46 matches
-
pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e cel al poeziei populare, cînd descrie vreun cal fantastic. Mai pe urmă, o cîntare a celor care nu se trec, făcute fiind din slove
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Johann Salomo, Shakespeare, William, Shoenwisner, St., Sholem, G., Sigismund, Ioan al II-lea, Simon, Richard, Șirul, Efrem, Skolarios, Georgios (zis Gennadios), Slușanschi, Dan, Socrate, Soliman Magnificul, Sonnino, Angelo Petrarca da, Spalding, J. J., Spinoza, Benedict Baruh, Stamati, Constantin, Stăniloaie, D., Stecle, R., Steinberg. A., Steland, Dieter, Stoica de Hațeg, N. (preot), Stojković, A. B. (istoric), Stratimirović, Ștefan, Suciu, I. D., Szakaly Ferenc, Szămosközi (cronicar maghiar), Szănto Tibor, Szécheny Ferenc, Széchenyi Istvăn, Székely PĂldi Istvăn, Szentklăray J., Szilăgyi SĂndor, Szinyei József, Ș Șincai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
uitai urât, ce să-ți fac? — Mă flăcăule! eu te-oi sfătui un lucru... grăi rar și răgușit vătaful; eu te-oi sfătui pe tine un lucru: să te porți cu mine știi cum? ca c-un pahar subțire de steclă... — Vezi-ți de vite! strigă Faliboga și-și întoarse scurt Alba în loc. Să ne vedem cu bine! Poticni din harapnic și intră în fuga calului în nourii deși de pulbere. Drumul apuca spre coada iazului; vitele umblau domol; tălăngi sunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noroi, un flăcău cu privirile buimace traversa șoseaua. Bucuros, unul din glasuri îl strigă: - Ce-i, Petrache, ai căzut? - Noah! - Te-ai îmbătat, măi!... Încă nu contenise ploaia cînd s-a lăsat întunericul. După ce a șters cu ziar funinginea de pe steclă, lelea Ghența mi-a adus lamba. Am început să scriu o epistolă. Abia apucasem s-o închei cînd, din ogradă, bubui un glas de bas: - Unde-i profesorul? Mă așteptam să apară un fel de Taras Bulba dar, cu toate că era
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Rămâi sănătos, împărate. Se pornește înapoi femeea. - Iaca, dragu mamei, ce-a zis. - Bun, mamă, le fac până mâne. Șterge cheea și vin iar cinci oameni de fier. - Ce vrei, stăpîne? - Până mâne dimineață să fie un palat tot de steclă, și poleit cu aur și să fie o cărărușă despărțită prin pomi ș-un pom să-nflorească, unul să-nfrunzească, unul să-i pice frunza, să nu fie doi de-un fel. Și cărărușa să fie de catifea cu iarbă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ne putem împărți. 352 {EminescuOpVI 353} - Și la ce vă trebue vouă aiste? - Când pui cușma-n cap nu te vezi, când dai cu biciul te sui la curtea-mpăratului, când îi zice: sulă - sulicică - te suie-n dealul de steclă. - Da-'n dealul de steclă cine șade, ce căutați voi acolo? - În dealul de steclă ține-mpăratul pe fată. - De ce o ține acolo? - Ca să n-o iee smeii. - Până cînd? - Până s-a găsi un voinic ca să omoare smăul... Cel
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
353} - Și la ce vă trebue vouă aiste? - Când pui cușma-n cap nu te vezi, când dai cu biciul te sui la curtea-mpăratului, când îi zice: sulă - sulicică - te suie-n dealul de steclă. - Da-'n dealul de steclă cine șade, ce căutați voi acolo? - În dealul de steclă ține-mpăratul pe fată. - De ce o ține acolo? - Ca să n-o iee smeii. - Până cînd? - Până s-a găsi un voinic ca să omoare smăul... Cel ce-a omorî smăul îi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cușma-n cap nu te vezi, când dai cu biciul te sui la curtea-mpăratului, când îi zice: sulă - sulicică - te suie-n dealul de steclă. - Da-'n dealul de steclă cine șade, ce căutați voi acolo? - În dealul de steclă ține-mpăratul pe fată. - De ce o ține acolo? - Ca să n-o iee smeii. - Până cînd? - Până s-a găsi un voinic ca să omoare smăul... Cel ce-a omorî smăul îi da fata-mpăratul. - Măi băieți, eu voi face bună dreptate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am venit să omor smeul, să-ți scăp fata. - Smeul n-o venit încă la mine. Da s-aude c-aicia-n vale-ntr-un iaz, este noaptea și se cearcă de a se sui să iee fata din dealul cel de steclă. - Rămâi sănătos, Împărate. - Mergi sănătos, voinice. - Mă duc după smeu. Dacă l-oi omorî îmi dai fata. - Ți-oi da-o. Ajunge el la iazul cel unde o găsit băieții. Pune cușma-n cap, se face nevăzut și se pune
