363 matches
-
Sară): Ich bin Deborah, und wie heißt du? Sară: Ich bin Sară. Kommt, wir gehen 'rein. Hier draußen ist es lausig kalt Nicola: Ciao Má ! (Er umarmt seine Mutter herzlich) Concetta: Ciao alla Mamma! Mooo... Franghè, vieni a vedere com' stei cus, muduuuu! Gianfranco: Ciao Karin, wir haben uns ja lange nicht geseh'n. Gut siehst du aus. Karin: Danke Papà. Ursula: Hallo Gianfranco, und mich begrüßt du gar nicht???? Gianfranco: Wie wir Italiener sagen "dulcis în fundo", oder wie ihr
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fi o stea Chiar dacă mi-ați furat și nădragi și pungă Și batistă, încât nici n-am în ce Să-mi suflu nasul (nu râdeți). Rămân cumplit Ca astrul veacurilor crunte Ce năpăstuiește marinarul cu Dublă nenorocire, furtună și stei ascuns sub ape Drept răsplată pentru erori de calcul sau Leneșă concluzie pripită: Nu se poate!" În alergări de valuri să aflu unghiul bun Dintre câmpul mării și raza înălțimii, Eu unul rămânând falnic și neclintit. Voi fi feroce, știu
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
seara, soția mea îmi citește diferite cărți. În felul acesta, ziua pare extrem de lungă, dar m-am obișnuit. Mintea și-a găsit o altă formă de "derulare" în acest spațiu relativ întunecat, astfel încât pot să mă mișc rapid pe apele Steiului din lunca de la Călan și mă văd pe valea din apropierea casei părintești de unde se zăresc dealurile pe care, de Paști, coborau pentru prima oară în an vitele, pentru ca apoi să urce din nou, și cealaltă pantă care duce spre pădure
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Cere-o pe Ceres să te renască, Mireasă, astrală locuire Cere-o Cetății, Zeului Cetățean Xalmoxis (de nevastă), O gură de vin alb din strugurii tatălui său cere-i întru aceasta, Cere-i să te dea-n grija Tatălui de Stei, Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos Fiul lui Deucalion
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
și în fața ochilor se ondulau coame după coame de munți albaștri, fiecare dintre ele tot mai estompată, pînă cînd cele mai îndepărtate se contopeau cu cerul. S-ar fi zis că întreaga lume era alcătuită doar din văi și din steiuri stîncoase. Diminețile pe platou erau pișcătoare, iar fuioarele de ceață se lăsau prin văi, astfel încît piscurile se sumețeau parcă desprinse de rest, ca niște insule abrupte albastre, răspîndite pe o mare palidă. Inman se trezea, încă mahmur după beție
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
tot precum streșinile. Centru și margine Centrul ființei tale ticsit de gînduri care n-au nevoie de sînge marginea ființei tale plină de-un sînge care n-are nevoie de gînduri. Suprarealism Dulce ca alvița mintea ta albastră barometru al steiului surîzător ca o tabacheră creierul-telefon o briză ruginită sentimente pieptănate ca apa în sus în jos în jos în sus analfabete ca un cinematograf. Moartea Moartea e o carte necitită cum umbra înaintează pe-aleile sale inspectînd peluzele zdrențuite de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
Emil Brumaru Sărută-ți Mireasa! Ea este aleasa De tine, de zei. Sărută-ți Mireasa Cînd intră în casa Din piatră de stei. Sărută-ți Mireasa Ce-ți udă mătasa Cu sîngele ei...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12277_a_13602]
-
nouă feciorii, încât nu deschide decât după ce Voica își scoate inelul din deget și i-l aruncă pe fereastră. Muma bătrână îl recunoaște și-n consecință ,ușa-i descuia, în prag că se-ntâlnea și se-mbrățișa și se săruta, stei că se făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se duce cal să priponească, trup să putrezească, vac să văcuiască." Prin păduri, sub stele, vorbeau cucuvele: , Unde s-a văzut și
