713 matches
-
Rodica Bin Hans Bergel - la cei peste 75 de ani pe care-i avea cînd l-am întîlnit la Institutul Român de Cultură "Titu Maiorescu" din Berlin - m-a frapat într-un prim moment prin aerul calm și stăpînit, prin politețea ireproșabilă a unui "grand seigneur". Uimirea mea a fost cu atît mai mare cu cît știam prin ce grele încercări i-a fost dat să treacă acestui scriitor în anii comunismului. Hans Bergel a făcut parte din grupul
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
scris, a activității cenaclului "Sburătorul", în casa lui Lovinescu, indiferent de amplasare, în urma mutărilor, și ziua premergătoare sfîrșitului scriitorului, sub semnul acelorași preocupări și probleme ale însemnărilor, pe care ne-am obișnuit să ni le apropiem. Cuprinse doar de abia stăpînită melancolie. Pentru cîtă uluitoare prevedere și cîtă viață rezidă în unele, reproduc reacția la apariția pentru prima oară în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr interesant, cu aparențe ascetice sau numai vițioase, inteligent, mare admirator al dogmatismului lui Brunetère
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
frustrați și de gospodine căzute în patima lirismului după intrarea în șomaj, fabrica de chipuri livrești a lui Dâncu a inventat un terminator seducător, un bărbat în plină putere, un gigolo de cartier cu ținuta demnă și cu frizura bine stăpînită, un fel de Alain Delon de piața Obor, gata oricînd să se ia la trîntă cu hidra intermediarului, și anume pe Gabriel Oprea. Prefectul telegenic, coborît în hărmălaia străzii direct de pe afișele care fac reclamă la Colgate, pasta care penetrează
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
epocă și a-i imprima o orientare spirituală. O a doua postură este cea, la antipod, a complicității cu puterea politică ("puterea temporală"), ilustrată de mercenarii gata a se înrola sub orice steag ce le asigură beneficii materiale și sociale, stăpîniți, în bicisnicia lor, de impulsul de supunere în fața despotismului. Într-un cuvînt de, cum spunea Voltaire, "canaliile libertății". Specimene pe care, indiferent de înzestrarea pe care o manifestau, uneori mare, le-au favorizat cele două totalitarisme ale veacului abia apus
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
univers solidar și coerent, al cărui reper major este chiar viziunea antropocentristă, chipul uman ca imagine coagulatoare a lumii, dar și ca reflex al asemănării divine. Prefigurările baroce se regăsesc în voluptatea inventarierii, în lăcomia descrierii formelor și în abia stăpînita expansiune de linii și de accente cromatice. însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește, în primul rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum cu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
de netrecut cu vederea mă ispitesc să-l asemăn pe Anatol Moraru cu prozatorii târgovișteni: debutează la 40 de ani cu o literatură livrescă, ingenioasă (și bine temperată), plin de umor și de (auto)ironie, cu un stil matur, bine stăpânit care ne arată mai degrabă un vechi practician în ale literaturii. Cele zece proze cu care debutează Anatol Moraru sub titlul (simbolic?) Nou tratat de igienă sunt construite după un model mai mult sau mai puțin clasic, realist-naturalist. înseși titlurile
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
lumea vizibilă și cu normele raționale pe care toate meseriile, chiar și cele creatoare, le au. Decalogul său uman și artistic este, aproximativ, acesta: 1. să nu ai alți dumnezei în afara celor văzute, a marilor maeștri și a meșteșugului bine stăpînit, 2. să nu-ți faci ție însuți chip cioplit și să nu te lași amăgit de fantasme, 3. să nu te închini idolilor artistici care încă nu s-au așezat cum se cuvine, că răzbunarea artei verificate poate fi necruțătoare
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
nici o urmă de amor propriu, se dedublează în articolul scurt Borges și eu. O schizofrenie controlată?... Convenție primită cu toată sinceritatea unui mare autor ale cărei limite nu le poate dicta decât cea mai intimă, ori mai puțin sezisabilă, sau stăpânită natură a omului.... Nu-i stilul unui jurnal. Mai mult o încercare narcisită de rupere în două a eului. O disecție existențială, paralelă. Reproduc textul succint: "Lui Borges - celuilalt, nu mie - i se întâmplă fel de fel de lucruri. Eu
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
