22 matches
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea fără plată a hotelurilor "Cascadă", "Stibina", a construcției neterminate, împreună cu terenurile aferente, precum și mijloacele fixe și obiectele de inventar existente în cele două hoteluri din patrimoniul Societății Comerciale "Iezerul" - Ș.A. cu sediul în orașul Borsa, județul Maramureș, în proprietate publică și în administrarea Ministerului Sănătății, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110982_a_112311]
-
B ap. 25 țel: 436539; 0727883230 3048 SARKOZI ANA (n. 1946) Baia Mare, Aleea Aurora nr. 6/18 țel: 276450 15902 SZEKELI ȘTEFAN (n. 1955) Sighetu Marmației, str. Constructorului nr. 2/57 țel: 0743591760 16740 TUNS ILEANA (n. 1953) Baia Mare, str. Stibinei nr. 15 țel: 271045 Secțiunea a II-a 9351 ANDREICUȚ CARMEN (n. 1959) Baia Mare, Str. Griviței nr. 52 țel: 271217; 0744570562 3008 ARDELEAN ANDREI (n. 1957) Baia Mare, Str. Unirii nr. 7A/3 țel: 276933; 0744609910 11968 BAUER DELIA (n. 1959
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
CONCENTRATELE LOR. 2617.10 - Minereuri de antimoniu și concentratele lor 2617.90 - Altele Principalele minereuri clasificate la această poziție sunt: 1) Minereurile de antimoniu. a) Cervantitul, oxid de antimoniu. ... b) Kermesitul, oxisulfura de antimoniu. ... c) Senarmontitul, oxid de antimoniu. ... d) Stibina sau antimonita, sulfura de antimoniu. ... e) Valentinitul sau exitela, oxid de antimoniu. ... 2) Minereurile de beriliu. a) Berilul, silicat de beriliu și de aluminiu. Berilul sau smaraldul comun având caracteristicile unei pietre prețioase sau semiprețioase, se clasifică la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
din acești hidroxizi. Oxidul natural de molibden (ocru de molibden, molibdit) este clasificat la poziția nr. 25.30. 9) Oxizii de antimoniu (stibiu). a) Trioxidul sau anhidrida stibioasa [Sb(2)O3]. Obținut prin oxidarea metalului sau pornind de la sulfura naturală (stibina sau stibnit). Praf alb sau cristalizat sub formă de ace; practic insolubil în apă. Sub denumirea de alb sau zăpadă de stibiu se înțelege fie oxidul pur, clasificat la această poziție, fie un amestec al acestui oxid cu oxidul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
în industria coloranților sau în pirotehnie (focuri de artificii) etc. ... Nantokitul, clorura naturală a cuprului se clasifică la poziția nr. 25.30. 15) Cloruri de stibiu. a) Triclorura de stibiu (unt de stibiu) [SbCl(3)]. Preparată pornind de la sulfura naturală (stibina, antimonit) de la poziția nr. 26.17 și de la clorura de hidrogen. Se prezintă în mase incolore, transparente: absoarbe umiditatea atmosferică luând un aspect onctuos; este caustica. Este folosită la bronzarea și decaparea metalelor, ca mordant, la obținerea lacurilor, la apretarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
5)]. Preparată prin acidularea unei soluții de sulfostibiat de sodiu (sarea Schlippe). Praf galben portocaliu, care se descompune în timp, chiar în întuneric. Utilizat la fabricarea amorselor, la vulcanizarea cauciucului, în medicină umană (expectorant) sau veterinară. Sulfura naturală de stibiu (stibina, antimonit) și oxisulfura naturală (kermesit) se clasifică la poziția nr. 26.17. 10) Sulfura de bariu (BaȘ). Obținută prin reducerea sulfatului natural de la poziția nr. 25.11 (baritina) cu ajutorul carbonului. Praf sau bucăți albe dacă este pură, gri sau gălbuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
Rozelor de la 1 la 39 și de la 2 la 28 Str. Runcului Str. Salcâmului Str. Săsarului Str. Sebeșului Ale. Serelor bl: 1, 3, 5, 7, 9, 3B, 9B Str. Serelor Str. Serelor Str. Silviculturii Str. Simion Bărnuțiu Str. Someșului Str. Stibinei Str. Strâmtori Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Ale. Școlii Str. Șoimului Str. Șteampului Str. Ștefan Luchian Str. Tâmplarilor Str. Târgului Str. Tăul Roșu Str. Tăuri Str. Teatrului Str. Teiului Str. Tineretului Str. Traian Demetrescu Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
(Antimonit sau Stibină) cunoscut și sub numele de „sulfură de antimoniu”, este un mineral răspândit în natură, care face parte din clasa sulfurilor, având raportul sulf : metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial, sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie. Caracteristic cristalelelor de stibină este lungimea și forma aciculară, cu un luciu metalic. Acest luciu în contact mai îndelungat cu aerul devine mai mat și cu colorați diferite. Duritatea la cristalele după gradul de puritate poate fi pe scara Mohs între 2 și 2
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
pe scara Mohs între 2 și 2,5, cu o densitate de 4,6 - 4,7. Mineralul se poate confunda la variantele cu habitus neacicular cu galena, de care se deosebește prin punctul de topire mult mai scăzut. Cristalele de stibină pot atinge o lungime între 60 cm (Japonia) și 100 cm (China) Din punct de vedere etimologic numele mineralului este derivare din antimoniu - > antimonit. Antimonitul sau stibina fiind cunoscută deja în antichitate de greci, fiind utilizat la obținerea bronzului și
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
