27 matches
-
distrofia simpatica reflexa - miozita osifianta - fracturi de stres (de "oboseala" sau de insuficienta) - fractura-avulsie - fractura pe os patologic - injuria non-accidentala 2.1.2. Leziuni osoase/articulare specifice - fracturi ale oaselor craniului și fetei - fracturi spinale (inclusive spondiloliza) - centura scapulara - dizlocări sternoclaviculare și acromioclaviculare - fracturi claviculare - fracturi scapulare - dizlocarea/instabilitatea umărului - membrul superior - fracturi de humerus - fracturi/dizlocări ale cotului - fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal - fracturi/dizlocări ale mâinii - fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
coatele, șoldurile, genunchii, articulațiile tibio-tarsiene. *3) articulații mici sunt: metacarpofalangiene, interfalangiene proximale, metatarsofalangiene, interfalangiană a policelui, radiocubitocarpiene. *4) se referă la orice combinație de articulații mari cu cel puțin o articulație mică, inclusiv articulații nespecificate anterior (de exemplu temporomandibulare, acromioclaviculare, sternoclaviculare etc.). *5) valori negative se referă la valori în unități internaționale mai mici sau egale cu valoarea superioară a normalului (VSN); titrul mic se referă la valori mai mari decât VSN dar mai mici sau egale cu de 3 ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280361_a_281690]
-
coatele, șoldurile, genunchii, articulațiile tibio-tarsiene. *3) articulații mici sunt: metacarpofalangiene, interfalangiene proximale, metatarsofalangiene, interfalangiană a policelui, radiocubitocarpiene. *4) se referă la orice combinație de articulații mari cu cel puțin o articulație mică, inclusiv articulații nespecificate anterior (de exemplu temporomandibulare, acromioclaviculare, sternoclaviculare etc.). *5) valori negative se referă la valori în unități internaționale mai mici sau egale cu valoarea superioară a normalului (VSN); titrul mic se referă la valori mai mari decât VSN dar mai mici sau egale cu de 3 ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280362_a_281691]
-
distrofia simpatica reflexa - miozita osifianta - fracturi de stres (de "oboseala" sau de insuficienta) - fractura-avulsie - fractura pe os patologic - injuria non-accidentala 2.1.2. Leziuni osoase/articulare specifice - fracturi ale oaselor craniului și fetei - fracturi spinale (inclusive spondiloliza) - centura scapulara - dizlocări sternoclaviculare și acromioclaviculare - fracturi claviculare - fracturi scapulare - dizlocarea/instabilitatea umărului - membrul superior - fracturi de humerus - fracturi/dizlocări ale cotului - fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal - fracturi/dizlocări ale mâinii - fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format de procesul xifoidian). Manubriul formează cu corpul sternului unghiul sternal. Sternul se articulează cu cele 2 clavicule (articulațiile sternoclaviculare), și cu cartilajele primelor 7 perechi de coaste (articulațiile sternocostale). Manubriul sternal ("Manubrium sterni") numit și mânerul sternal sau presternul ("Presternum") este segmentul cranial (superior) al sternului, care se articulează cu cele 2 clavicule și cu prima pereche de coaste
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cu capul în supinație și hiperextensie ușoară, cu masa de operație în Trendelenburg la 10˚. Incizia cea mai folosită este cea paralelă cu marginea anterioară a mușchiului sternocleidomastoidian (SCM), de-a lungul unei linii ce unește procesul mastoidian cu articulația sternoclaviculară. Se mai poate folosi o altă incizie, de-a lungul unui pliu cutanat situat la nivelul gâtului, dar în afară de criteriul estetic aceasta nu are absolut nici un avantaj, așa că nu vom insista asupra ei. După incizia fasciei de-a lungul marginii
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
pleurale prelungite, cu caracter cronic, recidivant. Aspectul radiologic este revelator, iar tomografia computerizată evidențiază cu acuratețe zona de distrucție osoasă. Tratamentul constă în rezecție costală în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date de osteita sternală post-traumatică, ca și de osteomielita sternoclaviculară (fig. 3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
mai important, deoarece între el și inserția diafragmei se găsește sinusul costo-diafragmatic prin intermediul căruia este posibil abordul transtoracic al spațiului subdiafragmatic, fără deschiderea cavității pleurale. Proiecția parietală a recesurilor pleurale Recesul costomediastinal anterior drept. Linia de proiecție pleacă de la articulația sternoclaviculară dreaptă și se îndreaptă inițial oblic descendent, apropiindu-se treptat de linia mediană în dreptul celei de-a doua articulații condro-sternale, pe care o depășește, apropiindu-se de marginea stângă a sternului. Ea coboară apoi vertical, paralel cu linia mediană până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
și o lezare a tendonului tricepsului sural, se poate depista un punct periostal dureros pe una din fețele laterale (în general, externă) a calcaneului, ceea ce sugerează folosirea metodei Vogler. G. Regiunea umărului Artrozele sternoși acromioclaviculare, fiind localizate la nivelul articulațiilor sternoclaviculare și acromio claviculare, care au una dintre fețe ușor accesibilă prin tegumente, fac posibilă aplicarea unei tehnici derivate din masajul transversal profund, dar în care fricțiunea va fi în așa fel dozată încât să nu depășească pragul toleranței la durere
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
PARACLINICE 1. Electrocardiograma prezintă aspecte normale inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de importanță deosebită fiind prezente o serie de aspecte caracteristice. Cordul este de mărime nomală cu un VS uneori proeminent, cu pedicul vascular alungit până la articulațiile sternoclaviculare cu aspect de „coș de sobă” cu marginile dreaptă și stângă paralele. CoA este adeseori vizibilă în regiunea istmică ca o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
