43 matches
-
prețul țițeiului în viitoarele luni merg de la 30 la peste 60 de dolari/ baril, în funcție de scenariile posibile, provocând griji guvernelor ț...rilor ce depind mult de import. Unii analiști evoc... situația de acum trei decenii, cănd economiile occidentale au cunoscut „stagflația” - stagnarea economic... și inflația ridicat.... Nu întâmpl...tor, în campania prezidențial... din SUA (stat dependent de petrolul arab), fenomenul deține un profil ridicat, iar unele voci reclam... utilizarea rezervelor strategice pentru a face fâț... șocului de preț. Ce s... mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
lumea a început s... trepideze. Acum, cănd prețul oscileaz... între 60 și 70 de dolari, numeroși analiști se gandesc la urm...torul prag - de 80 de dolari. În termeni reali, acest nivel ar echivala cu prețul brutului, care a declanșat stagflația cu câteva decenii în urm.... Atunci, ț...rile arabe au folosit cartelul petrolier că o arm... politic... și economic..., m...rînd prețul brutului în mod drastic, la peste 40 de dolari barilul, în câteva reprize. Această a însemnat o modificare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
unor deficite bugetare m...rite, ceea ce a însemnat creșterea prețurilor la bunurile industriale. În timp, evoluția ascendent... a acestor prețuri a compensat câștigul ț...rilor exportatoare de petrol. Combinația între stagnarea economic... și inflația în creștere a consacrat starea de stagflație, care a nedumerit macroeconomiștii și analiștii economici. Conform paradigmei convenționale, subtilizarea resurselor în economie nu ar putea fi însoțit... de inflație; finalmente, s-a înțeles c..., dac... avem de-a face cu un șoc major pe latura ofertei, care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Stagflația, fenomen caracterizat de inflație și creștere economică redusă, a început să-și facă simțită prezența în Uniunea Europeană, una din țările amenințate de acest fenomen fiind România, informează Financial Times. În luna martie, rata anuală a inflației a crescut la 8
Financial Times: România, dovada că Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul stagflaţiei () [Corola-journal/Journalistic/53180_a_54505]
-
ani de recesiune, guvernul de la București prognozează pentru 2011 pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5%, cifra ce nu oferă o marjă suficientă pentru a evita un alt an de recesiune. ' Situația poate fi descrisă ca stagflație. Există o revenire dar este foarte, foarte fragilă. În plus, există și o inflație ridicată', a declarat Alexandru-Chidesciuc. FT subliniază că Romania merită felicitări pentru stabilizarea economiei după criza din 2008-2009, însă atrage atenția că fără ținerea sub control a
Financial Times: România, dovada că Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul stagflaţiei () [Corola-journal/Journalistic/53180_a_54505]
-
în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu un conflict între stabilizarea inflației și creșterea economică. , politica monetară și politica fiscală pot coopera la relansarea economiei, în funcție de o serie de parametri, cum ar fi gradul de îndatorare publică sau poziția prociclică a politicii
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu un conflict între stabilizarea inflației și creșterea economică. În faza anormal-recesionistă , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră () [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
de muncă. A folosi impulsul monetar împotriva ciclului economie presupune adâncirea depresiunii prin consumarea "glonțului de aur", care este moneda. Este vorba despre o alegere între inflație și șomaj care, în contextul gestionării sale greșite, poate duce la ceea ce numim stagflație, adică existența în același timp a șomajului și a unei inflații ridicate. 3. Inflația banilor din hârtie Dezbaterea despre definiția inflației banilor din hârtie trebuie să înceapă prin a lua în discuție cele două mari tendințe doctrinare ale secolului al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În acest caz evoluția prețurilor suferă un dublu impact în sensul creșterii. Cererea agregată și oferta agregată se reechilibrează doar prin creșteri de prețuri. Avem de-a face cu o inflație pură, în care prețurile cresc pe fondul stagnării PIB. Stagflația = stagnare economică plus creșteri de prețuri, sau preluarea în întregime în prețuri a decalajului dintre cererea agregată și oferta agregată. Este un caz particular, deosebit de periculos, al inflației. Cazul 6 Fig. 8.22 Evoluția PIB și a prețurilor în cazul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de interacțiune. Din punctul de vedere al