3,144 matches
-
și "evidențierea locului aparte pe care îl ocupă cele două scrieri în panoramă utopiilor", numeroase argumente fiind formulate și aduse în sprijinul afirmației. În acest context, trebuie sa menționam că analizele efectuate ne relevă faptul că autoarea este nu numai stăpâna pe domeniul supus cercetării, dar și avizata asupra complexității, diversității și dificultăților interpretative. Totuși, atunci când situația o impune, aceasta se delimitează sau își precizează cu claritate propria poziție, fiind totodată deschisă și altor posibile interpretări. În fine, remarc ultimul capitol
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
operațiune. Este vorba însă de o logică a istoriei pe care nu o acuzi ci o constați: în condițiile în care vară lui 1940 ne “zburase” Basarabia, Cadrilaterul și o halca din Transilvania, în condițiile în care armata germană era stăpâna absolută a Europei și Londra se înecă sub bombele aviației germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o țară care cu un an în urmă cedase fără lupta Basarabia? O revoltă împotriva voinței germane echivala cu o sinucidere colectivă
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage seva din subconștient sau oniric. Totuși această intelectualizare merge împotriva tiraniei rațiunii, stăpîna absolută a epocii clasiciste. Deși afirmația pare contradictorie, ea corespunde realității. Într-adevăr, inteligența artistică se împacă perfect cu sugerarea stărilor subliminare ale conștiinței, explorate de Poe și de lirica modernă". Cu o remarcabilă larghețe, Șerban Cioculescu punctează metamorfoza poeziei
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că stăpîna nu dorește să-l vadă. Îi spune că de altfel, cît timp a fost bolnav, stăpîna nu s-a mai interesat de el. - Ce înseamnă asta? întreabă Meaume. - Înseamnă că asta e voința ei, răspunde slujnica, stingherită. Meaume îi scrie
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că stăpîna nu dorește să-l vadă. Îi spune că de altfel, cît timp a fost bolnav, stăpîna nu s-a mai interesat de el. - Ce înseamnă asta? întreabă Meaume. - Înseamnă că asta e voința ei, răspunde slujnica, stingherită. Meaume îi scrie fiicei lui Jakob Veet Jakobsz. La insistențele lui Jacob Veet Jakobsz, al cărui apropiat este, marele
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
zguduit: dădeam naștere multor pești, care fuseseră concepuți cu diferiți tați! Locuiam într-o altă casă cu un bazin de apă albastră-verzuie, imens. Acolo erau mulți străini care mă înconjurau cu un interes ciudat, paturile noastre erau aranjate altfel, eram stăpâna acestei case în care totul îmi era străin. Cu toată neliniștea resimțită, am început să scriu la nuvelele mele, ca un exercițiu de lungă concentrare, o meditație laică. Am intrat din nou în limba interioară, acolo unde se află toate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
regele Christian, acesta crede că totul în jurul său e doar un spectacol de teatru (și tocmai de aceea piesele de teatru pe care le joacă par a exprima, prin revers, eul său autentic) din care speră să fie izbăvit de "stăpâna universului", Dumnezeu neavând timp pentru el. Această stăpână a universului e însă pentru el Botine-Caterine, o prostituată... pe care o crede atotputernică pentru că îl salvează de torturantele ceremonialuri. Caroline Mathilde, care nu se crede importantă decât ca soră a Angliei
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
e doar un spectacol de teatru (și tocmai de aceea piesele de teatru pe care le joacă par a exprima, prin revers, eul său autentic) din care speră să fie izbăvit de "stăpâna universului", Dumnezeu neavând timp pentru el. Această stăpână a universului e însă pentru el Botine-Caterine, o prostituată... pe care o crede atotputernică pentru că îl salvează de torturantele ceremonialuri. Caroline Mathilde, care nu se crede importantă decât ca soră a Angliei și "vacă reproducătoare" a regatului danez (de unde deviza
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
nu mai e timp de vorbe. În puținele luni care au rămas pînă la summit-ul de la Praga, unde se va decide ce țări vor fi invitate să adere la Alianța Nord-Atlantică, România trebuie să convingă prin fapte că e stăpînă pe situație în lupta împotriva corupției. Mai trebuie să convingă și că defilează cu oameni credibili după criteriile NATO, nu după cele care convin pe malurile Dîmboviței. Dacă Puterea nu are mijloace pentru a pune cu botul pe labe marea