un corp (care are două fețe, superioară și inferioară, și două margini, anterioară și posterioara) și două extremități: extremitatea mediala (sternala) și extremitatea laterală (acromială). Extremitatea mediala a claviculei se articulează cu manubriul sternului și primul cartilaj costal formând articulația sternoclaviculara. Extremitatea laterală a claviculei se articulează cu acromionul scapulei formând articulația acromioclaviculara. Scheletul uman este format din două clavicule, care fac legătura cu sternul și omoplații. Prezintă două fete și două margini: față superioară, fata inferioară, marginea anterioară și marginea
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
bună înțelegere a celor ce vor fi prezentate în continuare, o scurtă trecere în revistă a tipurilor de articulații și grupele musculare care participă la motricitatea membrului superior este pe deplin motivată. Membrul superior are legătură cu trunchiul prin articulațiile sternoclaviculare și scapulo-toracice, formând împreună centura scapulo-humerală. Prin intermediul articulațiilor acromio-claviculară și coracoclaviculară, omoplatul este atașat indirect de torace. Mișcările în articulațiile sternoclaviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, cât și în cea scapulo-humerală alcătuiesc un complex anatomo-funcțional ce prezintă particularitatea că majoritatea mușchilor ce intră
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
musculare care participă la motricitatea membrului superior este pe deplin motivată. Membrul superior are legătură cu trunchiul prin articulațiile sternoclaviculare și scapulo-toracice, formând împreună centura scapulo-humerală. Prin intermediul articulațiilor acromio-claviculară și coracoclaviculară, omoplatul este atașat indirect de torace. Mișcările în articulațiile sternoclaviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, cât și în cea scapulo-humerală alcătuiesc un complex anatomo-funcțional ce prezintă particularitatea că majoritatea mușchilor ce intră în compunerea lor au punctele de inserție pe mai multe oase, ceea ce permite mobilizarea lor în axe și planuri variate. Omoplatul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
intercostal. Raporturi: originea arterelor intercostale, marea venă azygos la dreapta și hemiazygos la stânga, lanțul ganglionar simpatic care dă naștere în partea inferioară nervilor splanhnici [20,23]. 1.3.2. Fundul de sac mediastino-costal anterior (retrosternal) Proiecție: - la dreapta - de la articulația sternoclaviculară coboară la al doilea cartilaj costal, după care merge la dreapta liniei mediane în spatele sternului până la al 5-lea spațiu intercostal de unde se îndepărtează oblic în jos și spre dreapta până la al 7-lea cartilaj costal. La stânga - de la articulația sternoclaviculară
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sternoclaviculară coboară la al doilea cartilaj costal, după care merge la dreapta liniei mediane în spatele sternului până la al 5-lea spațiu intercostal de unde se îndepărtează oblic în jos și spre dreapta până la al 7-lea cartilaj costal. La stânga - de la articulația sternoclaviculară la al 2-lea cartilaj costal, după care merge la stânga liniei mediane până la al 4-lea cartilaj costal, de unde ia o direcție oblică în afară, care îl îndepărtează 3 cm de linia mediană. Proiecția lor pe peretele toracic desenează două
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rezistentă. Stratul intern al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule între ele (este considerat ca liaament propriu-zis), și din fibre scurte profunde ce unesc extremitatea sternală a claviculei cu cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Liaamentul trapezoid din liaamentul coracoclavicular 6. Liaamentul conoid din liaamentul coracoclavicular 7. Liaamentul acromioclavicular 8. Liaamentul acromioclavicular 9. Labrum alenoidian 10. Capsula articulației scapulo- humerală 11. Tendonul mușchiului biceps brahial Prin existența acestui aparat liaamentar (în special prin prezența liaamentului sternoclavicular posterior și a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16). Vascularizatia se realizează prin ramurile toracice interne și prin artera subscapulară. Inervația este realizată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Raporturile mușchiului sunt: - inferior cu: mușchiul milohioidian; - superior cu: mușchiul genioglos. Acțiunea este de a ridica osul hioid sau de a coborâ mandibula, intervenind astfel în deglutiție și masticație. MUȘCHIUL STERNOHIOIDIAN (m.sternohyoideus) Originea este pe fața posterioară a articulației sternoclaviculare. Inserția terminală este pe marginea inferioară a corpului osului hioid. Raporturile sunt cu: - mușchiul sternocleidomastoidian, țesutul adipos subcutanat și piele; - mușchiul sternotiroidian și tirohioidian. Acțiunea este de a coborâ osul hioid. Inervația se realiză din ramurile ansei cervicale. MUȘCHIUL OMOHIOIDIAN
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
chirurgicală și care necesită a fi cunoscute. Trunchiurile venoase brahiocefalice Cele două trunchiuri brahiocefalice drept și stâng se formează prin unirea vaselor omonime subclaviculare și jugulare interne. Trunchiul venos brahiocefalic drept este mai scurt - 3 cm, născând posterior de articulația sternoclaviculară dreaptă; trece anterior și medial de pleura mediastinală și nervul frenic drept și lateral de trunchiul arterial brahiocefalic. Trunchiul venos brahiocefalic stâng se formează posterior de articulația sternoclaviculară stângă, pentru a avea un traiect oblic spre dreapta, trecând anterior de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]