686 matches
-
Autorului Articol de Al.Florin Țene Despre Costea Marinoiu nu trebuie să scriem la timpul trecut Întotdeauna am scris cu plăcere despre cărțile amicilor. Cu aceleași sentimente am scris și despre cele peste 20 de cărți ale prietenului Costea Marinoiu, “starostele “ librăriilor vâlcene, care a răspuns prezent la toate evenimentele editoriale din municipiul de sub Capelă, și nu numai. L-am cunoscut la prima ședință a Cenaclului “Anton Pann “, prin anii `60, din secolul trecut, (Doamne, cum se rostogolește timpul peste noi
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_costea_marinoiu_nu_trebuie_scris_al_florin_tene_1329854776.html [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
locul de care ne leagă pe fiecare dintre noi amintiri extrem de plăcute pentru a-l sărbători pe concetățeanul Vasile BURLUI, originar de prin Suceveni (Tudor Vladimirescu), la trecerea în Clubul septuagenarilor, astăzi mare profesor universitar în medicină dentară, dar și staroste cultural și mai nou membru al Societății Scriitorilor ''Costache Negri''. La noul sediu al Universității ''Apollonia'', undeva spre Bucșenescu, locul desfășurării evenimentului, lume multă, dar extrem de valoroasă, alături de personalități locale, remarcând și o delegație serioasă din Republica Moldova, cu academicienii Mihai
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399523242.html [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
câinii lor de la celelalte trebuiau să sară în ajutorul celor care o păzeau. În timp, bătrânul Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau stâna în Vemeșoaia - moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste își forma turma pentru stâna sa punând la un loc propriile oi și pe cele ale rudelor, dar și pe ale altora, la înțelegere, până făceau de-o stână, adică 500-1000 de oi. Cum am spus - în Vemeșoaia era stâna
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
neopersan pir fiindcă se știe că p ori ph indo-european e redat în germanice prin f: pater ~ father, pur „foc“~ germ. Feuer, engl. fire; per ~ for. 5. Argumentul cel mai convingător ni-l oferă chiar limba română. Noi avem cuvintele staroste „conducătorul unei corporații“ și stareț „conducătorul unei mănăstiri“, ambele de origine slavă, care provin cu siguranță din adj. star- „bătrân“. Ideea noastră este așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină și greacă oamenii (și toți specialiștii!) au crezut că decan provine din decem, deka „zece“, fiind o mostră de falsă etimologie. Starețul și starostele nostru demonstrează că ideea legării de „10“ e greșită, ele fiind în mod clar provenite din star- „bătrân“, care e departe de „10“ *desent în slava veche! Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: Etimologia cuvantului decan / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
mulțumit cu orice stare care nu-mi alungă sau nu-mi împuținează cititorii. Și atunci, vă veți întreba, desigur: Ce naiba găsesc de râs?! Găsesc de râs toate argumentele caduce pe care le-au rostit aseară la un post TV niște staroști de breaslă artistică - președinți care, au și recunoscut că „Încasând timbrul, își pot plăti încălzirea pentru biroul lor”, adică un lucru care, pe mine, nu mă încălzește cu nimic... Dar găsesc de râs mai ales faptul că nu i-au
Corneliu LEU – BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ȘI FOAMEA PE CARE VOR ALEȘII SĂ I-O TIMBREZE by http://uzp.org.ro/corneliu-leu-bugetul-personal-al-scriitorului-si-foamea-pe-care-vor-alesii-sa-i-o-timbreze/ [Corola-blog/BlogPost/92771_a_94063]
-
ce mă doare, în ploi de frânghii negre și ancore amare! Elicea mă absoarbe, viața trece, cuvintele îmi amuțesc pe gură!” Cu același har cu care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, Damian Petrescu - „staroste de Paris”, „graphist” genial și profesor unic de Artă imaginară, ilustrează Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret. În următoarea carte, Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Theodor Răpan continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
care era cea mai bătrână, avea, după spusele ei, 35 de ani. Când mâncarea fu împărțită în trei talere de tablă și mămăliga răsturnată pe un cârpător și tăiată cu o ață în porții pe numărul de mâncători câți erau, starostele rosti rugăciunea, se închinară și se așezară pe jos să mănânce. - Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o chemi, că se uită în gura noastă. E suflet și ea, fă! mai spuse
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
strada Constantin Lacea). Vlad era pe-atunci Guvernator Militar al Brașovului și Duce de Făgăraș și Almaș. „Castelul” său era nu departe de Bastionul Țesătorilor, iar pe strada Poarta Șchei, la nr. 14, era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania umplută ochi, iar verișoarele sale și frățiorul mai mic împingeau din spate. Ningea bogat, cu fulgi de poveste argintată. Sania era grea. Catharina înainta anevoie la deal, printre nămeții mari. Dintr-
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