de care se deosebește prin punctul de topire mult mai scăzut. Cristalele de stibină pot atinge o lungime între 60 cm (Japonia) și 100 cm (China) Din punct de vedere etimologic numele mineralului este derivare din antimoniu - > antimonit. Antimonitul sau stibina fiind cunoscută deja în antichitate de greci, fiind utilizat la obținerea bronzului și ca pudră cosmetică. Stibina se formează prin procese geologice hidrotermale (la temperaturi în jur de 100 ) ca mineral de asociație cu cuarțul și aurul. Este frecvent însoțit
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
lungime între 60 cm (Japonia) și 100 cm (China) Din punct de vedere etimologic numele mineralului este derivare din antimoniu - > antimonit. Antimonitul sau stibina fiind cunoscută deja în antichitate de greci, fiind utilizat la obținerea bronzului și ca pudră cosmetică. Stibina se formează prin procese geologice hidrotermale (la temperaturi în jur de 100 ) ca mineral de asociație cu cuarțul și aurul. Este frecvent însoțit de minereuri sulfitice și poate apare în rocile calcaroase. Mineralul s-a găsit în cantități mai mari
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
pură este foarte rar (0,00002% în scoarța terestră). In industria metalurgică antimonul este folosit ca element de aliaj în creșterea durități oțelului, fiind de asemenea utilizat la baterii, sau în industria semiconductorilor. In anul 2003 principala țară exportatoare de stibină a fost China.
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia. Exemple de minerale: cuarțul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS 2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros=greu), grafitul (forma amorfă a diamantului), și diamantul. Determinarea unui mineral se face prin cunoașterea proprietăților lui fizice: - culoare -luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăți magnetice și radioactive etc. Duritatea mineralelor
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
de părții de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc. S-a construit cea mai mare trambulina de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii '40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de al doilea război mondial
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și de centre SPA cu piscină interioară. În prezent în Borsa există 3 hoteluri care au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar privat) și Hotel Stibina(proprietar Ministerul Sănătății). Dintre pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
direcție, în formă de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; b)habitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; c)habitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; d)habitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
o singură direcție, în formă de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; băhabitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; căhabitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; dăhabitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta habitusuri
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
începe poemul despre fragilul miez al neștiutului atunci când o femeie spintecă țeasta asfaltului cu sunetul ascuțit al tocurilor înalte ea venea de la florărie, legănând în brațe o garoafă înfiptă într-o căpățână de salată din buzunare îi răsăreau ochii de stibină ai panseluțelor cu viață scurtă între sâni, un iris risipea glacial așchii ce-i străbăteau carnea cum elitrele de libelulă apa chihlimbarului toată această prea-vie jardinieră ce psihosomatiza emoția cu care florile se agață de impresiunea parfumului de femeie nu
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Galați) - 30 locuri l Tismana (jud. Gorj) - 84 locuri l Căprioara (jud. Hunedoara) - 20 locuri l Lăpușnic (jud. Hunedoara) - 50 locuri l Muncel (jud. Iași) - 80 locuri l Mara (jud. Maramureș) - 130 locuri l Cuart (jud. Maramureș) - 54 locuri l Stibina (jud. Maramureș) - 96 locuri l Drobeta (jud. Mehedinți) - 50 locuri l Sovata 1 (jud. Mureș) - 20 locuri l Sovata 2 (jud. Mureș) - 45 locuri l Cozla (jud. Neamț) - 80 locuri l Oglinzi (jud. Neamț) - 50 locuri l Sinaia - Casa elevilor
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
aliaj cu soluție de hidroxid de potasiu de concentrație 20%, se degajă 560 mL gaz (în condiții normale). Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; b) compoziția procentuală a aliajului; c) consumul de soluție alcalină; d) cantitatea de stibină cu 15% steril din care se poate obține 1 t aliaj. 3 Plumbul tare este un aliaj folosit la confecționarea lagărelor. După dizolvarea a 1 g aliaj în acid azotic diluat, plumbul se separă prin precipitare cu acid sulfuric diluat
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Sn (0,595 g); c) 11,2 g soluție KOH 20%; d) Reacțiile care au loc sunt: Sb2S3 Sb2S2 + S 2 Sb2S2 + 7 O2 = 2 Sb2O3 + 4 SO2↑ Sb2O3 + 3 C = 2 Sb + 3 CO↑ Sunt necesare 406,508 kg stibină (345,532 kg Sb2S3). 3. a) 2 Sb + 2 HNO3 diluat = Sb2O3 + 2 NO↑ + H2O 3 Pb + 8 HNO3 diluat = 3 Pb(NO3)2 + 2 NO↑ + 4 H2O Sb2O3 + 3 H2SO4 = Sb2(SO4)3 + 3 H2O Pb(NO3)2 +H2SO4
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]