58 matches
-
suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României. Treptat, aceasta gazeta devine o lectură obligatorie, "un abecedar", atât pentru comunitatea parlamentarilor români, cât și pentru alegătorii acestora. Tinerii educați în străinătate par dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lucruri atunci, imediat după al doilea război mondial; apoi a lucrat la Arhivele Statului și la secția de manuscrise de la Biblioteca Academiei. Tatăl meu a făcut studii de sociologie (a fost în echipele lui Gusti) și a fost, de asemenea, stenograf la Parlament și a lucrat cu Henri Stahl, cel care a întemeiat sistemul românesc de stenografie. Atmosfera în care am crescut m-a îndreptat mai mult spre istorie decât, să zicem, spre inginerie. Mama m-a susținut în dorința mea
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
îl auzim numai așa cum a vrut Platon ori Xenofon, pe cînd pe Nae Ionescu îl auzim - cu foarte mare cotă de autenticitate - din ceea ce au consemnat acești modești părtași de drept ai destinului și gloriei sale, care au fost salutarii stenografi". Nae Ionescu făuritorul unui sistem original de metafizică e o apreciere de care s-ar fi dezis chiar filosoful, care a repudiat ideea de sistem în filosofie și pe autorii acesteia. Dar dl Dan Zamfirescu nu se încurcă în astfel
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
a tehnicilor și a metodelor de investigație, în 1934 publicînd și cartea Tehnica monografiei sociologice, după ce destui ani o practicase și o dezvoltase. N-a devenit, decît tîrziu, asistentul lui Gusti la catedră (apoi conferențiar suplinitor), întreținîndu-se din leafa de stenograf la Senat (învățase meseria de la tatăl său, autorul unui bun manual de specialitate și stenograf șef al parlamentului). Gusti, mărturisește H.H. Stahl, clacase nervos în lungul său periplu studios (zece ani, facultate și doctorat) în Germania și, practic, de atunci
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
după ce destui ani o practicase și o dezvoltase. N-a devenit, decît tîrziu, asistentul lui Gusti la catedră (apoi conferențiar suplinitor), întreținîndu-se din leafa de stenograf la Senat (învățase meseria de la tatăl său, autorul unui bun manual de specialitate și stenograf șef al parlamentului). Gusti, mărturisește H.H. Stahl, clacase nervos în lungul său periplu studios (zece ani, facultate și doctorat) în Germania și, practic, de atunci nu mai putea citi și scrie în materie de sociologie. Dar era burdușit de carte
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
reproduse cuvintele unui fost student al "filosofului-mit", Mihai Șora: "Cursurile lui Nae Ionescu nu erau texte scrise. Erau texte vorbite. Cursurile publicate nu au fost revăzute de Nae Ionescu, nu au bunul lui de tipar. Ele au fost preluate de la stenograful aflat în sala de curs. Nu Nae a dispus stenografierea cursurilor". Și oare cîtă "originalitate" putem pretinde unui manual, unui curs universitar? În loc de-a ne pronunța asupra lui Nae Ionescu "cu înțelegere depasionată", cum recomanda Luca Pițu, fără suspiciunea
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
a rămas convinsă că se discută despre „o întreagă carte folosită ca materie pentru un curs“. Și asta în ciuda faptului că Mihai Șora, fost student și el, atrăgea atenția în ce cheie trebuie solfegiată aria „plagiatului“: nu era neobișnuit ca stenograful să sară numele pe care nu le știa ortografia. Această „dezvăluire“ cu succes de public a stimulat ambiția altor participanți la dezbatere de a adăuga noi nume listei de autori plagiați. Un amator de sinteze grăbite, dar sincer partizane, a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să demonstrezi că nu a fost vorba de așa ceva. Cursurile lui Nae Ionescu nu erau texte scrise. Erau texte vorbite. Cursurile publicate nu au fost revăzute de Nae Ionescu, nu au bunul lui de tipar. Ele au fost preluate de la stenograful aflat în sala de curs. Nu Nae a dispus stenografierea cursurilor. Asta era o afacere între studenți, ei voiau să aibă un curs scris, să poată parcurge materia înainte de examen. Deci nu era un curs verificat. Nae era un om
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
