12,817 matches
-
Festivalului Internațional de film experimental, din 2004, a fost cel mai surprinzător eveniment al Muzeului Florean, din păcate fără ecouri mediatice pe măsură. E adevărat, și genul ca atare, și limbajul mai greu accesibil, și absența unor comentatori care să stăpînească în mod egal expresia cinematografică și pe aceea a artelor plastice, fac dificilă comunicarea și, cu atît mai mult, analiza. Președintele juriului, Alex. Leo Șerban, a compensat, însă, prin prezența lui la Baia Mare, deficitul de comunicare ulterior. Oricum, faptul că
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
stăpînire a domeniului și comunicare elegantă - ; reușește astfel, în toate cărțile sale, să facă observații de finețe, să sistematizeze și să sintetizeze într-un mod definitiv datele principale ale problemei, dar și să lase spațiu unor lungi și grăitoare citate. Stăpînește un clasicism al metodei: fără excese tehnice, dar cu rigoare absolută. Cartea Mihaelei Mancaș urmărește tehnicile și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
de natură critică: ,Făcînd istoria civilizației din punctul de vedere al celor care se joacă, Huizinga a uitat s-o facă și din a celor jucați; altfel spus, teoreticianul culturii l-a nedreptățit pe sociolog". Lumea jocului cultural se dovedește stăpînită de o contradicție constitutivă: ,la început, se părea că omul își anulează ființa în joc; acum, se pare că el este anulat în realitatea sa neludică". O reinterpretare critică a lui Huizinga deschizătoare de noi drumuri. Construcția argumentativă a eseurilor
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
a demonstrat că facem încă parte dintr-o cultură modernă, în sensul că încă păstrăm distincția formă/fond. Nimeni nu avea de comentat "stilul"", însă despre subiect erau multe de spus. Toată lumea era încântată de modul în care Alexandru Solomon stăpânește limbajul cinematografic în toată acuratețea lui, așa că s-a trecut la discuții speculative, istorie, politică, adevăratele subiecte (în folosul tagmei mele voi spune că nu eram preponderenți ca număr). Voi înșirui elementele poveștii acum, altfel sigur uit: șase persoane, cinci
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
bună calitate. Este drept, Sala Palatului, locul care de-a lungul deceniilor a găzduit multe dintre marile evenimente ale Festivalului enescian, dispune de un mediu acustic artificial, greu de controlat, pe care inginerii noștri de sunet nu reușesc a-l stăpâni, mediu total impropriu pentru jumătate din efectivul celor peste 4000 de locuri. Și totuși, cu totul recent, în afară de Ateneul Român, în afară de Sala Radio, seară de seară, pe parcursul a 17 concerte la rând, mii de oameni se îndreptau către acest loc
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de fixare, poeta se mulțumește cu surpriza luminii ca simbol al libertății ce sfidează bunăstarea filistină, alienantă: ,gata/ acum plec să mă plimb/ să văd ce îmi oferă/ această nouă zi/ în afară de chiar lumina ei/ pe care cu greu mă stăpînesc/ să nu o sorb pe loc// necum să o înghesui/ într-o încăpere meschină// sau să o strivesc cu portiera/ unei limuzine fumurii" (gata acum plec să mă plimb). Carpe diem ar putea fi deviza acestui discurs desprins de tentațiile
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
României se sărbătorește pe 1 decembrie pentru că cei care au supt sângele țării, în 1918 au înfăptuit o Unire; ca să nu mai vorbim de războiul de independență (căci ne afundam prea mult în istorie, obiect pe care văd că îl stăpâniți foarte bine) și altele. Într-adevăr, comunismul nu a murit, mărturie fiind atât comentariile DVoastra, cât și ale Dlui Vladimir. Și mă bucur că nu gândiți în șabloane când vine vorba despre o societate oprimata timp de 50 de ani
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
plictisești groaznic, o să te înfurii de câteva ori, o să ți se pară că pierzi timpul, o să ai chiar senzația că cineva își bate joc de tine și o să vrei să lași totul baltă de nenumărate ori. Dar ai să te stăpânești! Pentru că nu ești aici ca să-ți placă ceva, ești aici ca să termini o facultate.” Și așa a și fost. Au fost și momente frumoase, au fost și cursuri de care-mi amintesc cu plăcere. Sper să mai fie unul, două
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
fac să ne simțim bărbați, iar pentru chestia asta copilul din noi nu le va ierta niciodată. Dar femeile adevărate știu să ne iubească pe furiș, fără să ne facă să ne simțim prost din cauza asta. De dragul nostru, ele se stăpânesc și nu devin niciodată zâne sau prințese. De dragul nostru, ele rămân mereu iubitele prietenilor noștri și prietenele iubitelor noastre. Pentru că știu să ne iubească mai bine care oricare altele, pentru că între noi și ele va rămâne întotdeauna ceva nespus, pentru că
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Berezovka). Cel putin 15.000 evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați de unguri la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria care stăpânea atunci nordul Transilvaniei.“ Iar toate acestea s-au petrecut când conducător al statului român era Ion Antonescu, care personal a ordonat în octombrie 1941 lichidarea a 25.000 „evrei și comuniști“ de la Odessa. Încercarea de a-i reabilită pe Antonescu
Iasi x 2 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82992_a_84317]
-
Golta și Berezovka). Cel putin 15.000 evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria, care stăpânea și Nordul Transilvaniei”. Că și pe dl. Bucurenci, si pe mine, român neaoș, mă cuprinde rușinea pentru aceste crime făurite de conaționali ai mei. Și de aceea consider că este inadmisibil, orice pretext s-ar invocă, să se încerce a
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
