29 matches
-
umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
liniștită din paharul cu apă de izvor, s-a uitat alene în lungul drumului și i-a răspuns plictisită: - Și ce-ți pasă ție, Mitică? Vezi-ți de ale tale. Cine naiba te-a pus să iei atâtea sticle și sticloanțe? Nu mergem zilnic la izvor? - Ba da, mergem. Mă gândeam să beau din fiecare sticlă câteva pahare pe zi. Nu cred că strică, a zis el fără prea mare încredere în cele spuse. Apoi, dacă plouă mâine... nu mergem, nu
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_13_.html [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului După cum se-nvârte roata, În această țărișoară, Așa-mi târâi eu ciuboata Când în casă, când afară. După cum este și timpul: Ziua scurtă și săracă, Noaptea, călărind Olimpul, Zghihuesc într-o baracă. Țin sticloanța într-o mână Și prin fumul de mahoarcă La-nceput mă simt în vână, Dar apoi devin... chișoarcă. Văd Ilene Cosânzene Ce mă cheamă la dezmățuri, Îngeri, dezbrăcați de pene, Vor, în bot, să-mi pună hățuri. Și mă dau
ŞI EU NU MAI POT DE LENE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_nu_mai_pot_de_lene.html [Corola-blog/BlogPost/341722_a_343051]
-
umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
pe brînci și făceau: niorc-niorc! niorc-niorc! Nu rîdeți! Era pacoste mare! Acolo își făceau vacul, pe tescovină, și, dacă vreai să-i mîni la coteț, ridicau surlele înspre tine și grohăiau obraznic, ca niște bețivi cărora vrei să le iei sticloanța de sub nas. Nu mai vorbesc de cucoși, care se îmbătau ca porcii cu boghițe de tescovină și, desfrînați din pricina alcoolului, siluiau fără de rușine pe bietele găini toată ziulica. Aveam noi o găină bătrînă, Maricica, care se învățase cu cocoșeala ca
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
vândut I.C. Brătianu, ca să facă politică, iar păduchii ăștia fac politică pe brânci ca să-și cumpere o moșie. - Bine zis „pe brânci”, că pân’ la moșie au pornit-o cu bișnița, cărând de-afară pachețele de cafea, cartușe de țigări, sticloanțe cu whisky, niscai blugi, medicamente ori, mai profitabile, video-uri, ca să nu ne uităm doar la televiziunea bulgară, săturați de vizitele de lucru ale Tovarășului și ale Savantei mondiale. - Măcar de s-ar fi oprit la agoniseala asta, de care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
invite pe colegi la un concurs de desfăcut dopul. N-a vrut, voia ceai în momentul ăla, cu orice preț. Așa că a pus mâna pe cuțit și a tăiat-o pur și simplu. Mai știți și alte metode de desfăcut sticloanțe de-astea rebele?
