168 matches
-
dobândește, Pentru a lui vină țara pătimește. Ispășirea degrabă, Zalmoxis nu îngăduie zăbavă. Care colț al țării naște trădători? Aceste buruieni udate cu roua din zori Cresc în Dacia străbună? De când? De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
brânci în curmei, pe la spate./ Și n-am cum să-ți spun să ferești la o parte./ Mi-e frică de oameni, mai tare/ Ca de judecata cea mare/ De care/ Parcă-am uitat că m-așteaptă-n dosare.../ Aici e stăpân stârpitura/ Cu lanțul, cu biciul, cu ura,/ Minciuna călare pe toată făptura./ Pune urechea colea,/ Pe inima mea,/ Și-ascultă, măi frate,/ Cum bate,/ Mi-e frică, mi-e frică, mi-e frică și tace,/ C-o strânge de gât și
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
povestise cum i-a cedat unui pompier ce o amenința cu sinuciderea. Dl. Alex i-a recomandat să-l părăsească. Nu s-a sinucis...Acum venise pentru lucrarea de licență, împreună cu un alt prieten al ei. Dl Ștefănescu îl descrie: stârpitură, aschimodie, leșinătură, chelie, ochelari (nepotul meu, deștept și drăguț, are 7 dioptrii!), îi scârțâiau genunchii (fiica mea dragă, scoate uneori un sunet din articulație în mers, o coxartroză incipientă). Era totuși o ființă umană. Papa Francisc spunea “Toți suntem fiii
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
bă, te fac scrum! Dar mai întâi să-ți arăt eu cine-i șeful țintașilor. Și începu să tragă turbat cu jeturile de raze în cercurile de foc ale lui Mărțișor și Norocel. După fiecare lovitură, icnea: - Acu’ crezi, bă stârpitură, acu’ crezi? Acu’ crezi, bă? După ce-l văzu și pe Norocel eliberat de cercuri, Mărțișor căzu în genunchi și-l imploră: - Iartă-mă, viteazule căpcăun, acum cred că ești cel mai mare țintaș din lume, iartă-mă! - Dar să nu
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
și două nopți... da da ca un mînz schilod pe care îl hrănesc ei la fermă cu ovăz muiat în rachiu înainte să-i înfigă țepușa în inimă. pentru că taică-său spune că n-are chef să strice alicele pe stîrpituri”. cu palmele încă lipite de piatra zidului marie simte - la fel ca atunci - cum îi zvîcnesc tîmplele și cum i se adună sub sîni boabe de sudoare înghețată. „n-a vrut să-i lase să-l caute. nici măcar pe andrzej
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
trebuie să cunoască rezultatul acțiunilor sale, să le conștientizeze, să le... consume... Da, dragii mei, tocmai din această cauză cred că ar trebui să înțelegem că nu este atât de ușor să fii zeu. Nu e ușor să privești către stârpituri, să vezi cum fac rău conștient și cu aviditate și, totuși, să rabzi... să îi lași să se echilibreze singuri, făcând rău altora, apoi să încerci să îi îndrepți pe calea cea bună, cumva tot prin voința lor, chiar dacă poate
JUST LIKE THAT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1428124421.html [Corola-blog/BlogPost/362997_a_364326]
-
nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ei sunt astăzi "stâlpii" țării Se vor sânge de români, Au uitat că ani de-a rândul, Stau în față, nu la rând. Sunt un fel de stârpituri, Cei ce pupă-n dos corupt, Fără jenă, în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1495575130.html [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
eu sânt în pădure ori în casă. Și-auz numai chiote și ghiorăit dă mațe goale ... N-am timp de scociorât pân stele ... Dac-am auzit de-al-de-astea ?!... D-âle de fug ca o părere ?! Da ! Dă-i din stele, ba ! Dă stârpituri verzi, ba !... Dă oarzăne, da ! Dă zâne, da ! Dă ozeneu, ba !... Și dac-auz și nu văz, tot nu crez !... Referință Bibliografică: ĂI din stele, de Ioan MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I
ĂI DIN STELE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_din_stele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355720_a_357049]
-
și furcile. - Hai să vedem ce-ai să faci, cum ai să scapi, că dacă încerci să te apropii de hotarul meu, care te-nconjoară, după cum bine ți-am zis, oamenii ăștia îți vor da foc așa cum ți-au pârjolit stârpitura de copac! zbieră înrăit al lui Bogatu’. După truda alergăturii dintr-o parte într-alta a ariei, omul căzuse grămadă în mijloc, lângă snopii ce-și așteptau plecarea spre casă. Genunchii nu-l mai ajutaseră, iar sângele îi zvâcnea cumplit
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Academia ne-română din România..., prin aproape toți baronii științificiști, supraaglomerați de onoruri, salarii și idemnizații au ca manifestare un virulent și permanent atac la adresa românismului și creștinismului ortodox dacoromân. -Ce sunt tehnocrații? întreabă un cetățean turmentat de legi. -Niște stârpituri academice! răspunde Agamiță. -Dar Academia, atunci ce este? -O paternitate de tehnocrați! răspunde Dandanache. Rectitudinea Academiei Române trebuie fundamentată triadic: pe o bază a moralei creștine, pe o dimensiune spirituală a culturii ortodoxe și pe o profundă demnitate românească, astfel încât la
