34 matches
-
definitivă, va fi aprobată de Comisia superioară a monumentelor publice. În aces scop instituțiile sau comitetele respective, după ce vor obține autorizația principala a ministerului pentru un monument, sînt obligate a prezenta spre aprobare și fotografia modelului în mărime definitivă a statuei, bustului, reliefului sau oricărei părți sculpturale, pentru a se putea judeca realizarea plastică a acestor lucrări. Articolul 22 Autoritățile Statului, Ținuturilor și comunelor sînt obligate a lua măsuri că toate monumentele publice să se construiască numai în materiale veritabile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136798_a_138127]
-
tin și Nicolae, 4 apartamente, București, str. Carol Knappe 45C. 1419. Castris Elenă, 5 apartamente, București, str. Niculcea 65. 1420. Călinescu D., 12 apartamente, București, str. Occident 13. 1421. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Parâng 48. 1422. Căminul Asociației Statuei, 7 apartamente, București, str. Pușcașului 7A. 1423. Cunadi Dumitru și Wolf Janine, 8 apartamente, București, Cal. Dudești 69. 1424. Creditul Financiar Rural, 5 apartamente, București, str. Doamnei 22, Bd. 1848 10. 1425. Caracostea Dumitru, 10 apartamente, București, str. Cezar Boliac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
o parte și de alta. Palat administrativ: edificiu public. Înfățișare corectă, e drept; atrăgătoare, chiar. Toate aceste lucruri ajung oare pentru a ne reține mai mult în locul acesta? Și totuși trebuie să facem popas aici... Trebuie. În primul loc, din cauza statuei lui Ștefan cel Mare, capodopera lui Frémiet, una din cele mai frumoase și mai vii din toate statuile echestre ale Europei. E o iluzie a mea (iluzie în care s-amestecă sentimente născute în ambianța locală și nutrite de ambianța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859, s-a jucat hora Unirii. Dezvelirea statuei, a avut loc, cu mare fast, în Mai 1912. Pag. 69. Casa Cantacuzino-Pașcanu. Transformate, aceste case au devenit mai târziu proprietatea statului și au fost ocupate de serviciile Administrației financiare. Pag. 70. Iașul vechi. Ulița Goliei (astăzi, strada Cuza-Vodă). Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Georgescu. Așezată dintru-ntăi, la 1894, în fața Teatrului Național (unde astăzi figurează statuia lui Vasile Alecsandri), ea a fost strămutată în fața școalei primare Trei Ierarhi, acolo unde vechiul dascăl și-a desfășurat o mare parte din activitatea sa culturală. Sub soclul statuei, într-o cutie de metal, se găsesc osemintele lui Asaki, strămutate din cimitirul bisericii Patruzeci de Sfinți. Pe crucea vechiului mormânt figura următorul epitaf pe care Asaki l-a scris cu mâna sa proprie, cu puțin înainte de moarte: Aici zace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cel mai arzător al tuturor mișcărilor generoase și au avut, ca nealtul, o influență determinantă asupra caracterului culturei române. Ei bine, zace uitată statua lui, căci alte griji au patrioții. Onor. republică a Ploieștilor invită la inaugurarea (cu profir) a statuei Libertății, ridicată pentru a atesta virtutea ploieștenilor în susținerea drepturilor cetățenești, cu ocazia proclamării republicei de la 1869 - 70. Actul curios al invitării, care aduce aminte de căpăținele de zahăr nemțesc pe care patrioții promiteau să le taie pe atunci, [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu teiul, tocmai când era temeiul" și se cerea desființarea monarhiei. Ba nu se cerea numai; ilustrul d. Candiano, actual adiutant regal, o și înlăturase pe câteva ceasuri în fericiții Ploiești, cari au eternizat memoria acelui măreț eveniment prin erigerea statuei madam Grigorescu. În timpul concesiei Stroussberg nu le plăcea roșiilor Senatul, căci nu se putea convinge cu câteva sute de mii de franci, ca redacțiile foilor patriotice. Ele cereau desființarea Senatului. Se vede că nici magistratura nu prea e pe placul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precizarea că "serbarea inaugurării a fost presidată de D-l D. Sturza, Ministrul Cultelor și Instrucțiunei Publice"1475. În dimineața zilei de 18 august 1887, "la 9 ore precis, D-l Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
18 august 1887, "la 9 ore precis, D-l Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apărarea independenței și suveranității țării, schițe, crochiuri cu diferite locuri istorice, monumente și nici nu mai știu ce mai sunt, că dacă intri în interior nu știi la ce să privești.Satisfacția mare a fost că am făcut poză în jurul statuei care domină tot grupul nostru de pensionari. Tot ce există în interiorul clădirii sunt lucruri sau obiecte din trecutul istoric al unității și personaje care au avut tangență cu aceste locuri.Tare aș fi dorit să solicit aprobarea șefului competent, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
eu aș putea s-o scap? printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer - rece și luminoasă! - ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine! I. .................................................................................................................................... Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să {EminescuOpVII 161} mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! și atunci ochii mei s-or uita vecinic la tine! I. .................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eu aș putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă, amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei Apoll... fii steaua cea din cer, rece si luminoasă ș-atunci ochii mei s-or uita etern [vecinic] la tine! ................................................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