Când nu poți să deschizi o sticlă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19223_a_20548]
-
invitați în vizită, la proprietăreasă. Spre lauda lui, de dată aceasta nu mai apăruse, însă, ca milogul, cu mâna goală. Dintr-o sacoșă măricică de rafie, cu inscripția "Orașul nu e tomberonul tău!" se ițeau provocatoare, gâturile unei perechi de sticloanțe redutabile, din plastic, de câte doi litri fiecare. Prima, plină până la dop cu un produs incolor, inodor, dar nici pe departe insipid: "Adio, mamă!" matrafust, alcool etilic dublu rafinat, de nouăzeci și șase de grade, împrumutat (cum altfel...?) din cisternele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
murat și mai ales multă-multă moare. Ai moare?” “Am.” “Atuncea bea moare, d rege-te și nu te potrivi la confrați, care s în față miere și-n dos fiere. Dacă teai potrivi lor... Ehei, am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păhărele mici, pentru țuică. Migălos, dar mergea. Sămânță de vorbă. Sticla în cauză ne-a ținut până la închiderea bufetului. Cum barmanul era și el un tinerel, a fost convins să tragă obloanele și să rămână cu noi la încă o sticloanță de molan. Și așa, din litru în litru de vin, degustat în continuare cu ajutorul păhărelelor de rachiu, am dus-o până înspre ziuă, când, criță fiind, ne-am dus fiecare pe la culcușul său. A rămas o amintire frumoasă. Nu știu ce s-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Emil Brumaru Pădurile sunt pline de dughene Vin zîne ca să-și cumpere mătasă, Vopseli albastre pentru grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
lui Coposu și aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de leznațiune și, deci, vivat ghilotina. Ei bine, citind cartea, mi s-au lichefiat rezervele, astfel încât joi 5 martie, în curtea GDS, la mesele pendinte de Green Hours, cu sticloanțe păcătos îmbiate dinspre cramele Oprișor și măncăruri parșiv furnizate de unii dintre autorii cuprinși în carte, am acceptat cu toții că, între l’art de vivre, ars amandi și ars moriendi, arta culinară are exact rostul mortarului care asigură coeziunea cărămizilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu ghebu în spate ; de ce mbătrânea, d-aia se gheboșa mai tare. Odată o vedeai că se duce și vine cu maldăru de sticle în brațe. Ea știa de pe un-le scotea, de pân toaletă, de pân sertare, sticle și sticloanțe, unele cât degetu de la mână, altele cât o garafă de apă, sticle cu capace de aur, cu fir de argint, cu etichete sclipicioase. Și ce dopuri avea ! Și ce sticlă brumată, albastră, verzuie, nu se-ndura baba nici la obzeci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de sînge. Îl doborî pe golan cu un dublu croșeu executat ca la carte. Exley ieși În fugă din blocul de detenție. Urlete, strigăte, țipete - mai rău decît o mie de sirene de cod 3. Stens scoase la iveală o sticloanță de gin. Bud Îi și vedea pe toți cei aflați acolo trimiși la munca de jos, În cartierul negrilor. Ridicat pe vîrfuri, avu parte de o priveliște de nota 10: Exley Îndesa pileală În depozit. Glasuri: Brava, băiatu’! Bud Barosanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
treceau pe aici funcționarul de editură, arhitectul, cronicarul de scandal care aspira la pagina a treia, pictorii din Brera, unii scriitori de nivel mediu, și studenți ca mine. Un minim de excitare alcoolică era necesar și bătrânul Pilade, păstrându-și sticloanțele cu vin alb pentru tramvaiști și pentru clienții mai de vază, Înlocuise spumosul și Ramazzotti-ul cu șprițurile DOC pentru intelectualii democrați și cu Johny Walker-ul pentru revoluționari. Aș putea scrie istoria politică din anii aceia notând timpurile și modurile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pă zgaibarace la primu cotcodac, când să treacă să m-adune ăia cu camionu. Da spune-mi cevașilea: nu crezi că soarta ie ca loteria, care se dă obstinantă să-i ajute p-alții? Chiar pă podețu dă scânduri, În fața sticloanței cu beutură dă drum, ieram gata-gata să Învăț să not În apă stătută, cu surpriza să curg În Întâmpinarea lu pretinu Dinte dă Lapte, care ie unu din punctele care dai din când În când peste iele. Nici nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca și cele din săpun