73 matches
-
a profesiei f) Învățare continuă și perfecționare profesională g) Abordare în situații de risc h) Atitudine etică în situații terminale i) Risc asumat și risc evaluat j) Bioetică 5. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 6. Geriatrie, gerontologie și nursing specific 48 72 a) Îmbătrânirea umană b) Semne și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272019_a_273348]
-
d) Metodele fizice utilizate în laborator e) Noțiuni de biofizică medicală f) Tehnici fizice utilizate în explorarea imagistică g) Noțiuni elementare de radiobiologie h) Principalele noțiuni de radioterapie 2. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 3. Îngrijiri la domiciliu 24 36 a) Serviciile de îngrijire la domiciliu în sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272019_a_273348]
-
a calității îngrijirilor g) Instrumente de îmbunătățire a calității îngrijirilor h) Independența asistenței medicale în asigurarea și evaluarea calității îngrijirilor i) Analiza calității îngrijirilor și îmbunătățirea practicii profesionale 4. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 5. Nursing comunitar (inclusiv îngrijirea pacienților cu dizabilități) 24 96 a) Definirea îngrijirilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272019_a_273348]
-
a profesiei f) Învățare continuă și perfecționare profesională g) Abordare în situații de risc h) Atitudine etică în situații terminale i) Risc asumat și risc evaluat j) Bioetică 5. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 6. Geriatrie, gerontologie și nursing specific 48 72 a) Îmbătrânirea umană b) Semne și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272018_a_273347]
-
d) Metodele fizice utilizate în laborator e) Noțiuni de biofizică medicală f) Tehnici fizice utilizate în explorarea imagistică g) Noțiuni elementare de radiobiologie h) Principalele noțiuni de radioterapie 2. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 3. Îngrijiri la domiciliu 24 36 a) Serviciile de îngrijire la domiciliu în sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272018_a_273347]
-
a calității îngrijirilor g) Instrumente de îmbunătățire a calității îngrijirilor h) Independența asistenței medicale în asigurarea și evaluarea calității îngrijirilor i) Analiza calității îngrijirilor și îmbunătățirea practicii profesionale 4. Pedagogie 24 36 a) Factorii dezvoltării ontogenetice b) Educația - generalități c) Stadialitatea dezvoltării persoanei d) Demers educațional e) Operaționalizarea obiectivelor pedagogice f) Principii didactice g) Sisteme de educație și forme de comunicare h) Educația adultului i) Rolul educatorului 5. Nursing comunitar (inclusiv îngrijirea pacienților cu dizabilități) 24 96 a) Definirea îngrijirilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272018_a_273347]
-
afirma noul prin opoziție. Astfel, modernitatea reflexivă este acea modernitate care se ia pe sine ca obiect al construcției, lăsând loc chiar și tradiției să fie o opțiune posibilă, și care nu-și fixează nici orizonturi finite în timp, nici stadialități sau evoluții care s-ar îndrepta către un scop ultim. De aceea, se poate spune că modernitatea reflexivă este începutul propriu-zis al modernității deja realizate și consacrate, adică al acelei modernități care-și evaluează propriile riscuri și propriile construcții, care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre postmodernitate, ci pur și simplu de a identifica sociologic simbolistica transformărilor și, pe cât posibil, de a explica sociologic emergența lor. Pentru aceasta, am propus o stadialitate a modernității de la cea inițiatoare a Iluminismului la modernitatea consacrării ce s-a întins până pe la sfârșitul secolului XX, aflându-ne acum în plină modernitate reflexivă. Modernitatea ar fi unică, iar stadiile ei multiple. Primele două stadii iau tradiția ca
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
termenul multidisciplinaritate. b) La distincția clasică între cele trei concepte/niveluri/tipuri de abordare integrată, adăugăm integrarea intradisciplinară, ca o primă treaptă a integrării la nivel micro, exclusiv intern. Progresia în integrarea curriculumului, în funcție de criteriul descris aici, ar decurge conform stadialității descrise în imaginea de mai jos: Figura 9. Treptele integrării curriculare Am lăsat deschisă această stadialitate dintr-un motiv cât se poate de simplu: toate aceste niveluri ale integrării curriculare, ca eforturi de depășire a constrângerilor disciplinare de orice fel
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
integrarea intradisciplinară, ca o primă treaptă a integrării la nivel micro, exclusiv intern. Progresia în integrarea curriculumului, în funcție de criteriul descris aici, ar decurge conform stadialității descrise în imaginea de mai jos: Figura 9. Treptele integrării curriculare Am lăsat deschisă această stadialitate dintr-un motiv cât se poate de simplu: toate aceste niveluri ale integrării curriculare, ca eforturi de depășire a constrângerilor disciplinare de orice fel, conțin încă, în mod fundamental, raportarea la disciplină. Chiar denumirile diverselor niveluri ilustrează acest lucru. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
integrare vor fi determinate de o serie de variabile, cum ar fi: - scopul integrării; - tipul de curriculum cu care se lucrează; - obiectul integrării; - nivelul de competență în domeniu a profesorilor; - gradul de pregătire a elevilor etc. Dacă revenim la progresia/stadialitatea integrării curriculare, dar cu o centrare pe tipul de proces care conduce la nivelul respectiv de integrare (ce se întâmplă în interiorul sau între discipline), imaginea ar putea arăta astfel: Figura 12. Stadialitatea integrării curriculare Indiferent de nivelul de integrare la