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
zece ani după venirea lui Avraam în pământul Canaan, și a dat-o de femeie lui Avraam, bărbatul său." (Facerea 16,1-3). Mai departe, povestea biblică ne spune că atunci când Agar "a zămislit", a început să se poarte arogant cu stăpâna ei; din cauză că Sarai "a necăjit-o", Agar a plecat în pustiu. Cum ședea ea la un izvor, a venit un înger trimis de Dumnezu și i-a spus mai întâi să se întoarcă la stăpâna ei și să fie supusă
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
să se poarte arogant cu stăpâna ei; din cauză că Sarai "a necăjit-o", Agar a plecat în pustiu. Cum ședea ea la un izvor, a venit un înger trimis de Dumnezu și i-a spus mai întâi să se întoarcă la stăpâna ei și să fie supusă, apoi că: "Voi înmulți pe urmașii tăi foarte tare, încât nu se vor putea număra din pricina mulțimii. Iată, tu ai rămas grea și vei naște un fiu și-i vei pune numele Ismael, pentru că a
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al exprimării, al capacității de a manipula instrumentele și limbajul, precum și la acela care privește gîndirea plastică investită în construcția concretă a obiectului, Ioana Panaitescu este o pictoriță matură, stăpînă și sigură pe sine, în ceea ce privește configurația ansamblului, gîndirea pe spații mari și discursul desfășurat, ea manifestă cîteva dintre obișnuitele simptome ale debutului. Absolventă a Secției de artă monumentală, clasa prof. Ion Stendl, Ioana Panaitescu s-a apropiat de pictura de
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
nu i-a explicat lui Teo (care-i tot dădea cu "prințesă") că fiul unui bastard nu poate fi prinț, nici soția lui, prințesă: "E ca în bancul cu valetul (scrie dl I. T. M.) care, avînd o legătură cu stăpîna, îi face Lordului doar lorzi, pe cînd Lordul, încurcat cu soția valetului, îi umple acestuia casa cu pui de valet". Orbetele parlamentar Președintele Iliescu a fost cadorisit de ziua lui de ROMÂNIA LIBERĂ cu știrea că și-ar datora energia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
știe cum, de-o serie de oportune decese ale unor mătuși îndepărtate, de bruscă generozitate a socrilor și de neașteptate succese financiare ale firmelor conduse. absolut întotdeauna . de soții. Aceleași soții care până mai ieri se ilustrau exclusiv că pașnice stăpâne ale bucătăriei, ca inoffensive artiste ale fasolei bătute și clătitelor. Convertirea .doamnelor general. la ferocitatea afacerilor de miliarde ține de magia care-a pogorât pe umerii soților amplele stele de generali. CA ADESEORI magia această aduce a trafic de influență
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
preajmă au încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei din iad. Femeia însă i-a alungat imediat: era firul dat de pomană de ea, la capătul celălalt era îngerul ei. În clipa cînd femeia a rămas singură stăpînă pe fir, acesta s-a rupt. Îngerul a izbucnit în plîns: nu mai putea să facă nimic. I-a fost pur și simplu teamă că firul n-ar putea ține mai mult de o persoană, că se va rupe sub
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
minte, inteligență". După cum, există astăzi nume care sună modern, "citadin", deși nu se știe exact ce încărcătură poartă, cum este Răzvan. Descoperi, citind dicționarul lui Cristian Ionescu, înrudiri etimologice la care nu te-ai fi așteptat, de pildă între Marta, ("stăpînă, doamnă") și Despina, Domnica, Dominic, Chirița, Chiriac și Chiajna, cu același "sens", dar provenind din onomastica unor popoare diferite. Iată că pe linie onomastică Coana Chirița și Doamna Chiajna sînt rude și poate că nici strict literar personajele nu își
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
Chiajna, cu același "sens", dar provenind din onomastica unor popoare diferite. Iată că pe linie onomastică Coana Chirița și Doamna Chiajna sînt rude și poate că nici strict literar personajele nu își sînt total străine, deși una e mai mult stăpînă, iar cealaltă aprigă doamnă . Dacă nu citiți dicționarul onomastic din pură plăcere estetică (la urma urmei pentru asta există varianta inegalabilă a lui Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca sursă de inspirație pentru botezul personajelor