Cheia, curcubeie plăpânde, plutitoare... Normal că trebuie să fie și raza de soare acolo... Mai ales dacă intervine o poveste tristă de dragoste... V.D.N.: Îngrozitor de plictisit, pui jos, între chiuvetă și mașina de spălat rufe, sticloanța cu Mr. Proper. Din izbitura de podea, pojghița fină formată în gura sticlei se umflă și se desprinde. Ființa asta nouă, balonul, se ridică ușurel până în dreptul ochilor tăi uluiți. Și, da, nu e cu nimic diferit de cele din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ei scame sau bubă în gît? N-o înspăimînta-o șacramentul?... Ce le-o crede ea pe gîndăcioaicele sau lipitorile pe care le fierbe ea cu atâta sîrg?! Gogoșari?!... Nu mă pot bunghi. Dilește-mi tu!... - ...Iar după ce ți-a căptușit sticloanța cu cocîrț, o întinse tacticos Bruță, Fulgerul Negru. Ți-a umplut-o... Și te-a amenințat că, dacă, până mâine, te mai prinde prin zonă, îți încurcă și vreo câteva vene de sânge din hoit, ucenica se întoarce împăcată în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-ți amărești genoflexiunea pe ei. I-apeși cu latul gumei și ei pocnesc ca un bec... Apoi vin la rând ăia indiferenții. Din care trebuie să aduni un castron, doar să te lase vreo ucenică să miroși dopul de la o sticloanță... Mi-e și indiferent să-ți povestesc despre ei. O sută de mii de indiferenți fac de-abia cât un picioruș de la ăia cu nestemată. Cărăbușii cu nestemată sânt tot ce-a fătat natura mai doxat, ca să poți să-ți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lumină să privească dacă nu cumva le-ai adus cu părul în ochi... Adică dacă nu le-ai montat piciorușe, antene, cleștișori de la alte mortăciuni. Iar când constată că le stă elegant cu zoologia... ție-ți răstoarnă salariul într-o sticloanță pentru acasă (nici nu te cunosc, cum să se apuce, bă, să se drojdească cu tine?!), iar pe coropișnițele ce le-ai adus - le trebuie, hoarcă - le fierb și le toacă în chichița șopronului, unde și-a înjghebat fermecătoarea o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
roșu și sparge pavajele!... Sparge-i-s-ar fața de către miliție!... - ...Și încasa-o-ar în bot și de la toți ăi cu roșu pe la caschetă! îi ținu hangul batjocoritor și negriciosul. - Ce te rînjești?... Și de grija noastră, te pomenești că pitește ea sticloanțele, printre blesteme!... Juca-o-ar în călcâie toți plutonierii! Plimba-mi-aș peleul peste coliva ei. Și... - ...Scurge-i-s-ar dintr-un ochi rom, iar dintr-ălălalt țuică! - Corect, boangă! Să nu i se scurgă?! - Să-i șiroiască... - Tîrî-mi-aș casa de copii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sticle de șampanie și, catapultîndu- i cu un bobârnac dopul, își răsturnă jumătate de conținut de sus, pe gâtlej. Năzărindu-i-se că licoarea îi răpăie, ca o ploaie de primăvară, pe tăblăria interioară a șezutului. Iar cealaltă jumătate a sticloanței, după ce-o trambală, inutil, prin hanul unei căni îmbîcsite cu zaț de cafea, o sorbi nespectaculos, apropiindu-și-o de buze. Plescăi. Uscă pe dinăuntru încă o sticloanță. Scotocind după-un chibrit, pentru a-i face felul unei snagoave
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de primăvară, pe tăblăria interioară a șezutului. Iar cealaltă jumătate a sticloanței, după ce-o trambală, inutil, prin hanul unei căni îmbîcsite cu zaț de cafea, o sorbi nespectaculos, apropiindu-și-o de buze. Plescăi. Uscă pe dinăuntru încă o sticloanță. Scotocind după-un chibrit, pentru a-i face felul unei snagoave curbate, agățată cu unghia dintr-un pachet de-al fermecătoarei, dădu peste un caiet. Un soi de maldăr de reclamații sau procese verbale, mâzgălite de mânuța, de-acum putrezită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu m-am lăsat. Știam că va veni și ea, Plăcerea. O scenă din trecut, de prin liceu, mi-a inundat creierul Întreg. Aud clar Îndemnurile zbierate ale colegilor mei - mă aflam acasă la Neluțu și țopăiam cu toții În jurul unei sticloanțe de coniac Napoleon. După al doilea pahar, miamintesc faptul că biblioteca Începuse să se miște. Și covorul de sub picioare era acum unul zburător. Îmi ardeau obrajii și vedeam cum totul se dedublează În jurul meu. Băieții aplaudau și cântau tâmpenii, Îndemnându
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]