4 matches
-
Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie. Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare. De asemenea, Cavalieri s-a ocupat și de stereometrie și a construit un telescop reflector. Despre istoria și metodele lui Cavalieri a scris Michel Chasles în lucrarea sa: "Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie" (apărută în 1837).
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
sugestiv, teorema lui Pitagora generalizată, care este exprimată astfel: unde θ este unghiul dintre laturile formula 7 și formula 8. Când θ este de 90 de grade, atunci cos"θ" = 0, astfel formula se reduce la simpla relație a lui Pitagora. În stereometrie, sau geometrie spațială, teorema lui Pitagora poate fi aplicată în trei dimensiuni după cum urmează. Se consideră un solid dreptunghiular după cum se poate observa și în figură. Lungimea diagonalei "BD" se regăsește în teorema lui Pitagora astfel: unde aceste trei laturi
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
două diferențe esențiale între metoda folosită de Arhimede și ce din secolul XIX: O problemă rezolvată exclusiv în lucrarea "Metoda Teoremelor Mecanicii" este calculul volumului unei pene cilindrice, rezultat care reapare ca teorema XVII (schema XIX), în lucrarea lui Kepler "Stereometria". Câteva pagini din tratatul " Metoda Teoremelor Mecanicii" au rămas nefolosite de autorul manuscrisului și astfel ele sunt pierdute. Între ele, există un rezultat care dă volumul intersecției a doi cilindri, o figură pe care Tom M. Apostol și Mamikon Mnatsakanian
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
În notația modernă, cum Dx tinde spre zero, înlocuim S cu un simbol nou, ∫, iar pe Dx, cu dx, transformând ecuația în ∫ f(x) dx, care este o integrală.) În una dintre lucrările mai puțin cunoscute ale lui Kepler, Nova stereometria doliorum vinariorum, el face acest lucru în trei dimensiuni, tăind butoaiele în felii de grosime practic nulă și adunându-le apoi ariile. Cel puțin lui Kepler nu-i era teamă de o problemă evidentă: deoarece Dx tindea spre zero, suma
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]