684 matches
-
Ion Pop (Urmare din numărul trecut) În Maramureș, există un staroste, care rostește, la nuntă, un text tradițional de rămas bun... Iată... La Sucevița, rânduitorul e cel care se face interpretul sentimentelor și al textului pe care trebuie să-l spună actorul social însuși. Este un fel de delegare a actorilor
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să ajungă, Doamne ferește, starostele Capitalei... Dintre aceia, nași la nunți ori botezuri, ce le lipesc de frunte cu un scuipat, lăutarilor, suta de dolari, pe când ei cântă: Mânca-ți-aș ochii, of, pă unde ești, pă la Chitila ori la București...
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață o acuză de asemenea proporții tocmai despre prozatorul pe care ăl consideri "starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață o acuză de asemenea proporții tocmai despre prozatorul pe care ăl consideri "starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
cu bine la locul unde era organizată masa și continua nunta. Avea loc „orația cu găina” așezată pitoresc pe o tavă, purtată de către socăciță.Pe la miezul nopții începe „jocul miresei” moment anunțat de către unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
18 martie. S-a născut Ioana Postelnicu, pe numele său adevărat Eugenia Banu, în comuna Poiana Sibiului. Când nu împlinise încă un an, părinții săi, Eva și Constantin Banu, s-au mutat la Sibiu. Aici, tatăl viitoarei scriitoare a devenit starostele breslei curelarilor. 1914 - La vârsta de patru ani, Eugenia a fost dată la grădinița de limbă germană, limbă pe care și-a însușit-o perfect. 1916-1919 - Urmează primele trei clase primare la Closterul Ursulinelor, cu limba de predare maghiară. 1919-1920
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de dorul brazilor din jurul "moștenirii" de la munte. Am adus, de la o pepiniera, șapte (ca an balade!) brazi canadieni, care, plantați de-a lungul gardului și udați, multă vreme, cu stropitoarea, au devenit o oază miraculoasă. Cel mai voinic, ca un staroste (fusese mai aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și ași răsfira crengile monumentale, de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
și carnavalesc, ea arată cel mai limpede pervertirea din istoria totalitară. „Crăsănenii învățaseră să tacă asupra marilor probleme, ca și când cuvintele deveniseră prea mici, prea strâmte pentru a cuprinde-n ele toată tărășenia acestor cumplite întâmplări”, sună una dintre concluziile naratorului. Starostele, Solomon, nu e contestat în lumea terorizată și pasivă, de nimeni, cu excepția ignorată a lui Floricel-Nebunul. Singur Mircea Butnaru, inginerul agronom, încearcă să introducă germenul revoltei în lumea „vegetală”. Când realitatea întrece iluziile crăsănenilor, reacția e tot de tăcere, de
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
inca nevitregit de setea maladiva de putere a ciocoiului levantin. Figură preapocaliptică, căci "e că fiara cea cu șapte capete de care scrie în Cartea Sfântă că se va arăta în vremea de apoi". Tot moș Dobre, un fel de staroste al înțelepciunii și eresurilor dar și al codurilor omeniei, ne deslușește ce e Tragă Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
birjarii prinși pe capră beți, se vor arestui; 6 - toate trăsurile vor avea, noaptea, felinare aprinse“. De asemenea, „nu va putea ține hățurile în mână decât acela care va avea asupra sa un act semnat de notabilii suburbiei și de starostele respectiv, cum că are probitatea cerută și este capabil de a conduce cu știința trebuincioasă, pentru siguranța publică și vor fi îmbrăcați curat cu uniformă, șapcă cu două trese, surduc lung, până din jos de genunchi două rânduri de nasturi
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
ignora felul de a fi al românilor, poate întruchipat în zădărnicia durabilului legendei Meșterului Manole, de a tergiversa lucrurile. Un alt exemplu celebru este cel al Palatului Primăriei Capitalei. Deși inițiat de primarul Nicolae Filipescu (în 1912) și continuat de „starostele” Barbu Ștefănescu-Delavrancea, în cooperare cu arhitectul Ion Mincu, el avea să izbândească abia după un deceniu, fiind inaugurat de primarul Dem I. Dobrescu și arhitectul Petre Antonescu... Ideea ridicării unei Catedrale se justifica astfel din mai multe puncte de vedere
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
mulțumit cu orice stare care nu-mi alungă sau nu-mi împuținează cititorii. Și atunci, vă veți întreba, desigur: Ce naiba găsesc de râs?! Găsesc de râs toate argumentele caduce pe care le-au rostit aseară la un post TV niște staroști de breaslă artistică - președinți care, au și recunoscut că „Încasând timbrul, își pot plăti încălzirea pentru biroul lor”, adică un lucru care, pe mine, nu mă încălzește cu nimic... Dar găsesc de râs mai ales faptul că nu i-au