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pregătire a elevilor etc. Dacă revenim la progresia/stadialitatea integrării curriculare, dar cu o centrare pe tipul de proces care conduce la nivelul respectiv de integrare (ce se întâmplă în interiorul sau între discipline), imaginea ar putea arăta astfel: Figura 12. Stadialitatea integrării curriculare Indiferent de nivelul de integrare la care se situează o experiență de învățare sau alta, indiferent de încadrarea într-o categorie sau alta, proiectarea integrată a curriculumului și organizarea în consecință a procesului de învățare se centrează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au nici o legătură între ele...1 Învățarea este percepută de respondenți ca fiind durabilă și semnificativă atunci când se realizează în mod explicit două tipuri de conexiuni: cu lumea reală (cu viața) și cu celelalte cunoștințe deținute deja. e) Învățarea stadială Stadialitatea a fost invocată ca mod de a produce învățare „în trepte”, progresiv, într-o logică ascendentă, atât din punctul de vedere al dificultății, cât și din perspectiva construcției obiectului învățării. Atunci când învățarea este etapizată, fiecare nouă etapă încheindu-se cu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
teorie a instruirii, rezultat al convertirii în plan educațional al unui punct de vedere psihologic elaborat asupra învățarii, îndeosebi asupra celei verbale. Procesul instruirii este influențat de urmatorii factori: profesorul și elevii, variabilele care intervin, învățarea, însușirea noțiunilor, structura cognitivă, stadialitatea dezvoltării, starea de pregătire cognitivă. teoria învățării sociale (Krumboltz) - se bazează pe teoria învățării sociale a lui A. Bandura și subliniază teoria consolidării. Krumboltz identifică patru factori care influențează luarea deciziei cu privire la orientarea spre o anumită profesie: zestrea genetică și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
călător ca o G.H. Stanley Hali (1844-1924) este considerat a fi fondatorul psihologiei dezvoltării, sub influența sa apărând primele laboratoare și un număr mare de reviste destinate studierii dezvoltării copiilor și adolescenților. Studiile lui și ale lui J. Piaget, autorul stadialității cognitive, au fost valorificate de psihologii interesați de educația părinților abia după anii '60, când s-a profilat interesul pentru curentul cognitivist. În orientarea cercetărilor spre studiul vârstei adulte un rol important îi revine lui E.H. Erikson.El prezintă stadiile
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și extremitățile sale. Jocul culorilor diferă de-a lungul timpului: albul alternând între festivism sau fericire până la moarte și nenorocire, roșul între sacralitate și sângele eroic al morții, diferind între jocul anotimpurilor în creștinism, al gradelor inițiatice în francmasonerie, al stadialității universului în budism. La mayași cele patru puncte cardinale erau desemnate astfel: roșu-E, galben-S, negru-V, alb-N, Să nu uităm și de simbolistica culorilor pietrelor prețioase. Scara corespondențelor pare infinită. Opus alchimicum descrie vulturul ca pasăre a lui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne arată ce mutații axiologice profunde pot produce experiențele cruciale de viață și aprecierile (mai ales pozitive) din partea unor persoane cu un înalt prestigiu. Problema care se ridică este dacă putem vorbi, și în cazul formării sistemului de valori, despre stadialități, despre anumite regularități statistice. J. Piaget (1980) a desprins trei principale etape în dezvoltarea judecăților morale la copii: etapa inițială, a respectului unilateral față de adult, cu morala heteronomă, în care forța regulii depinde de prezența fizică a celor mai în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2, 3, 4 -, extinderea procesului neoplazic este clasificată pe grade, exprimând mai fidel stadiul clinic al bolii. Sistemul TNM are marele avantaj al aplicabilității la toate categoriile de cancere, cu adaptări specifice principalelor localizări ale acestora. Deoarece aprecierea clinică a stadialității este relativă și cuprinde inevitabil un indice de eroare, extinderea reală a procesului neoplazic se stabilește anatomo-patologic, prin explorarea integrală a pieselor de exereză chirurgicală. Valoarea sistemului TNM o constituie faptul că stadiul evolutiv al bolii pe care-l precizează
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
o libertate gramaticală relativă în raport cu limbajul verbal; uneori gesturile sunt mai „economice”, mai puțin solicitante decât cuvintele; același conținut de cele mai multe ori se poate transmite cu un grad sporit de comprehensibilitate, folosind mai puține gesturi decât cuvinte, propoziții și fraze; stadialitatea achiziționării acestui limbaj comportă aceleași etape care permit copilului auzitor dobândirea limbajului verbal; poate fi însușit și de auzitori cu relativă ușurință (unii cercetători susțin că, dacă în copilăria mică, până la constituirea limbajului verbal oral sunt folosite și încurajate semnele
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie capitolul al III-lea, care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist. Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologiei prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologiei și este posibil ca rezultatele ce pot apărea să schimbe datele actuale. În ceea ce privește acceptarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pot apărea să schimbe datele actuale. În ceea ce privește acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării, s-a constatat o mai mare concordanță între autori decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut. S-a reținut de asemenea prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral - sociale, acționale)stadii genetice, cât și în perspectivele transversale interesate de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume - stadii de vârstă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
iar în situații regresive pot apărea din nou; d) fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut din lucrările autorului. J.
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]