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Octavian Soviany 1 Sub rochia bogată de brocarte Cu pieptul pietroșat precum un stei Cules-am pentru dânsa păducei.../ Ea îmi trimite iar firman de moarte Și chiar așa, lipsită de temei, La dracu-n praznic bună să mă poarte, Vârtoasă ca rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > ÎN CĂUTAREA "EU-LUI" Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN CĂUTAREA "EU-lui" Ai urcat cărări ascunse Printre steiurile munților, Si in jos spre vremi apuse Privești calm și gînditor. Spre înaltul cerului I-ti salți fruntea dogorita De asprimea gerului, Si cu fata pîrjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Că și visurile tale, Te gîndești ce
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
toateSi calde și reciTipa pescarusule-n hulaS-auda matrozii batriniS-apuce să stringa catargulCaravelei și apoi să taci.... III. ÎN CĂUTAREA "EU-LUI", de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. ÎN CĂUTAREA "EU-lui" Ai urcat cărări ascunse Printre steiurile munților, Și în jos spre vremi apuse Privești calm și ginditor. Spre înaltul cerului I-ti salți fruntea dogorita De asprimea gerului, Și cu fata pirjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Ca si visurile tale, Te gîndești ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
piatră Scotocind prin amintiri Să reînvii ce a fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin ... Citește mai mult ÎN CĂUTAREA "EU-lui"Ai urcat cărări ascunsePrintre steiurile munților,Si in jos spre vremi apusePrivesti calm și ginditor.Spre înaltul ceruluiI-ti salți fruntea dogoritaDe asprimea gerului,Si cu fata pirjolitaCauti sensul 'Eu-lui".Vulturi zboară printre cresteCa și visurile tale,Te gîndești ce sînt acesteRascoliri mistuitoare.Mai privești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
preciziunile, "amănuntele" ce pot provoca reacția dureroasă a memoriei decît atmosfera unui peisaj blînd, evanescent: "Cum coboară ceața, pe munți/ cum mi-i stinge// dincolo de pădurea de lacrimi/ nu se mai vede nimic/ doar o latură a vieții/ aplecată spre stei// amănunte pe care vrei/ să le ștergi/ o uitare/ chiar dacă umbra-i rămîne/ neînduplecată și grea" (Octombrie). Autoarea iubește ceasul dimineții "care-și deschide ferestrele" precum o sugestie a infinitului, care pare totuși a introduce un perete de acvariu între
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
tuturor o hetairă - când tu ești doar Trista: dar peste golgote și zid - plutește zbor și-n raiuriAna-i soră cu Precista! ...cum stăm noi răstigniți de farisei s-aude plânsul din zidire: cu cât vom sângera mai mult înaltul stei cu-atât scurta-vom drum spre fericire! căci lacrimile Anei curg ca roua mânia lor se suie-n pălălaie topind piroane - lănțuirea-a doua s-aerisește pân’ la cânt de naie! ...o - țară Ană fără de noroc s-apropie al învierii sfânt
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
sub crestele Munților Căpățânii. Accesul la această așezare monahală se face pe DN 64A, Râmnicu Vâlcea-Băile Olănești, trecând prin Păusești-Măglași, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil și accesibil cu mijloace auto, până la Izvorul Frumos, care țâșnește de sub steiul de stâncă de aproape 50 de metri. Biserica schitului este construită sub această mare stâncă, pe care se poate admira Chipul Domnului. În apropiere se află o cascadă cu apă de munte, rece ca gheața. Pisania (inscripție sculptată în piatră
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
urgență, în valoare de cca 70 000 de euro, mai multor spitale de psihiatrie. Provenite din rezerva ministerului, trusele vor fi folosite pentru acordarea asistenței medicale de urgență pacienților internați în spitalele de psihiatrie din Jebel, Poiana Mare, Pădureni Grajduri, Stei, Sapoca, Socola, Botoșani, Brașov, Câmpulung Moldovenesc și Titan (București). O trusă conține tub de oxigen, defibrilator portabil, balon de cauciuc cu filtru antibacterian, tub Guedel, laringoscop, unitate manuală de absorbție mecanică tip pistol. Dotarea spitalelor de psihiatrie cu truse de