Corneliu LEU – BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ȘI FOAMEA PE CARE VOR ALEȘII SĂ I-O TIMBREZE [Corola-blog/BlogPost/92771_a_94063]
-
la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă din anii studenției, îndeplinea riguros obligațiile de staroste al grupei. Noi îl numeam „înțeleptul Mihalcean”. Doamne ferește, dacă nu ne îndeplineam datoriile, însă nu ne refuza ajutorul. Mai ales mă înțelegea și mă susținea pe mine la greu, ambii fiind copii necăjiți, orfani de tată”. Simion Gociu se mândrește
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
mai venit anul acesta, dacă știe sau nu să tragă, dacă rămîne sau nu. Dacă am adus cîinele care va fi în stare să-l încolțească și să-l țină în loc pînă la venirea unui om cu pușca. Fiindcă e starostele urșilor. E un om." (s.m.) Pînă la urmă totuși, ursul va fi ucis cu ajutorul unui... leu - un cîine uriaș pe nume Lion, dresat special în acest scop. în confruntarea decisivă, ursul e răpus de un vînător și de cîine, dar
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
covăsit, smântână, brânză gălbuie. Ceva cade pe jos și se sparge cu vuer. Odaia se umple de țipete. Toți se reped la ușe. A venit mirele cu ai lui să fure mireasa... Nu-l lăsați! Confuzia crește. Afară în tindă starostele nunții bate nemilos în podea cu toiagul lui împodobit cu panglici de toate culorile, și, clopoței... Gălăgia... bătaia poruncitoare, totul se învălmășește, nuntașii se opintesc în pragul casei, încropind o apărare... Cei de afară sunt gata să răzbească... Pitită sub
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
Conan este trecută pe repede înainte și mai apare pe când era doar un adolescent sălbatic ce avea să-și dovedească încă de atunci instinctele criminale. De unul singur ucide o întreagă hoardă de dușmani și le aduce capetele drept trofeu starostelui satului, care este chiar tatăl său. Regizorul Marcus Snipel nu se desprinde nicio secundă de poveste și evident că apar în prim plan și oamenii răi care îi ucid tatăl, iar Conan jură răzbunare. Drumul marelui erou spre mult căutata
Conan 3D, doar o palidă încercare de a copia originalul. Remake sau parodie a primului film? () [Corola-journal/Journalistic/69224_a_70549]
-
deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă și ascultau de vătafi sau de mai marii lor. Starostele Ținutului Cernăuți, până la răpirea Bucovinei, avea la dispoziția sa umblători călări, sub comanda unui vătaf sau sublocotenent. Ei duceau rapoartele la Iași. Releele poștale, introduse pentru prima dată pe la jumătatea secolului al XVII-lea, au îmbunătățit transporturile. Schimbul de cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la Suceava, adună scrisori și gleburi cu bani, le dau la poșta nemțească și le trimit la Botoșani, la Iași și în alte locuri în țară, prin împărțirea lor prin starostiile districtelor al căror venit se trage de la agenții cu starostii lor și se port cu caii poștelor Moldovei, sub mască, că ar fi pentru agenții, iar comercianții cu bucurii trimit scrisorile și gleburile cu așa chip, fiindcă iar coste și prețul portului și al transportului numai pe jumătate”. Pagubele aduse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și o duce în Spania sau la turci să facă gologani. Vasile a hotărât să meargă cu pețitul la fata cea frumoasă, tocmai la Tungujei, sat așezat pe o buză de deal, în bătaia vânturilor. Printre cei care au fost staroste, a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea un surtuc bărbătesc, iar pe dedesubt niște
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
biserică, cu hramul S-ta Maria, clădită pe malul drept al Bahluiului, iar în urma rectificării cursului acestui râu, se află astăzi pe malul stâng, între anii 1872-1882, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, și prin subscriere publică, sub supravegherea fostului staroste lipovenesc Vasile Fomin. Cea dintâi biserică lipovenească a fost însă construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
noi să aducem în discuție parodia, intertextualitatea, arta citirii și celelalte teze, antiteze și proteze ale teatrului său. Voi semnala doar cîteva cum să le spun? infantilisme, evidente în hiperstrăveziul (încă din titlu) text Ion Vodă sau implementarea (unde tocmai starostele băcanilor găsește niște înscrisuri îngropate, scoase la iveală de ploi și săpături), în Bolnavul încercuit (unde jocul numelor proprii este cam debil) sau în Pisica de lîngă Baskerville (un text "ocazional", scris pentru "Suplimentul Literar al Tineretului Liber", cu replici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care încetează cântecul și horele. Într-o căsnicie există spații sacralizate: vatra care semnifică statornicia, pragul și poarta fiind calea regenerării. Influența juca un rol important în alegerea viitorului partener. Prima întâlnire cu familia tinerei fete - pețirea - se făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]