celui care dorește să reechilibreze sistemul și să combată inflația este esențial să cunoască exact situația în care se află și măsurile care pot fi luate. Trebuie să spunem că dezinflația, deflația, slumpflația, stagflația sunt forme de manifestare, fețe, ale aceluiași fenomen care este inflația. Din motive didactice, economiștii le invocă pentru a deosebi o stare economică de alta, o situație a nivelului prețurilor în raport cu produsul intern brut. Le amintim din aceleași motive, adică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Definim termenii cu ajutorul lucrării " Inflația în cea de-a doua jumătate a secolului XX"1054 astfel: Slumpflația "desemnează o stare a economiei reale și financiare caracterizată de un regres economic într-o perioadă de inflație rapidă sau chiar galopantă"1055; stagflația "desemnează o stare economico-financiară în care coexistă inflația, șomajul și stagnarea economică"1056; dezinflația "constă în procesul monetară-material, care semnifică încetinirea durabilă, controlată și autoîntreținută a ratei de creștere a nivelului general al prețurilor"1057. Inflația este fenomenul opus deflației
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acestei inflații a fost întovărășirea ei cu o recesiune însemnată a producției industriale. Această combinație a inflației cu recesiunea a fost un fenomen nou, a cărui explicare este o provocare pentru economiști"1061. Nu credem că este dificil de explicat. Stagflația (adică inflație plus stagnare economică; inflație + recesiune economică; inflație plus șomaj) apare ca urmare a folosinței în exces a rețetelor date de Keynes. Acesta este efectul pe termen mediu și lung al folosinței expansiunii monetare ca panaceu universal al dezvoltării
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
amintim că există cineva mereu viu, indiferent de lungimea termenului, pe care o vom lua în considerare. Cu alte cuvinte, există cineva care plătește pentru inflație, atunci când moneda este folosită împotriva economiei. Limitele politicilor keynesiene apar brusc atunci când se instalează stagflația 1062, adică moneda nu mai "mișcă" economia, dimpotrivă, o prăbușește. În acel moment măsurile antiinflaționiste sunt și mai dure și mai dificil de luat. Nu există inflație bună și inflație rea, există doar inflație. Țintirea directă a inflației trebuie să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 186. 733 Keynesismul a oferit ca soluție folosința banului și a expansiunii monetare în combaterea subutilizării forței de muncă. După cum știm, nu este o soluție miraculoasă și cu caracter general, deoarece dacă se abuzează de ea se obține situația stagflației, adică inflația poate fi dublată de șomaj. Abuzul de monedă este tot atât de rău ca și lipsa monedei. În context trebuie să spunem că o sporire a mijloacelor de plată duce, în mod direct, la o creștere a prețurilor, numai că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
analize de regresie, ci și studii microeconomice ale unor cazuri particulare. După intensitatea și amploarea problemelor cercetate în anii ´80 și prima parte a anilor ´90, se părea că literatura creșterii și dezvoltării economice intrase într-un con de umbră. Stagflația, criza datoriei externe a țărilor în dezvoltare, macrostabilizarea, ajustarea structurală, privatizarea, liberalizarea comerțului internațional, liberalizarea fluxurilor de capital ș.a.m.d. acaparaseră preocupările cercetării economice, aproape în totalitate. Apoi, relansarea creșterii economiei mondiale, extinderea și amplificarea interdependențelor internaționale și prăbușirea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Introducere În contextul extinderii așa numitei “Knowledge society”, discursul public și cercetarea academică privind rolul educației și al formării profesionale în creșterea economică au luat amploare. Tema capitalului uman părea să fi ieșit din atenția mediului academic în perioada de stagflație a țărilor dezvoltate și de criză a datoriei externe a țărilor în dezvoltare. Altele erau urgențele sfârșitului anilor ‘70 și ale anilor ‘80: stabilizarea macroeconomică, ajustarea structurală, dereglementarea și privatizarea etc. În general, orientarea cercetării în perioada menționată era către
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
