8 matches
-
am închis aproape îngrozit cartea și m-am gândit că ceea ce se întâmpla era incredibil. Și noi, ca și în descrierile lui Preda, eram tot șapte la masă, din care cinci copii, că fiecare avea locul său la masă - bine statutat și că tot ritualul din timpul mesei se repeta, până în cele mai intime detalii. Oare, din trecut - mă întrebam - Marin Preda ne „spiona” și descria în detaliu, ceea ce se întâmpla de fapt, în casa noastră? Mult mai târziu, am înțeles
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_eveniment_in_muntii_vrancei_ion_lazar_da_coza_apusul_ingerilor_povestiri_editura_armonii_culturale_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
colectivităților pe care le reprezintă sau pe care le ajută, este o întrebare justificată, dat fiind faptul că schimbarea socială avută în vedere de m.s., potrivit definiției, reușește în puține cazuri (Gamson, 1990). Evaluarea succesului m.s. în funcție de reușita impunerii programului statutat este arareori corectă, deoarece m.s. acționează în multe situații nu pentru a promova anumite politici, ci pentru a împiedica schimbări indezirabile. În plus, față de promovarea unor schimbări planificate, m.s. obțin rezultate importante pentru dezvoltare, unele așteptate, altele mai puțin: Promovează
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în domeniul tehnic, economic, management, etic etc. În acest context, punerea în practică a principiilor, în termeni de apreciere a comportamentului, denotă profesionalism și moralitate. Profesionalismul și moralitatea sunt văzute ca o respectare de către auditor a tuturor principiilor și standardelor statutate și implicit respectarea deontologiei profesionale. La stabilirea principilor de audit se are în vedere că aceste principii interferă și uneori se contopesc cu alte principii aplicabile în organizațiile în care se realizează auditul și că trebuie să fie cuprinse în
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
să avem în vedere următoarele aspecte: cauzele, formele și consecințele schimbărilor sociale. Le vom analiza în continuare. a) Cauzele schimbărilor sociale Înțelegem prin cauzele schimbărilor sociale totalitatea factorilor care modifică o stare de fapt socială specifică unor tipuri sau modele statutate ca atare, recunoscute, acceptate și funcționale, în raport cu care este menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective. Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot fi atât negative (factori de regres
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
luate în calcul atunci când se planifică o acțiune de igienă mintală. b) Formele schimbărilor sociale Prin formele schimbărilor sociale înțelegem acele tipuri sau modele de structuri sociale și/sau de relații sociale diferite ca aspect comparativ cu cele existente anterior, statutate și acceptate ca atare de către instituții și comunitatea social-umană și funcționale în interiorul acestora. Noile „forme sociale” sunt consecința „cauzelor” mai sus menționate. Ele apar ca urmare a evoluției și prefacerilor istorice atât ale societății, cât și ale comunităților de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personale sau de grup, imediate și profitabile din punct de vedere material. Aceste „schimbări” de natură ale individului, dar și ale grupului social-uman, vor dezvolta agresivitatea, fie directă, manifestată prin actele de violență antisocială, fie sublimativ-mascată prin formele de competiție statutate și acceptate din punct de vedere social-juridic. Este absolut clar faptul că aceste aspecte, mai sus menționate, vor influența în mod direct și profund starea de sănătate mintală atât individuală, cât și colectivă. În sensul acesta se impune adoptarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1. Cadrul general al problemei Conflictele sociale apar și se manifestă pe fondul unor situații de „criză socială”. Crizele sociale sunt expresia unor schimbări rapide, cu caracter brutal, caracterizate prin abandonarea modelelor tradiționale vechi, a unor sisteme și norme valorice statutate, care își pierd funcționalitatea, fiind înlocuite de sisteme și norme valorice noi ca urmare a factorilor de progres și de schimbare socială impuși de condițiile evoluției istorice a umanității. Crizele sociale privesc structurile organizărilor instituționale, precum și funcțiile acestora în interiorul cetății
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ele noi modele de sensibilitate, comportament, acțiune, gândire, într-un cuvânt, un alt „stil de viață” și un alt „tip uman”, factori care se opun celor anterioare. Printre „cauzele” crizelor sociale notăm următorii factori, care modifică o stare de echilibru-stabilitate statutată ca fiind „normală” până la data intervenției lor, și anume: factori economici, politici, sociali, culturali, moral-religioși, etnici etc. Un loc particular în producerea sau cel puțin în favorizarea apariției „crizelor social-istorice” îl ocupă, așa cum a arătat experiența istorică a secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]