nu poate fi aceeași cu cea din primele două, iar o posibilă metamorfoză nu-și găsește determinantul psihologic. Diferența de ton, de atitudine, de viziune creează o ruptură clară. Ochiul femeii călătoare din primele două părți e prea rece, prea stăpânit, puțin naiv, martor curios, nepreocupat de sine și interesat doar să înregistreze, pe când ochiul celei care pleacă în căutarea minotaurului este scormonitor, pasional, implicat, fragil și trăind intens fiecare percepție. Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
și acceptă fără fasoane. Băiat bun. Cu cinci minute înainte de emisiune moderatorul îl întreabă unde lucrează și în ce calitate vrea să fie prezentat. Z, care a visat toată viața la un moment ca acesta spune cu o mîndrie bine stăpînită, asemenea lui Eminescu, în adolescență: poet. Cu două minute înainte de transmisiunea în direct moderatorul constată că Z e fonf și că are un stînjenitor tic verbal. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, voi vorbi eu, iar Z mă va aproba
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
coordonate, este dominat de figura lui Ion Ghica: lucid, exprimîndu-și patriotismul într-un limbaj temperat, departe de stilul romantic al tinereții, ironic, senzual, calm și fin tactician, cu o energie controlată dar și cu o „violență obscură”, cu o revoltă stăpînită, însă, activă, volubil și provocator, sceptic și mereu pregătit să răspundă eternei întrebări a intelectualului („M-am născut pe lume pentru a contempla sau pentru a face?”), cultivînd paradoxul ca pe un „dat” al firii sale complicate, Ion Ghica este
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
publicul larg valori datorate muzicienilor sași care au activat în centre importante ( Brașov, Sibiu, Bistrița, Oradea, Albă Iulia etc.) este de un interes deosebit. După un prim concert cu muzica de Bach menit a pune în lumina splendida orgă Buchholtz, stăpânita cu toata competența de cunoscutul organist Eckart Schlandt, includerea în proiect a concertului orchestrei "Virtuozii din București sub baghetă dirijorului Horia Andreescu a fost o alegere inspirată: dirijorul și ansamblul său ne-au oferit în primă audiție ( am putea spune
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Constantin Țoiu Povestea lui Creangă este de fapt romanul unei mici revoluții împotriva unui stat autoritarist, cum ar fi, în scrierea marelui autor humuleștean, soacra ( având sau cu) trei nurori: trei provincii aprig stăpânite ce aparțin autorității presupuse. Întâi, despre soacra aceasta intratabilă, cu cicălelile și muștruluielile ei, trebuie să știm că l-a băgat devreme de tot în pământ pe bărbatu-su, tatăl celor trei flăcăi ai lor, "tari de virtute dar slabi
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
care amintesc de fervoarea predicilor din evul mediu: "...Scriu pentru că simt în carnea, în sufletul și în creionul meu revărsări de viață proaspătă, străină de viața pe care o duceți dvs. de decenii. Scriu pentru că simt în nări neliniștea greu stăpânită a celor de-o seamă cu mine și ascult înarmarea surdă, preludiul războiului ce se pregătește între NOI și VOI. Scriu pentru că sensul pe care îl dăm noi vieții e un sens necunoscut vouă, și scriu ca să-l lămuresc, să
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
de parcă ar căuta un bilet norocos. Toate aceste accesorii ale omului modern au fost sustrase de la belgieni, francezi, italieni și nemți. Renunț la afacere chiar dacă prețul telefoanelor este de cîteva ori mai mic decît la Chișinău." Pe scurt, o Tirana stăpînită de sărăcie și de corupție în care albanezii nu fac față dezorientării. Concluzia lui Vitalie Dogaru: în privința ultimului loc între țările europene, Moldova și Albania nu numai că sînt țări concurente, dar chiar rivale. Trist, dar adevărat. Odinioară, ca și
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
absența Aglajei, își închipuie într-un prim moment că e plecată pentru o scurtă plimbare, cum îi era obiceiul, pe malurile lacului Zürich. Dar văzînd că întîrzie, pornește în căutarea ei, la locul dinainte știut... Cu expresia unei dureri abia stăpînite, privind din cînd în cînd direct în obiectivul camerei de luat vederi, Jens Nielsen povestește episodul ultim, cel mai tragic, al scurtei și miraculoasei vieți a unei artiste pe care marile succese nu au ocolit-o, ale cărei scrieri și-
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
le-am avut de-a lungul timpului). În afară de acest profesionalism, el se remarcă printr-un sentiment al răspunderii, nemaiîntâlnit până în prezent la alți ziariști, nici măcar la strident-justițiarul Cristian Tudor Popescu. Robert Turcescu încearcă mereu să răspundă, cu o ardoare abia stăpânită, unor întrebări pe care nu le adresează interlocutorilor, dar care îl preocupă dramatic: Cum sunt cei care ne conduc? Ce se ascunde dincolo de morga lor de oameni importanți? Sunt ei în stare să redreseze situația din România? Pe partenerii săi