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
în sumar. Cui servesc azi articole în care se afirmă calomnia că Iuliu Maniu lupta contra unui "opresor inventat " ( adică ocupantul străin), că partidele istorice erau șovine și "neolegionare" ( P. N. Ț.), în care se aduceau elogii nemăsurate Uniunii Sovietice stăpâna de facto a țării? După opinia mea, nu aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948, Res-publica, Săptămâna curățeniei, I. L. Caragiale împotriva șovinismului și cosmopolitismului, Patria poporului muncitor și încă altele. Sunt efectiv uluit de
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
am altă poveste. Relația mea cu el se modifică mereu, pentru că este o relație vie. D.P.: Poeme nerușinate, Cartea mîniei, Apocalipsa după Marta sînt cărți de răfuială și cu Dumnezeu. M.P.: Da, sînt cărți de răfuială. D.P.: "Ne oxidăm împreună Stăpîne/ Amîndoi am ratat. Amîndoi vom plăti", spui în Cuplul. Alteori, îl obligi să-și recunoască limitele: "Fă Doamne o lume ce acceptă să existe// Fă Doamne o lume mulțumită să existe// Iar de nu poți s-o faci/ ș...ț
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
universitar, între foarte mulți bărbați? Percepi cumva din partea lor o neîncredere în capacitatea, în prestația ta intelectuală? M.P.: Eu nu sînt atentă la reacțiile colegilor, eu sînt atentă la reacțiile studenților. Iar cu studenții am relații foarte bune. Mă simt stăpînă pe ceea ce predau, am o relație bună cu studenții, și am, desigur, relații bune cu unii dintre colegi, și mai puțin bune sau nici un fel de relații cu alții. Nu uit însă că această universitate a dat culturii române "Cercul
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
procedează totuși cu moderație, fără a forța primejdios marginile admisibilului. O singură dată se pripește, când interpretează greșit un gest "mai liber" al Nadiei Martinetti, soția profesorului, pe care crede că și-o poate face amantă. Se năpustește, gafând, asupra "stăpânei", care-l respinge "râzând ușor, cristalin". Regretă imediat imprudența și-și promite să nu mai greșească, să-și tempereze "lăcomia", "orbirea", spre a nu pierde într-o clipă tot ce a adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
ajunge sieși, lăudat fie Dumnezeu. Cuvintele îi potoliră stomacul, era mulțumită. În comparație cu Dumnezeu, doctorul Azad nu era nimic. Lui Dumnezeu îi aparține tot ce e în ceruri și pe pămînt. Repetă cuvintele de mai multe ori, cu voce tare. Era stăpînă pe sine. Nimic nu o putea necăji. Doar Dumnezu, dacă aceasta va fi voia lui. Chanu n-avea decât să trăncănească și să se înfoaie că doctorul Azad urma să vină la cină. N-avea decît s-o facă. Lui
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
leagă", "ori îi vedem - ori nu îi mai vedem"... Comparațiile uimesc prin ilogismul și, nu în ultimul rând, prin prostul gust al asocierilor: poeta e "abandonată-n fân precum în groapă", brebeneii sunt "indeciși ca efebii", iar "o păgână de stăpână" are "doi ochi verzi ca doi boi verzi". Figurile de stil utilizate nici nu explică, nici nu complică: sunt goale de sens și lipsite de sonoritate, stupizenii adunate în pagină. Dar nu numai imagismul poetei e deficitar. Ea are serioase
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
acum clipele când vulpea dă rotocoale bucății de carne rezerva de iarnă pulsând tot ce-a fost joacă trece curat și schimbat în urale, în fapte înjuri printre dinți, printre flăcări ochești poetul naturii, sub riduri bătrâne (deși e tânăr, stăpână!) firav, murdar de tutun decenii întregi a cântat poetul natura, dragul de el, saltul struțului printre dune năucitoarea iarnă a firului de sorg dansul mestecenilor în goană de vifor dar corabia deșertului? O adevărată fregată, amice! Repede amiaza se scurge
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
piciorul pe coapsă glezna mea te atinge de parcă ai fi o pisică apoi se învârte în aer și plonjează asemenea unui înotător de data aceasta eu trebuie să străbat cu trufie respirația iar tu să fii slujitorul să muncești pentru stăpâna ta dansatoare cât pentru o viață întreagă să fandezi fără să fii spadasin doar atât cât ea să ajungă în partea cealaltă a corpului fiindcă doar din partea cealaltă se va putea vedea dacă inima este una singură ori s-a
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]