examen. Deci nu era un curs verificat. Nae era un om comod, adică nu avea obiceiul profesorilor de a se ridica de pe scaun și de a scrie pe tablă un nume, când îl pronunța. Dacă numele nu era înțeles de stenograf, era sărit. Pe de altă parte, în afară de studenți, la cursul lui Nae veneau și persoane foarte cultivate. Una dintre acuzații era că ar fi fost utilizată o idee a lui Spengler fără trimitere la pagină, sau chiar fără să pronunțe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
n-a considerat necesar să menționeze împrumutul unei tipologii deja împrumutate de Underhill de la Eliphas Lévi, mai ales că acesta nu era un autor academic; 2Ă fie că a făcut-o, dar cele câteva cuvinte nu au fost înregistrate de stenograf. În ciuda aparenței ei de scuză confortabilă, omisiunea stenografului trebuie reținută ca având o mare probabilitate în toate cursurile păstrate ale lui Nae Ionescu. Numeroase lacune, cuvinte sau jumătăți de frază „sărite“ de stenograf, pot fi puse în evidență cu relativă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tipologii deja împrumutate de Underhill de la Eliphas Lévi, mai ales că acesta nu era un autor academic; 2Ă fie că a făcut-o, dar cele câteva cuvinte nu au fost înregistrate de stenograf. În ciuda aparenței ei de scuză confortabilă, omisiunea stenografului trebuie reținută ca având o mare probabilitate în toate cursurile păstrate ale lui Nae Ionescu. Numeroase lacune, cuvinte sau jumătăți de frază „sărite“ de stenograf, pot fi puse în evidență cu relativă ușurință. Dar faptul că a folosit în cursul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
câteva cuvinte nu au fost înregistrate de stenograf. În ciuda aparenței ei de scuză confortabilă, omisiunea stenografului trebuie reținută ca având o mare probabilitate în toate cursurile păstrate ale lui Nae Ionescu. Numeroase lacune, cuvinte sau jumătăți de frază „sărite“ de stenograf, pot fi puse în evidență cu relativă ușurință. Dar faptul că a folosit în cursul său câteva idei din sinteza lui Underhill implică numaidecât că toate paralelismele cu această carte sunt împrumuturi sau plagiat? Ar trebui să fim certați rău
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
teme care aparțineau în exclusivitate științei. Nu bănuia că el era de fapt acela care, luând-o razna, rătăcească peste ani hăt dincolo de limitele raționalului. Einstein nu dădea interviuri ziarelor, dar Koestler i-a furat un interviu, înregistrând, cu ajutorul unui stenograf, o discuție telefonică pe o temă științifică la ordinea zilei. A străbătut Asia Centrală în compania poetului Langston Hughes, în Germania s-a împrietenit cu Bertolt Brecht și cu Johannes Becher, în Spania s-a cunoscut cu W. S. Auden, prins
Maniheism la două capete (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6266_a_7591]
-
iar o mare parte din romanele sale de mai târziu ilustrează experiențele dramatice care i-au marcat destinul. Până în momentul în care a cunoscut succesul celor scrise de el, Charles Dickens a lucrat la un cabinet de avocatură, apoi ca stenograf și ziarist, iar în viața personală și-a câștigat meritul de a fi un tată responsabil pentru cei zece copii pe care i-a avut, dar și meritul de a fi un soț infidel. Cunoscut prin opere precum Marile speranțe
Google îl omagiază pe Charles Dickens () [Corola-journal/Journalistic/67360_a_68685]
-
conduce din octombrie 1898 până în ianuarie 1899 „Adevărul de joi” și, cu Ion Gorun, în 1899-1900, scoate revista „Pagini literare”, la care a colaborat și Mihail Sadoveanu. A folosit și pseudonimele Astar, Coresi, A. Coresi, Sfârâiac. O vreme a fost stenograf la Camera Deputaților. Mai târziu, ca om politic liberal și unul din conducătorii organizației locale, va fi deputat și prefect al județului Dorohoi. Începuturile lui S. se raportează la lirica posteminesciană și la atmosfera literară a publicațiilor socialiste. În primul
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
În 1901 debutează la „Moftul român”, cu sceneta Furtună conjugală, iscălită Stahl. Tot atunci se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licența luându-și-o în istorie, probabil în 1907. Între timp intrase în corpul stenografilor de la Parlament, al cărui subdirector va deveni în 1919. Scoate revista „Stenograful” (1906-1907), unde inserează și pertinente caracterizări ale oamenilor politici ai vremii, plecând de la discursurile rostite în Camere, dar și de la înscrisurile lor. Se ocupă de problemele stenografiei, abordând