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
el senatorilor. Îndrăznea cineva să nu fie de acord? Perorația teoretic hiperbolică a rigidului consul a fost astfel înfrântă de argumentația sentimentală mai aderentă la realitatea cunoscută și de aceea mai convingătoare, a tribunului plebei. Dar, cu un umor bine stăpânit, Titus Livius n-a nesocotit nici persuasiunea femeilor care asaltau casele tribunilor, atrăgându-i de partea lor. Și... legea Oppia a fost abrogată. De la cine să învățăm, citindu-l pe Titus Livius? De la retori sau de la femei? Un înțelept ar
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
lui că, în urmă cu o zi, vizitând a doua oară biserică de alături unde zace Descartes, si întrebând pe un enoriaș dacă nu au vreun text despre locul lui de veci, acesta îmi răspunsese indiferent, cu o ironie greu stăpânita că nu acolo trebuia să caut eu textul dorit... Dommage! am făcut eu, înțepat. Va să zică, nici mort nu-l iartă! În schimb, despre toți sfinții mărunți din lume, afișe cu duiumul. Despre Descartes, nimic. Nici macar Cogito ergo sum. Baza. Biserică
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
caute arme și să examineze cărțile din podul notarului, povești din vremea foametei, cînd grîul sosit de la americani e aruncat în mare de ruși. Pe cel de-al doilea personaj îl cheamă Spirache Florea și a fost învățător - un om stăpînit ani la rînd de spaimă, nevoit „să suporte erorile unui sistem judiciar rău croit“. Moș Gheorghe e cel care o trimite pe autoare la el: „Mergeți, doamnă, că-i cel mai bun orator di p’in părțîle noastri ș-a
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
de naiv sensibili și să consimțim la profunzime plecând de la atât de puțin. În măsura în care depinde de o serie de determinanți (gustul și experiența proprie, contextul ideologic ș.cl.), interpretarea are și o componentă non-rațională care trebuie nu doar conștientizată, dar și stăpânită. Tentația suprainterpretării e, în fond, clasică, dar nu o face mai puțin rizibilă, iar un dram de vigilență critică (pentru credibilitate) nu strică niciodată. Cu atât mai mult cu cât principiul este destul de pervers: acolo unde lipsesc semnele, însăși lipsa
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
de la sine conține nume ilustre de la Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, la ai noștri contemporani Alexandru Paleologu și Alexandru George. Inteligențe fastuos cîrtitoare, cu un indenegabil fond balcanic sublimat, ele se prind nu numai în hora abstracțiunilor bine stăpînite, pînă la jongleria sofistică, și a ficțiunilor excelente conducătoare de voluptate, ci și în cea a terestrităților ocultate uneori de slăbiciuni, însă triumfînd îndeobște prin arta cuvîntului lor prin care culminează arta cuvîntului românesc în general (Blaga îmi spunea că
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
Constantin Țoiu Urmează lunga genealogie a lui Noe și a sumedeniei de fii ai săi, după prea generoasa poruncă a Domnului - "Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți! El avu grijă și de subzistența seminției abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
ingenioase, el este tipul de prozator minimalist care cucerește prin discurs, prin actul subiectiv al povestirii, prin felul în care îți ,vorbește". Talentul lui Liviu Bleoca stă, așadar, în protocolul și tonalitatea povestirii, în înscenarea textului. Cîteva gesturi precise, perfect stăpînite, un ritm bun și puțin umor sînt destul pentru a atrage atenția și a cîștiga, aproape instantaneu, simpatia cititorului. Căci naratorul lui Liviu Bleoca este direct, dezinvolt, detașat și autoironic, mai degrabă ridicol și jucat naiv decît patetic și dramatic
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
nevricoase. Este nuanța, trasă în tușă fină, care ține departe un roman cu temă riscantă de excesele regretabile ale literaturii de gen. Nimic exaltat, bovaric în imprimarea pe bandă a unei vieți care nu duce lipsă de constrîngeri. O voce stăpînită, de om care a înțeles din vreme că pentru vise poți să nu suferi doar dacă nu le ai. Amestecul ciudat de cumințenie, chiar prostrație, și cerbicie întîlnit, îndeobște, la copiii crescuți printre maturi stînjeniți de curiozitatea lor devine, cu
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]