13 matches
-
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervații naturale de tip speologic), fiind înscrisă la numărul curent 2.500 din lista aprobată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin frumusețea formațiunilor stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai spectaculoase stalagmite din peșterile României, înaltă de 7 m. Peștera Tecuri se află pe malul stâng al râului Strei, la o înălțime de 920 de metri , este lungă de aproape
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
Reiau, după aceea, navigarea spre aval și, la ora 5 dimineață, depășesc cota la care se opriseră în 1889. 500 m mai departe, la ora 7, ei sunt obligați să se oprească, extenuați, "la grande Barrière (Marea barieră)": o formațiune stalagmitica de 18 m bară trecerea prin rău. La ora 16, ieșeau din hăul subpământean . Cea de-a treia explorare are loc duminică, 28 septembrie 1895, cănd Martel și cei doi însoțitori ai săi naufragiază, reușind să se salveze în ultimul
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
ascendente. În capătul nordic apare o altă galerie ascendentă mai puțin ornata, cu multe prăbușiri și cu un aport masiv de argilă roșie. În sfârșit, lângă peretele estic, cel pe unde am ajuns în sală, se află o imensă formațiune stalagmitica cu diametrul de 6 m și înălțimea de 8 m, Capita, care izolează în spatele ei un culoar scurt și o cămăruța extrem de concreționată. Sectorul estic începe din Sală Scării, unde în dreapta se află o parte coborâta în care se adună
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
de peste 4.000 de ani. Fața superioară a blocului (3.000 m) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte. În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
răzbate la suprafață prin două intrări, suspendate cu 20 m și, respectiv, 23 m deasupra albiei Văii Luncilor. După unirea acestora se desfășoară un cavernament destul de spațios (120 m X 5—10 m X 12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
un cavernament destul de spațios (120 m X 5—10 m X 12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
periferică a vălurilor poate prezenta mici cupe (cu cristale albe din calcit) denumite odontolite. Formele de podea, între care cea mai obișnuită este stalagmita, cu aspect conic, lipsită de sifon, dezvoltată sub o stalactită. Îngroșarea și alungirea stalagmitei dă domul stalagmitic sau stalgnatul. Cu timpul stalactitele și stalagmitele se unesc formând coloane. În România se cunosc peste 8000 de peșteri. Cele mai lungi peșteri din țară sunt: Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului (31.338m), urmată de Peștera Topolnița din Podișul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
formațiuni minerale care provin de obicei din cristalizarea gelurilor se întâlnesc , ca și druzele în cavități. Soluțiile coloidale circulă încet și ajung în spațiile libere unde suspensiile se depun și cresc cu timpul , căpătând forme rotunjite sau de curgere, stalactitice, stalagmitice,etc Dimensiunile acestor formațiuni sunt variate, ajungând uneori la dimensiunile unor stâlpi puternici cum sunt stalactitele și stalagmitele din peșteri. Compoziția lor este de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați,sulfuri, - etc Depuse
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
formațiuni minerale care provin de obicei din cristalizarea gelurilor se întâlnesc , ca și druzele în cavități. Soluțiile coloidale circulă încet și ajung în spațiile libere unde suspensiile se depun și cresc cu timpul , căpătând forme rotunjite sau de curgere, stalactitice, stalagmitice,etc Dimensiunile acestor formațiuni sunt variate, ajungând uneori la dimensiunile unor stâlpi puternici cum sunt stalactitele și stalagmitele din peșteri. Compoziția lor este de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați, - sulfuri, - etc Depuse
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mai multe registre, profile antropomorfe, dar care par să fi fost dotate și cu trăsături zoomorfe, de tipul “Vrăjitorului”; o felină a fost adânc incizată în peretele galeriei principale, ca și un imens Megaceros. Îmbinarea reliefului natural, mai ales cel stalagmitic, cu diferite semne pictate, evocă imaginea unor capete de animale. Este important de reținut faptul că unele semne tectiforme au fost marcate, cu negru, pe corpul bizonilor, vrând să semnifice relația om-animal în cadrul viețuirii colective. Cap-Blanc, Franța, adăpost sub stâncă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
bowling, piscine și saune, precum și localuri cu specific național. A. M. P. Peștera Urșilor l Un obiectiv turistic de excepție Descoperită în anul 1975 într-o carieră de piatră din localitatea Chișcău (Pietroasa), Peștera Urșilor adăpostește o extraordinară diversitate de formațiuni stalagmitice și stalactitice, ca mărime și forme, precum și un mare număr de urme de viață și resturi fosile ale ursului de cavernă - Ursus Spelaeus - dispărut în urmă cu mai bine de 15 000 de ani. Accesul în peșteră (482 m) se
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
văd crăpături ce brăzdează tavanul și pereții în toate direcțiile, contrastând cu petele de c culoare albă ale scurgerilor de montmilch șiroit de-a lungul unor crăpături, în ansamblul ei, peștera e este mică, lipsită de formațiuni carstice concreționate (stalactitice, stalagmitice, c coloane, gururi sau perle de cavernă ș.a.). Având o singură deschidere, deplasarea aerului nu este puternică așa cum s-ar putea observa îm peșterile cu mai multe deschideri, în anumite perioade ale anului și în anumite porțiuni ale peșterii, prezența
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]