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Tot atunci se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licența luându-și-o în istorie, probabil în 1907. Între timp intrase în corpul stenografilor de la Parlament, al cărui subdirector va deveni în 1919. Scoate revista „Stenograful” (1906-1907), unde inserează și pertinente caracterizări ale oamenilor politici ai vremii, plecând de la discursurile rostite în Camere, dar și de la înscrisurile lor. Se ocupă de problemele stenografiei, abordând și domenii limitrofe, precum expertiza documentelor olografe, grafologia, paleografia și arheologia. Profesor
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar creator al memoriei colective. „Însoțitorii” se multiplică în Obligado (1984), pentru a scoate în relief destinul lui Bartolomeu Boldei, care încearcă să se vindece de moartea Klarei, soția sa, prin plimbările
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
nu costum... — Ești sigur? Nu ploua atunci, dar am impresia că era Înnorat. Domnul Nemuro a fost Întotdeauna un prudent. Toată lumea rîdea de el, spunea că-i maniac cu atîtea autorizații și permise... permis de conducere, autorizație de radiotelegrafist, de stenograf... — Despre acestea știu și eu. După părerea mea toate au legătură Între ele. Chiar dacă te afli printre străini, poți să-ți stăpînești nervii dacă vrei... oriunde ai fi... Într-un tramvai aglomerat sau dacă te-ai rătăcit prin locuri nefamiliare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de peticele ei ca să-i răspundă. — Mi se pare ciudat că nici nu m-ați întrebat cum mă cheamă, pufni Ignatius. — Vai de mine! Am pierdut complet din vedere. Cine sunteți? În ziua aceea a mai apărut încă un angajat, stenograful, iar o funcționară a telefonat anunțând că renunță la slujbă și cere ajutor de șomaj. Ceilalți n-au dat nici un semn de viață. * — Scoate-ți ochelarii. Cum naiba poți să vezi prin ei porcăria aia de pe jos? — Pen’ ce aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Antichitate, existau două categorii de copiști, cei oficiali și cei particulari. Copistul oficial era indicat prin numele grammateuv~, În greacă, și scriba, În latină; cel particular era „scriitorul“ prin definiție, „scriitorul de carte“, „caligraful“: gr. bibliogravfo~, kalligravfo~, lat. librarius, scriptor. Stenografii erau foarte prețuiți (vide Marțial 14, 208: currant uerba licet, manus est uelocior illis - nondum lingua suum, dextra peregit opus). Pentru a putea con fecționa căt mai multe exemplare, autorul Însuși (sau editorul) dicta simultan unui mare număr de sclavi
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
reprezentându-i pe Führer, Himmler, Canaris, Hindenburg și Bismarck, avea aerul unui club exclusivist pentru gentlemeni. Am trecut prin niște uși batante din lemn, de Înălțimea unui tramvai, și apoi Într-un birou spațios și luminos unde lucrau mai mulți stenografi, care nu acordară persoanei mele mizere nici o atenție. Din spatele unui fel de birou ornat veni un tânăr Hauptsturmführer SS ca să se uite la mine fără interes: — Cine e ăsta? Lovind din călcâie, unul dintre gardieni luă poziție regulamentară și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate, -/ Noi nu-i complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii". "Stenograful cotidianului" se face poet social, se implică în "problematica timpului", în cea mai directă proză și în cele mai comune șabloane. Stilul "informativ" (v. Informativ, Jurnal), "simplu", tinde către un laconism substanțial, un "stil stenogramă" de proză în sensul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis, dar că are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la inscripțiile, de pe ziduri și coloane pe care le-a copiat. Totul a fost făcut într-un sfert de ceas. Șeicaru a asistat la asemenea scene de mai mult de douăsprezece ori în timpul călătoriilor lor111. Henri Stahl, fost student și stenograf al lui Iorga, își amintea cum a scris o istorie a României pentru licee, acesta dictîndu-i cartea de 350 de pagini în 28 de ore (timp de patru duminici, de la 2 la 5 după-amiaza și de la 9 seara la două
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]