverse, fac sarea și piperul discuțiilor de felul aceleia găzduite de Ramuri. Să dăm și exemple. Bogdan Ghiu consideră că elementul marketing trebuie uitat când este vorba de literatură: "altfel îi veți amesteca pe Llosa cu Coelhio și va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare și acestea de noi discuții și controverse, cum era și de așteptat. Iată finalul articolului din Ramuri: "Anul 1948 este cel al instaurării comunismului; printr-o mare șansă, el este și cel în care s-a vestit pentru prima dată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
postului, și a avut ideea unei emisiuni pe care a intitulat-o Firul Ariadnei - aduceri aminte din labirintul tranziției. S-a adresat unor personalități care activau în variate domenii și a purtat cu ele discuții despre tranziția românească, o temă stârnitoare de controverse. La jumătatea celor douăzeci de ani profețiți de Silviu Brucan că vor trece până ce se va instaura în România o democrație reală, un capitalism real, partenerii de dialog ai lui Radu Călin Cristea erau convocați să discute despre
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
două fronturi de luptă, o dispută reală între cei care țin cu dinții de Uniune și cei care o vor lichidată? Nici vorbă de așa ceva. Partizanii desființării sunt câțiva tineri scriitori teribiliști, căutați cu lumânarea de Cotidianul pentru declarațiile lor stârnitoare de oarecare vâlvă. Când a inițiat mai demult tot un fel de analiză de caz, cu același obiect, Cotidianul a apelat la tânărul prozator de la Iași Florin Lăzărescu, el preconizând dărâmarea din temelie a Uniunii și nu doar atât: pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
sau uitate repede. Sau atrag atenția, pentru scurt timp, dacă fac obiectul unei agitații care nu ține de operă.Ține, eventual, de umblatul la „dosare”, de scormonirea acestora pentru a da acolo de ceva compromițător, pentru a găsi cine știe ce hârtie stârnitoare de vâlvă. Lucru care s-a și întâmplat cu Mircea Iorgulescu, încă de pe când trăia. Foști prieteni, foști colegi, acționați de îndemnuri obscure, bizuiți pe ceva ce ar fi găsit în dosare, i-au adus acuzația că ar fi colaborat
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
din partea unor foști buni prieteni, procesul cu CNSAS și sentința pronunțată. Mai sunt apoi de văzut părerile lui Iorgulescu despre unul sau altul dintre contemporani, confrați de baricadă, unele drepte altele nedrepte, emise acestea în grabă și uneori la furie, stârnitoare de reacții, de replici care nu mă îndoiesc că vor veni. Mă întreb dacă nu a fost chiar prea rapidă, intempestivă, livrarea către public a acestor convorbiri nefiltrate. Faptul a fost însă comis și vom vedea cu ce ecouri. Pentru
Ultimul Mircea Iorgulescu (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5170_a_6495]
-
decât ceea ce ar vrea să fie. Alcătuită cam după ureche, amestecând viii cu morții, securiștii cu ginerii de securiști, această listă are un ciudat aer ad hoc. Totuși nu îngăduie o determinare precisă a scopului pentru care a fost alcătuită. Stîrnitoare de confuzii, lista celui de-al șaptelea Armaghedon pare, fie o perdea de fum protector, fie o afacere în care pentru cîteva capete care trebuie să pice sînt puse la bătaie l600 de ținte false. Dacă lucrurile stau astfel nu
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]