949 matches
-
vârtelnița banalităților, a clișeelor și a nonsensurilor diluează esența comunicării, sugerând falimentul limbajului, ca ultim bastion al umanului capturat de absurd. În Există nervi, lipsa de comunicare se explică, în primul rând, prin prozaica frică. Nu interesează pierderea sensului prin stereotipie și dezumanizarea ca efect global al mecanizării de la nivelul gândirii și al limbajului, ca la Eugen Ionescu, ci transformarea cuvântului în probă incriminatoare, în delict capital. În condițiile în care conversația devine o pândă permanentă, o vânătoare de aluzii și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
frecventele rupturi de nivel de la banal la insolit, de la firesc la nefiresc, de la logic la ilogic etc. și, mai ales, parodia vieții și a reprezentării ei literare, devin strategii de eclipsare a certitudinilor, de zguduire a imaginilor mentale paralizate în stereotipii. Chiar și atunci când sensul pare să se întrevadă, printr-o descifrare ezoterică sau printr-o lectură debarasată de automatismul imaginilor iscate de cuvinte, rămâne constantă impresia că, de fapt, efectul de surpriză stârnit cu orice preț este, dacă nu singurul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui, poposind un moment prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating raporturile esențiale ale creației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating raporturile esențiale ale creației folclorice: universal-național, tradiție-inovație, stabil-variabil, toate clarificând, de fapt, raportul stereotipie-originalitate. Spre deosebire de V.I. Propp, care în Morfologia basmului (1928) face un examen al stereotipiei compoziției, R. își alege ca obiect de studiu „locurile comune” ale formulelor stereotipizate, pe care le inventariază, cercetându-le și funcțiile. Trei mari capitole sunt rezervate formulelor inițiale (de timp, spațiu), finale (inversarea este deliberată, această categorie de formule situându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
prezentate și subcategoriile. Construit pe baza unei bibliografii de referințe clasice și contemporane, românești și străine (din aria slavă, romanică, orientală, africană), studiul încearcă și o conturare a profilului basmului contemporan, a mutațiilor ce au avut loc și la nivelul stereotipiei, constatând, printre altele, „tendința spre simplificare a formulelor tradiționale”, îndeosebi a formulelor inițiale și finale, păstrarea celor în versuri, cărora le lipsește uneori rima, demetaforizarea, dispariția unor părți ale formulelor și înlocuirea lor cu altele, un proces de „întrepătrundere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
conservat - ca și în fondul de motive - elemente specifice, bunii povestitori știind să își pună în valoare originalitatea chiar în acest spațiu al „locurilor comune”. Altă carte, Eseuri despre folclor (1984), reține din nou atenția prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu, Dicț. etnolog., II, 188-189; Popa, Ist. lit., II, 1152. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
în mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
de serviciu îl repetă pe cel dintre Hyperion, Cătălina, Cătălin și Demiurg) și prin diverse detalii textuale, Luceafărul eminescian este referința afișată și de fapt antifrastică a cărții. În afară de asta, țesătura intertextuală, atâta câtă există, se alimentează mai mult din stereotipiile civilizației europene moderne și ale culturii de masă, decât din marile texte. În lipsa oricărei concepții privind articularea între registre și rosturile ei, căci istoria vagă a naratorului selenar, nemuritor și rece, și a iubirilor sale terestre nu reușește să coaguleze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia obsesiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenței umane, ale stereotipiei muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
animalele să fie adăpostite în spații mai mari care beneficiază de o îmbogățire adecvată a mediului de viață și ca aceste condiții de adăpostire să nu cauzeze nicio deficiență de bunăstare, precum un nivel crescut de agresivitate, morbiditate sau mortalitate, stereotipii și alte deficiențe comportamentale, pierderea în greutate ori alte reacții de stres fiziologic sau comportamental. Mama și puii săi (*) În cazul studiilor pe termen lung, în situația în care dimensiunile spațiilor individuale de care dispun animalele scad sub valorile indicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261393_a_262722]
-
animalele să fie adăpostite în spații mai mari care beneficiază de o îmbogățire adecvată a mediului de viață și ca aceste condiții de adăpostire să nu cauzeze nicio deficiență de bunăstare, precum un nivel crescut de agresivitate, morbiditate sau mortalitate, stereotipii și alte deficiențe comportamentale, pierderea în greutate ori alte reacții de stres fiziologic sau comportamental. (*) Hamsterii înțărcați pot fi ținuți în condițiile acestor densități mai mari ale stocului, pentru o scurtă perioadă după înțărcare până la expediere, cu condiția ca animalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261393_a_262722]
-
animalele să fie adăpostite în spații mai mari care beneficiază de o îmbogățire adecvată a mediului de viață și ca aceste condiții de adăpostire să nu cauzeze nicio deficiență de bunăstare, precum un nivel crescut de agresivitate, morbiditate sau mortalitate, stereotipii și alte deficiențe comportamentale, pierderea în greutate ori alte reacții de stres fiziologic sau comportamental. Pereche cu pui Tabelul 1.5 din anexa 3 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 96 din 7 mai 2015 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261393_a_262722]
-
încurajarea reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie; 4. Promovarea și sprijinirea formării profesionale a personalului din domeniul managementului sănătății și a personalului medical; 5. Campanii de informare și conștientizare pentru schimbarea în mediile de lucru a atitudinilor sociale și stereotipiilor față de grupurile vulnerabile; 6. Promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv TIC, protecției mediului și controlului poluării; 7. Promovarea schimburilor de experiență trans-naționale în ceea ce privește creșterea adaptabilității; 8. Acordarea de certificate de calitate/premii întreprinderilor care promovează organizarea flexibilă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264836_a_266165]