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, cari să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țin tinerii ce-și pierd vremea prin străini, atâtea mii de chile ne ține Constituția, atâtea ne țin legile franțuzești, cu un cuvânt toate liberalismurile. Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sumă certă. Daca vei hrăni cu ele câteva mii de stârpituri liberale, de unde îți mai rămân condițiile pentru întreținerea unei culturi sănătoase și temeinice? Două sute de nebuni mănâncă desigur mai mult decât un singur înțelept. Deci abecedarul nostru economic zice: Natura i-a dat omului putere mărginită, socotită numai pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de înrîuriri străine. Nu doar c-ar sta în relații cu consulii, această acuzare ar fi prea gravă pentru ca s-o facem cuiva. Ne înnegrim unii pe alții - vorbesc de naturile mai nobile, fie ele în orice parte, nu de stârpituri - ne înnegrim, zic, unii pe alții, pentru că simțim că starea poporului românesc e nesuferită și că ne-am încurcat rău. Dar în această încurcătură vina istorică și blestemul urmașilor să cază asupra celor ce-au făptuit tot răul, asupra liberalilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zăpadă și în ger, nemâncați, neîmbrăcați, decimați mult mai mult de frig și de lipsă decât de gloanțele dușmanului. Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și sângele onorează această țară. Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei fii aceste stârpituri nu sunt și nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol și desculț, flămând și bolnav pe câmpiile Bulgariei, îi degeră mâni și picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului și, veniți înapoi în țară, cad
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca creațiune a forței, este "liberal radical". Ca filozof au scris o caricatură ironică a filozofiei lui Fr. Feuerbach, în care neagă morala în favoarea egoismului (Vezi.........., Lipsca, 1845). Schopenhauer, care numește pe Hegel șarlatan și școala sa o adunătură de stârpituri, susține tocmai "contrariul" de la cele zise de acest Caspar Schmidt. Schopenhauer zice: Dreptul poate fi suprimat prin forță, niciodată nimicit (blos unterdruckt nie aufgehoben) (Vezi Lumea ca Voință și idee, vol. II, pag. 680) Și fiecine are dreptul a face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
seculară a statelor consistă numai și numai într-o singură țintă: a face ca dreptatea să stăpânească preste putere, iar nu puterea preste dreptate. D. Holban atribuie deci lui Schopenhauer idei pe care acesta le numea șărlătănești și idei de stârpituri, insultă memoria unui geniu al cărui nume nu e vrednic să-l pronunțe, dă o idee mincinoasă despre scrierile filozofului pentru... pentru a contesta alegerea colegiului I de Iași. A atribui lui Schopenhauer ideile lui Schmidt înseamnă tot atât ca și când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrurile după cum îi convine, cearcă a arăta că noi voim să trecem de mai liberali decât liberalii, adică decât domnia lor. Da, într-adevăr sîntem mai liberali, dar din umanitate, nu din punctul d-lor de vedere, care voiește ca stârpitura să stăpânească pe omul întreg, cel prost și bezmetic pe cel cuminte, cel sărac pe cel bogat, cel neștiutor pe cel învățat. Cultura liberalilor e însă cu totul egală cu cea a tătarilor din Dobrogea, iar caracterul liberalilor e cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiecare dintre noi ar muri fericit! Căci ar vedea că rămân oameni în urmă, oameni energici, cari au tăria opiniilor până la ultima consecuență. Dar așa nu-nțelegem să vă facem de bună-voie loc, când nu vedem în voi decât niște stârpituri cu gura largă. [22 februarie 1879] ["O CESTIUNE MAI MULT CARACTERISTICĂ... "] O cestiune mai mult caracteristică decât însemnată ocupă de câteva săptămâni încoace lumea maghiară și română de peste Carpați și, fiindcă presa cea străină amânduror acestor naționalități, bunăoară cea germană
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
buimăceală necontenită la discutarea legilor, o înfiorătoare lipsă do patriotism la tratarea cestiunilor naționale, iată atmosfera generală, iar asupra unor discuții mlăștinoase, insipide, lipsite de spirit și de voință spre bine, vezi răsărind câte un chip ciudat și baroc, cîte-o stârpitură radicală în a cărei fiziognomie se concentrează oarecum toate trăsurile neplăcute ale tutulor națiilor semibarbare din Orient, vezi tipuri atât de pocite încît abia [o] fantazie de caricaturist le-ar putea inventa, punîndu-se într-adins să le iscodească, iar etnologul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în ajunul alegerilor a ajuns în doaga copiilor. Fie frica ce-o are de alegeri, cari promit a nu ieși pe placul radicalilor cu toate influențele și numirile de funcționari ad hoc, fie lipsa de judecată înnăscută și moștenită de la stârpiturile transdanubiane cari au prestat rolul de părinți radicalilor din România, fie din cauze psicologice sau fiziologice, destul că-n doaga copiilor a ajuns și se leagă de vorbele noastre chiar acolo unde ele nu au o însemnătate politică, ci se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Austria și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi citați ca modele de cultură. ["ORGANUL HIDOASEI POCITURI... "] 2264 Organul hidoasei pocituri și al stârpiturilor Fanarului ajunge să implore guvernul rusesc prin următoarele cuvinte din n-rul său de marți 26 septemvrie: {EminescuOpX 423} așa de puternic față cu un mic stat care nu poate decât să se supuie deciziunilor colective ale Europei. Acest simțământ // de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
clipă de umilință, numai să nu mai trăiască încă o dată ceea ce trăiam și eu acum... Zguduirea, șocul mâhnirii încetă apoi după asalturi repetate, în care suferința atingea creasta înaltă a eliberării, eliminând, ca pe-un microb periculos, duioșia abjectă a stârpiturii umane, gardianul care crezusem o clipă că venise să-mi dea drumul să mă duc în dormitor și să dorm cu ceilalți. Printre crăpăturile scândurii zării lumina răsăritului și curând auzii goarna care suna deșteptarea. Un gardian veni și îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]