la început structura lingvistică a arhitecturii. Dacă vocabularul unei cladiri nu s-a coagulat într-o structură gramaticala cu o sintaxa clară nu se poate vorbi de dialog. Nici între casă și observator, nici între casă și context. Dacă nu stăpânești eficient o limbă naturală, completezi comunicarea cu gesturi și expresii faciale. Spectacolul poate fi amuzant sau grotesc, dar rareori elegant. Cam așa se întâmplă cu unele structuri care țin mai mult de ego-ul dislexic al creatorului decât de adaptarea inteligență
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
orice: scrisori, fragmente de jurnale, fișe de observație etnologică, nenumărate și felurite liste de obiecte, epitafuri, o predică de înmormântare, texte despre crîșme, despre comori, bilete, transcrieri ale inscripțiilor de pe băncile unui liceu, și multe altele. O dezordine greu de stăpînit. Ce a rezultat e o arhivă a memoriei, dispusă să salveze cam tot ce noi, ceilalți, am lăsa în urmă. Dezordinea de pe arcă are totuși o ramă. Autorii își deconspiră sumar intențiile. Irina Nicolau: "Destabilizăm, dar cu folos! Cine va
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
dialecticieni îmi vor aminti, fără îndoială, faimoasa "necesitate înțeleasă" și "caracterul formal" al alegerilor de tip burghez, în care eu pun ștampila doar pe unul dintre mai multe buletine: e dreptul lor și îi felicit pentru certitudinile de care sînt stăpîniți. în ce mă privește, mă voi mulțumi de acum încolo cu modesta mea antidefiniție, la care am ajuns per fas et nefas ". Aici se deschide un alt unghi, întrucît, la rigoare, nefas oferă un paradoxal colac de salvare (intervine o
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
rîndul său Nicolae Prelipceanu își intitulează editorialul din același ziar: Economie mafiotă de piață, titlul ne scutește de detalii. În sfîrșit, din același ziar am cules știrea că partidul de gu-vernămînt are cu un baron mai mult: Deputatul Dan Verbina stăpînește o bună parte din Delta Dunării. Un titlu scos parcă din Budai Deleanu în ADEVĂRUL nr. 3829: Revolta senatorilor flămînzi. Înarmați cu cîrnați, mititei și chifteluțe cu muștar din gros, aduse de acasă, senatorii s-au răsculat împotriva desființării bufetului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
enormități, grozăvii, mișelii, dl Corneliu Vadim Tudor profesează încă dinainte de Revoluție, în presă, la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare, de
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Macedonia, habar n-aveam că există un parfum care se numește la fel ca filmul acela. Ea s-a apropiat de mine, surâzătoare, și mi-a Întins lista cu Întrebările ei, În franceză. E o limbă pe care n-o stăpânesc prea bine și o clipă m-am Întrebat dacă voi Înțelege exact ce vrea de la mine. Dar n-am avut prea mult timp să mă gândesc la asta, pentru că, pe neașteptate, m-a nvăluit o boare abia simțită, un fel
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
clipă senzația desuetudinii. Profilul unei întregi generații de inși stilați, de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon viveuri scăpărători și inteligenți, artiști prin felul însuși de a fi, se ghicește în trăsăturile sale. O generație care, în plus, stăpînea la perfecție și ceea ce se cheamă "arta conversației"". Am citat superbul portret pe care Cristian Bădiliță îl face unui "monument" al emigrației românești din capitala Franței, în volumul Captiv în lumea liberă. Deși poate părea paradoxal, tușele artiste ale lui
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând vreuna... Mulți handicapați la intrare; femei cu copii
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
masculinul autoritar, beneficiar al principalelor avantaje moral-sociale, sub regimul patriarhatului, să recunoaștem, încă în bună măsură în vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte de aur,/ potire cu sînge.// Voi sînteți copiii cu picioare puternice!// Cu folos ați tăiat/ exterminînd tumoarea și ați șters locul/ cu ochiul vostru devenit apă sfințită.(...) Cu folos ați urcat
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Pașadia în secvența care îi aduce în fața portretului armașului. Fie și numai faptul că e vorba de un "îndoit omor", în timp ce Pașadia abia sugerează ideea de crimă. Cum nu știm mai nimic despre el, l-am putea bănui pe Povestitor stăpînit de curiozități balcanice, săpînd după trecutul lui Pașadia, în nici un chip însă în ipostază de detectiv de roman occidental. Și nu e vorba de o prejudecată de lectură, ci de căile pe care romanul le lasă deschise către libera speculație
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
explic dificultatea ei de a scrie. Cu o excepție, n-a scris nimic. În afara excelentelor interviuri din Dilemă anilor din urmă. Țîța era un povestitor înnăscut. Istoriile ei, cu oameni celebri sau cu anonimi, cu trecutul Bucureștiului pe care il stăpînea cum numai regretată noastră colega, Andriana Fianu, o mai făcea, cu pitorești evenimente literare, erau captivante. Avea o memorie, îndeosebi a amănuntului, fără egal. Dacă citise o dată o carte, n-o mai uita. Pe vremea cînd scriam studiul despre Sadoveanu
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el lăsându-se stăpânit de prudență și cu oarecare teamă de mine, dar înlăuntrul său, tăcut și tenace, dezaprobându-mă profund". Ar mai trebui să scriu despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
nu numai lucrările literare. Avem anume apropieri. Nici Eliade nu-și găsea timp pe măsura proiectelor pe care le avea de îndeplinit; de la el am deprins pasiunea căutării. La Arghezi m-a frapat eleganța ordonării cuvintelor; se simte că le stăpânește așa cum un muzician stăpânește sunetele, cum stăpânește piesa muzicală. D.Av. Revenind la Bach al nostru, cel de toate zilele. Al.T. Nu pot spune că îl prefer. Este o muzică deasupra preferințelor. De-ar fi să plec pe o insulă
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]