46 matches
-
prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
viața lor.”" Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961), originar din orașul Pașcani aflat pe malul Șiretului, a descris în mai multe opere literare acest râu. Potrivit românului Nicoară Potcoava (1952), „nu departe e locul unde puhoiul Sucevii intra că un paloș de stecla în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn bogatul cneaz Iurg Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte de toamnă, după o vânătoare, domnul Ștefăniță Vodă (1517-1528) și s-a iubit cu
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
discos și o steluță de metal, una linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a)te de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a)te de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal. 13 Un potir, două discose și o
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
21 Catapitiasmă În stare pro(a)stă. 22 Cinci ico(a)ne Împărătești cu perdele de bariz, vechi. 23 Sfintele uși de lemn la ușile Împărătești, perde(a) de cit vechi. 24 Patru candele de metal mici și una la steclă. 25 Cinci sfeșnice de lemn mari și două mai mici. 26 Tetrapodul cu două Învălituri de materie vechi și o ico(a)nă Sfânta Treime. 27 Un serafim de lemn cu două sfeșnice. 28 Ico(a)na Maica D(omn
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
liberul schimb), se vede ușor unde ar ajunge protectoratul. D-nul Ițic Silberștein poate răspunde mai bine la aceasta. Inundarea popoarelor orientale cu roiuri de oameni civilizați din Galiția, care ar avea menirea să cultiveze Orientul într-o mână cu stecla de rachiu și 'ntr - alta cu "Neue freie Presse" de ex. - Și s-ar civiliza bieții muntenegreni și bosniaci precum ne-am civilizat noi, frumos și cu temeiu, că țăranii noștri sunt sănătoși și bogați și știutori de carte nevoie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi mai potrivit decât altul din țară mai depărtată, a fi de folos slujbei publice atât la pregătirea și înființarea Institutului agronomic, a școalei practice de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a hârtiei, a steclei, a scoaterii minelor și alte ramuri de industrie, precum prin alăturatul său înscris arată". Semnatarii raportului își exprimau, în final, convingerea fermă că, sub "povățuirea" acelei înalte instituții guvernamentale și prin concursul "unui om cu caracter și științe recomenduitoare", viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de iconomie națională, multe guvernuri, pân și cele constituționale, au așezat toate pădurile, atât particulare, cum și cele a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu lesnire, pe plute, la Galați, unde se vând cu preț bun. Un folos încă și mai mare ar aduce pădurile întinse ale valei Bistriței atât țărei, cum și proprietarilor dacă ele, pe lângă exportație, s-ar întrebuința la fabrici de stecle, de faians, porțelan, piatră acră, iar mai ales la băi de fier, de aramă ș.a. Cu greu poate fi vre-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
câteva soiuri de marmoră albă, vânoasă și roșie, precum și iaspis prețios, îmbelșugate miniere de Realgar, piatră acră, frumos pământ de porțelană și spat, etc. Pre lângă aceste, osebite ape minerale și locale îndemânatice, cu mănoase materialuri pentru așezarea fabricilor de steclă ș.a. Nu mai puțin este interesantă descoperirea copaciului krinu (larix mélèze), aice puțin cunoscut, ce crește până la poalile muntelui Pionul. Cultivarea acestuia se recomenduiește foarte în privire că, din arborii coniferi, el este cel mai ales, mai trainic și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lume imensă, cu colb până-n naltul cerului, cu copii călcați în picioare și cu rochii rupte și pălării turtite..." Pe post de cinema se afla "fotoplasticul" 50 de bani intrarea. Cine-și mai amintește de instalația ce oferea privitorului ("două stecle de persoană") diapozitive (cred) cu felurite imagini, adică, așa cum spunea reclama, "vederi și figuri din toată lumea". Tot din jocuri de lumini se nutrea și spectacolul figurinelor articulate: "un singur ceauș punea în mișcare niște păpuși tăiete din carton", astfel înfiripând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o scrisoare [= scriere] În ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei În lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfâșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare [...]” (Iconostas și fragmentarium, 1872 ; <endnote id="cf. 685, p. 239"/>). Spre deosebire de Arghezi, Nicolae Iorga a simțit o bolnăvicioasă voluptate atunci când a descris mizeria În care trăiau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Johann Salomo, Shakespeare, William, Shoenwisner, St., Sholem, G., Sigismund, Ioan al II-lea, Simon, Richard, Șirul, Efrem, Skolarios, Georgios (zis Gennadios), Slușanschi, Dan, Socrate, Soliman Magnificul, Sonnino, Angelo Petrarca da, Spalding, J. J., Spinoza, Benedict Baruh, Stamati, Constantin, Stăniloaie, D., Stecle, R., Steinberg. A., Steland, Dieter, Stoica de Hațeg, N. (preot), Stojković, A. B. (istoric), Stratimirović, Ștefan, Suciu, I. D., Szakaly Ferenc, Szămosközi (cronicar maghiar), Szănto Tibor, Szécheny Ferenc, Széchenyi Istvăn, Székely PĂldi Istvăn, Szentklăray J., Szilăgyi SĂndor, Szinyei József, Ș Șincai
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
făcut pe strada mare A găsit mărfuri de vânzare. ș-a luat 19 ocă de fier și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40. Proaspăt intrate în inventarul bisericii erau și două clopote; unul de 540 și altul de 120 kg. Între cărți sunt amintite: un Triod, o Psaltire, o Călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
coborâse scările cu cartea subsuori și ridicând cu mâna lunga poală a rasei de șiac... casa se prefăcu într-o peșteră cu păreții negri ca cerneala, lumânarea de ceară într-un cărbune plutitor în aer, cărțile în beșici mari de steclă, la gură legate cu pergament, în mijlocul cărora tremurau într-un fluid luminos și vioriu draci mici spânzurați de coarne, care zupăiau din piciorușe. Ruben însuși se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două bărbi de țap, ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca o scrisoare în ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei în lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfîșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare. Perdele de atlaz roș înșirate pe-un fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-alta, în toate deodată și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uita uimit la lucrurile ce-l încunjurau... un pas instinctiv îl dusese în această vizunie... el găsise cheia la sine... Un dulap vechi de lemn mohorât, lucrat cu fel de fel de sculpturi, era pe jumătate deschis, o candelă de steclă roșie închisă vărsa raze slabe de rubin în cămara pustie... el deschise dulapul... scoase un pergament vechi și-l desfășură dinaintea lui... Era o cartă a Spaniei. În un loc al ei era mânjită cu coloare galbenă ca aurul... El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uitase sau avea numai o reminiscență slabă despre ea. Dar închipuindu-ți cumcă toți oamenii ar avea în urechea lor numai o reminiscență de memorie ca aceea a lui Beethoven... toată opera s-apropie vădit, ca și când ai privi-o cu stecla așezată normal la ochi... ba s-apropie așa încît toată scena ți s-așează-n cap ș-auzi opera urlîrdu-ți în cranul deșert, cu boschete, cu temnițe, cu actori, cu actrițe, cu tot. Cum va fi arătând capul unui om care are
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o uitase sau era numai o reminiscență slabă despre ea. Dar închipuindu-ți cumcă toți oamenii ar avea în urechea lor numai o reminiscență de memorie ca acea [a] lui Beethoven? toată opera s-apropie vădit, ca și când ai privi cu stecla așezată normal la ochi? ba s-apropie așa încît toată scena ți s-așază-n cap ș-auzi opera urlîndu-ți în craniul deșert, cu boschete, cu temnițe, cu actori și actrițe, cu tot. Cum va fi arătând capul unui om care are
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]