a rămas orfan de tată, care a căzut pe front, norocul lui Porfir CIOCĂLĂU a fost să întâlnească oameni buni în viață, căci, după cum mi-a mărturisit, fiecare își alege după sine însoțitori și prieteni. Străbunelul său, Nestor Ciocălău, era staroste la biserica din Berestea și și-a construit chiar lângă ea o gospodărie, iar fiul acestuia, bunelul Onufrie, a lucrat ani de zile în Canada, agonisind astfel o frumoasă avere. Le-a cumpărat celor doi băieți și două fete câte
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni-ii/ [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
Sucevei, un spațiu multicultural, multietnic și multiconfesional. Noua instituție administrativă a magistratului Se cuvine să spunem că, începând cu anul 1783, Administrația militară (austriacă) a Bucovinei (Bukowiner Militaradministration) a trecut la reorganizarea administrării localităților înlocuind vechea formulă moldovenească (cu șoltuzi, starosti și pârgari) cu noua și moderna instituție administrativă a magistratului, care avea în frunte un jude, sprijinit de un consiliul municipal alcătuit din reprezentanți aleși din rândul populației orășenești. Astfel, la data de 3 iulie 1783, la Suceava se instituia
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
Petru Mușat, acestea având loc nu numai la palatul domnesc, ci și în casele boierești. Toți îl considerau pe domn ca pe un tată. Ioaniș Gorun, aflat la curtea boierului Coman, trebuie să salveze din ștreang pe fiica acestuia, Maria. „Starostele jocului, un flăcăiandru pus pe șotii, îl întreabă pe viteaz: - Pe dumneata cine ai vrea să te salveze, bădie? - Păi tot fătuca de odinioară. Se poate? - Dacă-i musai, de ce nu, zise el întorcân-du-se cu ea de mână.” „- Cel salvat
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Pentru preoție. După ce-a fost preoțit, Nicolae pune Și mai mult preț pe postit Și pe rugăciune. Când părinții au murit, Foarte generos, El averea și-a-mpărțit Celor mai de jos. Arhiepiscop numit, Unchiul îl îmbie Pe nepotul său iubit Staroste să fie La o mare mănăstire, Sion botezata, Chiar de el, cu dăruire, Nou înființată. Unchiul vrea să se pornească Înspre palestine Locuri sfinte, să cunoască Și să se închine Unde chiar Mântuitorul Nostru a trăit Și El Însuși cu
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sfinti_indragiti_sfantul_nicolae_versificare_de_olimpia_sava_.html [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
bagă mâna-n buzunar pentru o taxă de vreo șapte ori mai mare. Și atunci, vă veți întreba, desigur: Ce naiba găsesc de râs?! Găsesc de râs toate argumentele caduce pe care le-au rostit aseară la un post TV niște staroști de breaslă artistică - președinți care, au și recunoscut că „Încasând timbrul, își pot plăti încălzirea pentru biroul lor”, adică un lucru care, pe mine, nu mă încălzește cu nimic... Dar găsesc de râs mai ales faptul că rizibilul nu i-
BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ŞI FOAMEA PE CARE VOR ALEŞII SĂ I-O TIMBREZE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1424853891.html [Corola-blog/BlogPost/366018_a_367347]
-
sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
dar, prizonier încă în ritualul trândăvirii, până și gândul se întoarce pe partea cealaltă. În fine, gașca concede și se târăște spre digul aflat la doi pași, îl sare mâțește și se răsfiră pe malul Târnavei cu undițele pregătite. Florin, starostele de vânătoare, e singurul care intră în apă și traversează prin vad și repeguș spre locul LUI de pescuit. Ciraci sfioși își văd de halca lor de mal și nu-și scapă din ochi semizeul înfipt în mijlocul apei. Porcușori, lapițe
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
se retrage, mută și precipitată, la masa de prânz. În crucea căldurii, banda își caută răcoarea. În ciuda injoncțiunilor tutorilor, băieți și fete se strecoară din case și se așteaptă unii pe alții în locul de întâlnire de la colțul străzii învecinate. Cu starostele în frunte, în formație completă, pleacă spre gară, trec prin pasajul de sub linia ferată și urcă, mai întâi prin teritoriul ostil al altor găști, apoi prin pădure, spre Villa Franka. Roiuri de țânțari îi însoțesc cu credință spre culmea dealului
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
la moarte și unde, de la începutul secolului trecut, pașnici burghezi duminicali mistuie munți de mici și oceane de bere. Locul oferă o priveliște fără egal a Sighișoarei. În fine, după ce fiecare își va fi recunoscut casa din vale și după ce starostele se va fi coborât din releul de oțel pe care l-a escaladat mai degrabă ca să își confirme statutul, veselia grupului coboară treptat în nuanțe de concentrare îngrijorată. Campingul odată părăsit, comitetul se afundă în pădurea brăzdată de râpe tot
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă din anii studenției, îndeplinea riguros obligațiile de staroste al grupei. Noi îl numeam „înțeleptul Mihalcean”. Doamne ferește, dacă nu ne îndeplineam datoriile, însă nu ne refuza ajutorul. Mai ales mă înțelegea și mă susținea pe mine la greu, ambii fiind copii necăjiți, orfani de tată”. Simion Gociu se mândrește
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre by http://uzp.org.ro/gheorghe-mihalcean-in-alintul-iubirii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]