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aici? - Aici-i toată puterea mea-mpărate... arată-mi fata ori o destup. Împăratul de-odată s-o-ngrozit, da pe urmă (el, viclean) o aduce s-o vadă el. Da-mpăratul pe unde se suie pe dealul cel de steclă nu se știe, el avea o putere strașnică, neștiută. După ce-a adus-o, da el după ce-a văzut-o a nebunit, așa i-o picat de dragă. Da, să ierți d-ta, și el ei. - Voinice! te-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
greu, decât voinicul a picat ca mort. Da-mpăratul, bucuria lui, a luat ș-a pus pe voinic în fedeleș și i-a dat drumu de vale. Și el a luat fata ș-a suit-o-n dealul cel de steclă. Da bietu voinic când a picat el mort i-a rămas sula-n cerdacul împăratului. Acu, la ce vreme s-a fi trezit el în fedeleș... - I doamne!, viclean am fost, da mai viclean împăratul. Ce să fac eu? Începe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pân ce nu mi-i da fata. Împăratul l-o luat cu blîndeță și l-o amăgit. Ș-o zis vântului ș-o suflat și s-o dus țânțarii de la ușă. - Dacă te-i sui s-o iei din dealul de steclă îți dau fata. - O sul-am fost uitat eu aici. - Eu n-am văzut-o. A stat el trei zile și trei nopți 16bis ș-a gândit ce-i de făcut și i-a venit așa un gînd: să mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-ncepe a sufla în casă cu câtă putere ai. El ș-o pus buzele-n cinci și când a-nceput a sufla, împăratul săria din părete-n părete. - Împărate, dă-mi fata că vîntu a sta. - Sui în dealul de steclă ș-o ia. - Dă-mi sula-mpărate. - Sula am svîrlit-o în mijlocul iazului lângă covată... acolo unde era dracii. El era lipit pământului, că vântul nu era să-i facă nimică - cela gătise de făcut, ceia crăpase. Așa mergând el la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da, numa lasă-ne. - Sula din mijlocul iazului. Se duce ș-aduce dracul sula. - Acu du-ne până pe deal pe - amândoi ș-apoi nu voi stropi. Ei, de frică i-a dus. El a zis: - Sulă, sulicică, sue-ne-n dealul de steclă. Când l-o suit acolo, atâta de multă jelanie ce-a avut ea după dânsul, c-avea o cadă de lacrămi. Atunci Împăratul n-a mai avut ce face și i-a dat-o. A făcut o nuntă strașnică și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
coborâse scările cu cartea subsuori și ridicând cu mâna lunga poală a rasei de șiac... casa se prefăcu într-o peșteră cu păreții negri ca cerneala, lumânarea de ceară într-un cărbune plutitor în aer, cărțile în beșici mari de steclă, la gură legate cu pergament, în mijlocul cărora tremurau într-un fluid luminos și vioriu draci mici spânzurați de coarne, care zupăiau din piciorușe. Ruben însuși se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două bărbi de țap, ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca o scrisoare în ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei în lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfîșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare. Perdele de atlaz roș înșirate pe-un fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-alta, în toate deodată și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uita uimit la lucrurile ce-l încunjurau... un pas instinctiv îl dusese în această vizunie... el găsise cheia la sine... Un dulap vechi de lemn mohorât, lucrat cu fel de fel de sculpturi, era pe jumătate deschis, o candelă de steclă roșie închisă vărsa raze slabe de rubin în cămara pustie... el deschise dulapul... scoase un pergament vechi și-l desfășură dinaintea lui... Era o cartă a Spaniei. În un loc al ei era mânjită cu coloare galbenă ca aurul... El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uitase sau avea numai o reminiscență slabă despre ea. Dar închipuindu-ți cumcă toți oamenii ar avea în urechea lor numai o reminiscență de memorie ca aceea a lui Beethoven... toată opera s-apropie vădit, ca și când ai privi-o cu stecla așezată normal la ochi... ba s-apropie așa încît toată scena ți s-așează-n cap ș-auzi opera urlîrdu-ți în cranul deșert, cu boschete, cu temnițe, cu actori, cu actrițe, cu tot. Cum va fi arătând capul unui om care are