succes prinderea lui. Public enorm s-a adunat pe țărmul Begheului să vadă pescuirea fioroasă a crocodilului“. (Drapelul din 31 mai 1905). „Inaugurarea statuii lui Lenau. Luni, a doua zi de Rusalii, va avea loc la Csatad (com. Torontal) inaugurarea statuei marelui poet german N. Lenau“. (Drapelul din 2 iunie 1905). 75 ani „Palatul Cultural. Ni se comunică, cum că sfințirea Palatului Cultural din Reșița Română, se va face în cadrul unor mărețe festivități poporale, în ziua de Sf. Petru - 29 iunie
Agenda2005-22-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283737_a_285066]
-
un fost ofițer și din unul din reprezentanței Romei în italienește. Dela cimitir publicul va trece pedestru în convoiu până în fața Camerei de Comerț și Industrie spre a asista la desvelirea monumentului. La ora 11. 30 va avea loc desvelirea statuei pe locul desemnat de Consiliul comunal, în fața Camerei de Comerț. Păr. Dr. P. Țiucra va săvârși sfințirea apei, și după stropirea monumentului va rosti o scurtă cuvântare. Va lua apoi cuvântul reprezentantul Romei, care va preda darul destinației și va
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
se presintă în condițiuni mult superioare ca ori și care alt monument similar din țară. În special îl lasă mult în urmă, pe acela din Cluj, lipsit și de proporții și care pe un piedestal mult prea mare pentru dimensiunile statuei propriu zisă, în mijlocul unor zidiri monumentale și în apropierea statuei lui Matei Corvinul în proporții gigantice, e o parodie”. Se informa că au participat Vopika, ministrul Italiei la București, dr. Aurel Cosma, fost ministru, președintele P.N.L. Banat, Avram Imbroane, fost
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
alt monument similar din țară. În special îl lasă mult în urmă, pe acela din Cluj, lipsit și de proporții și care pe un piedestal mult prea mare pentru dimensiunile statuei propriu zisă, în mijlocul unor zidiri monumentale și în apropierea statuei lui Matei Corvinul în proporții gigantice, e o parodie”. Se informa că au participat Vopika, ministrul Italiei la București, dr. Aurel Cosma, fost ministru, președintele P.N.L. Banat, Avram Imbroane, fost vicepreședinte al Camerei, Vasile Goldiș, ministrul cultelor, Grigore Trancu-Iași, ministrul
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
soția prefectului). Se mai scria despre concertul corului „Doina”, de la Cazinoul Militar, transformat în „demonstrație fascistă”. Vasile Goldiș asistase la manifestările sportive de la arena Banatul. Serbări sportive Încă din 31 ianuarie 1926, „Nădejdea” anunța: „Cu ocaziunea luării în primire a statuei «Lupoaica cu Romulus și Remus» proectată la primăvară, se vor aranja în Timișoara, grandioase sărbări sportive și artistice”. Iar în 4 februarie se informa: „Se știe că primăria orașului a cerut și a primit din partea statului italian un monument reprezentând
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Alții au luat inițiativa erigerii unei statue lui Ștefan cel Mare, alții și-au depus obolul spre realizarea acestei pioase fapte; iar, când lucrul a fost de tot gata, când n-a mai rămas decât târnosirea, cum am zice, a statuei prin adunarea inimelor românilor în jurul ei și tămîiarea ei cu amintirea faptelor eroului național, atunci iată deodată un guvern hrăpitor că îmbrîncește pe ctitori și ia el asupră - și să prezinte publicului scumpa imagine. Mai mult decât atîta: porniți pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintr-un moment într-altul trebuie să se aștepte cineva să i se smulgă în silă și să se facă uz de dânsa de către guvern cum ar voi. Aceasta este consecuența logică, fatală a însușirii guvernului de a face inagurarea statuei de la Iași și de a da ieșenilor, ca de la sine, un lucru ce nu-i aparține. Într-adevăr, faptul acesta este cu atât mai cutezător cu cât, daca s-ar cerceta listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face inagurarea statuei de la Iași și de a da ieșenilor, ca de la sine, un lucru ce nu-i aparține. Într-adevăr, faptul acesta este cu atât mai cutezător cu cât, daca s-ar cerceta listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel Mare, nu se va găsi să fi pus vreun ban într-acest scop unul măcar din toți cei ce au pus înainte individualitatea lor la inaugurare și au căutat să culeagă lauri de pe scumpa memorie a sublimului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă mare populară care era gata să se rădice spre a merge la Iași, a ținut în rezervă chiar și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât miile de jidovi, atrași de solemnitate ca spectatori, spre imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
serbării și să n' asiste el decât ca invitat, ca oricare particular. Nu-și are logica aci obiecțiunea că, spre a da un caracter național serbării, guvernul a luat în mîinele sale organizarea ei. Caracterul național este însăși fapta erigerii statuei. Nu e nevoie de stampila d-lor Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
metod și cu aceleași cunoștințe linguistice. Ne-am pomeni atunci că pe Caesar l-a chemat Șulem-Fekete, pe Alexandru al Macedoniei Elemer, iar pe Napoleon Rosza Sandor. [15 iunie 1883] ["SERBAREA GUVERNAMENTALĂ... Serbarea guvernamentală care s-a ținut la descoperirea statuei lui Ștefan V cel Mare (1456 - 1504) a dat ocazie la oarecari estravaganțe din partea roșiilor, cari n-au rămas fără, urmări de nu grave, supărătoare cel puțin. Serbare guvernamentală zicem, pentru că din capul locului s-a băgat de seamă că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
DE IERI, DUMINECĂ... "] "Monitorul" de ieri, duminecă, publică următorul comunicat, privitor la toastul d-lui Grădișteanu: Ziarele din țară și cele din străinătate se ocupă de oarecari cuvinte pronunțate cu ocaziunea festivităților ce au avut loc la Iași, la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare. Cuvintele aceste, în parte exagerat, în parte neexact reproduse, au fost pronunțate prin surprindere d'o persoană care n-avea nici un rol oficial la acea solemnitate. În tot cazul, guvernul, îndată ce și-a dat seamă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]