miracolului socialist, văzut de teoreticienii dependenței drept calea către independență economică și dezvoltare. Criza SUA, în plan economic și social (pierderea războiului din Vietnam, criza Watergate, eșecul războiului împotriva sărăciei lansat de Lyndon Johnson, criza petrolului din anii ’73-’74, „stagflația” anilor ’70, deficitul bugetar uriaș etc. au constituit un puternic semnal de alarmă cu privire la diminuarea hegemoniei americane în lumea capitalistă. De aici rezultă și principalele diferențe între teoria dependenței și cea privind sistemul mondial: Tabel 1. Diferențe între teoria dependenței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au fără îndoială puterea și responsabilitatea cea mai mare, accentul pe comerț și noul protecționism larg răspîndit împart responsabilitatea și distrag atenția de la managementul financiar deficitar al SUA (Strange 1985: 6). Totuși, atît marea criză din anii '30, cît și stagflația din anii '70 și '80 au fost provocate în primul rînd de proasta administrare a furnizării și distribuției creditului, precum și de incertitudinea monetară, și nu de protecționism (1986b). Mai general, Strange atacă tendințele cercetătorilor americani de a se descotorosi de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
critical mass II”, în American Sociological Review, vol. 53, nr. 1, 1988, p. 1-8. Olson, Mancur, The Logic of Collective Action: Public Goods and the Theory of Groups, Harvard University Press, New York, 1965. Olson, Mancur, Creșterea și declinul națiunilor. Prosperitate, stagflație și rigidități sociale, Editura Humanitas, București, 1999. Olson, Mancur, Power and Prosperity Outgrowing Communist and Capitalist Dictatorships, Basic Books, New York, 2000. Ostrom, Elinor, Governing the Commons. The Evolution of Institutions for Collective Action, Oxford University Press, Oxford, 1990. Panitch, Leo
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2.2.3. Modelul celei de-a treia generații a procesului de inovare (începutul anilor '70 - mijlocul anilor '80) Perioada anilor ’70 a fost marcată de rate ridicate ale inflației, de o creștere accentuată a șomajului, precum și de saturarea cererii (stagflație), capacitatea ofertei depășind de regulă cererea. Întreprinderile au fost constrânse să adopte strategii de consolidare și raționalizare, accentuându-se avantajele oferite de experiență și efectele de scală. În același timp s-a observat o tendință de focalizare strategică asupra controlului
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Iași, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997; Nye Joseph, Soft power, Public Affairs, New York, 2004; Obama Barack, Îndrăzneala de a spera. Reflecții despre salvarea visului american, Rao, 2008; Olson Mancur jr, Creșterea și declinul națiunilor: prosperitate, stagflație și rigidități structurale, Humanitas, București, 1999; Ohmae Kenici, The end of the Nation State: The rise o the regional economie, The Free Press, New York, 1995; Patten Chris, East and West, Pan Macmillan Publishers, London, 1998; Perkins John, Confesiunile unui asasin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
utilaje etc.), ceea ce va presupune angajarea de noi oameni, deci scăderea ratei șomajului. Cu cît prețurile sînt mai puțin manipulate de stat, cu atît angajarea se va face mai eficient în domeniile unde absorbția indivizilor este dezirabilă și obiectivă 5. • Stagflația corespunde situației în care se combină o puternică inflație și o stagnare a producției generatoare de șomaj; • Slumpflația este acea situație întîlnită în economie cînd coexistă fenomenul inflaționist împreună cu scăderea producției și cu escaladarea șomajului. 11.1. CALCULUL INFLAȚIEI Pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dimensiuni reale, în concordanță cu mărimea efectivă a ofertei globale. În 1958, un economist britanic postula o relație de inversă proporționalitate între inflație și șomaj, exprimată prin celebra "curbă Philips", după numele autorului. Dar au venit anii '70, ani de stagflație, șomajul și inflația crescînd în același timp. "Încă o lege pierdută pentru știința economică", exclama Paul A. Samuelson. Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
strictă; * limitarea deficitului bugetar; * stimularea concurenței; * politică a veniturilor ce renunță la indexarea acestora potrivit evoluției prețurilor, precum și fixarea a priori a unui obiectiv de inflație redusă și creșterea salariilor în concordanță cu acesta. Concepte de bază: * inflația; * desinflația; * deflația; * stagflația; * slumpflația; * rata inflației; * indicele prețurilor de consum și indicele puterii de cumpărare; * inflația rampantă, galopantă, deschisă și hiperinflația; * teoria și politica monetaristă; * devalorizarea monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare; * spirala inflaționistă salarii-prețuri; * curba Philips; * contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce este stagflația? * Ce este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]