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o uitase sau era numai o reminiscență slabă despre ea. Dar închipuindu-ți cumcă toți oamenii ar avea în urechea lor numai o reminiscență de memorie ca acea [a] lui Beethoven? toată opera s-apropie vădit, ca și când ai privi cu stecla așezată normal la ochi? ba s-apropie așa încît toată scena ți s-așază-n cap ș-auzi opera urlîndu-ți în craniul deșert, cu boschete, cu temnițe, cu actori și actrițe, cu tot. Cum va fi arătând capul unui om care are
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
liberul schimb), se vede ușor unde ar ajunge protectoratul. D-nul Ițic Silberștein poate răspunde mai bine la aceasta. Inundarea popoarelor orientale cu roiuri de oameni civilizați din Galiția, care ar avea menirea să cultiveze Orientul într-o mână cu stecla de rachiu și 'ntr - alta cu "Neue freie Presse" de ex. - Și s-ar civiliza bieții muntenegreni și bosniaci precum ne-am civilizat noi, frumos și cu temeiu, că țăranii noștri sunt sănătoși și bogați și știutori de carte nevoie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
terenul limbii române a fost format, de exemplu, substantivul entopic, ponind de la gr. entópios "local, indigen", deși existența în limba germană a unui adjectiv entopisch ar putea sugera și o influență a acestei limbi. 310 Folosirea unor forme hipercorecte precum steclă sau sunt este neconformă, firește, cu evoluția limbii, dar pornește din convingerea unor persoane cu o cultură redusă că ele sînt preferabile, fiind "superioare" celor ce țin de norma istorică a limbii. 311 Vezi Gilbert Hottois, L'Inflation du langage
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mei, și vă rugați să ne ție că din pământ ieșim și în pământ avem să mergem""147 Pământul primordial se înfățișează ca oglindă a lumii în care materialitatea își definește identitatea în propria reflectare: "Dintru-ntăi pământul era străveziu ca stecla, tot ce era într-insul se vedea. Dar când L-a omorât Cain pe Abel și l-a ascuns în pământ, el l-a acoperit ba cu crengi, ba cu buruiene, dar toate erau degeaba, că tot se vedea. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi mai potrivit decât altul din țară mai depărtată, a fi de folos slujbei publice atât la pregătirea și înființarea Institutului agronomic, a școalei practice de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a hârtiei, a steclei, a scoaterii minelor și alte ramuri de industrie, precum prin alăturatul său înscris arată". Semnatarii raportului își exprimau, în final, convingerea fermă că, sub "povățuirea" acelei înalte instituții guvernamentale și prin concursul "unui om cu caracter și științe recomenduitoare", viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de iconomie națională, multe guvernuri, pân și cele constituționale, au așezat toate pădurile, atât particulare, cum și cele a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu lesnire, pe plute, la Galați, unde se vând cu preț bun. Un folos încă și mai mare ar aduce pădurile întinse ale valei Bistriței atât țărei, cum și proprietarilor dacă ele, pe lângă exportație, s-ar întrebuința la fabrici de stecle, de faians, porțelan, piatră acră, iar mai ales la băi de fier, de aramă ș.a. Cu greu poate fi vre-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]