Agenda2004-31-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282723_a_284052]
-
30 de ani mai multe funcții administrative. S-a născut la Oradea, la 8 iunie 1948, și a absolvit Facultatea de Medicina din Timișoara în anul 1973 ca șef de promoție. Ritli Ladislau a fost director al Spitalului Teritorial Orășenesc Stei între anii 1978-1986, apoi medic inspector la Direcția Sanitară Bihor până în 1990, când a devenit director adjunct al Spitalului de Copii Oradea. Între 1997 și 2009 a condus Direcția de Sănătate Publică a județului Bihor. Ritli Ladislau este specialist în
PDL a cedat: UDMR preia Casa de Sănătate. Noul ministru al Sănătăţii - Ritli Ladislau () [Corola-journal/Journalistic/25452_a_26777]
-
vale astăzi e-un aul; Pământul , roditor , sătul , Se-mbracă-n verde și-nflorește; În grea tăcere de cavou Se pierde-al vocilor ecou , Și pacea totul stăpânește . Pe drumuri caravane vin Sunându-și clopoțeii lin... Un râu ce dintre stei tișnește Aleargă-n spume scânteind , Și-n veșnic tânăra-i sclipire , De viață nouă fremătând , Natura , veselă vuind , Ca un copil voios din fire , Se joacă singură , râzând . Dar de-al ospețelor tumult Castelul nu se mai răsfăța ; Stă trist
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
evoca spiritul Blajului, în fața colegilor săi de la Liceul „Vasile cel Mare” din această mică Romă românească. Iată ce credea el în anul 1983: „Acest spirit al Blajului, care ne-a susținut și protejat, ca o centură de siguranță, prin grohotișul steiurilor sfărâmate, prin vîltoarea tuturor potrivniciilor, peste hăul prăpăstiilor deschise sub noi, ocrotind poteca abruptă a nației noastre. Să fi fost împletit din lacrimile celor asupriți o mie de ani? Sau din povara gîndurilor pe care cărturarii martiri din vechime le-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
în acest secund Epilog deschis, câțiva dintre vectorii de forță ai destinului omului Leni Pințea-Homeag, ai marii tragediene Leni Pințea-Homeag, ai devotatului rob întru cultură tradițională, cultură majoră și modernitate a teatrului universal: Leni Pințea-Homeag - unic vultur, cu tărie de stei și scânteieri de cremene, țâșnit din Poarta Carpaților Meridionali, din țara Rucărului și a Branului, a Cheilor Dâmboviței și a Grădiștei, acolo unde se înfruntă, prin priviri de foc și fulgere întemeietoare, Munții Bucegi și cei ce poartă numele regal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Acasa > Literatura > Proza > VISUL FETEI LUI BATUKHAN - PREMIUL I LA CONCURSUL "RĂDĂCINI", EDIȚIA A III-A - ÎNSEMNE CULTURALE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care domnește cu schimbul când brunul, când albul ca ison ținut anotimpurilor. Și-un cer în tonuri de cenușiu... Omul de-aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat arămiul și-
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
la granița vremurilor. Un cântec scurt se naște din tobe și gonguri. E boggino duu și falnic dă de veste că-ncepe Sărbătoarea! Vin Lorzii cu acvile! Pornește vânătoarea! Ca niște pârâiașe viguroase făcând în ciudă avalului vitreg urcă înspre steiuri duium de bravi bărbați în straiele gătite cu blănuri din trofeele bogate, câștigate în alte ierni. Întinsul dintre stânci e-acum o scenă. Încă din zori, veniților li se oferă aici locul râvnit: în arcul dinspre stânga, măiaștrii-vânători cu răsăritu-n
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
deplin. O blană de lup vânat de ea îi e podoabă. Gândul acesta o-nalță, o face mai dârză, îi dă putere ! Iar din ochi aruncă-n jur îndrăzneală și hotărâre să-nvingă! E acceptată. Întrecerea-ncepută, Makhan urcă pe-un stei. Înainte de toate, eliberează capul acvilei de sub adăpost și netemătoare o țintește cu privirea, îi sărută creștetul, rostind o rugă. Pe loc îi e dat un răspuns, căci Akhnu își împlântă în ochii prietenei sale rubiniul uităturii, apropiindu-și ciocul de
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]