9 matches
-
Elenă, cu domiciliul actual în Austria, Koflach, Kolonienweg 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, aleea Servis nr. 2, ap. 35, județul Sibiu. 450. Bozdoc Gabriela, născută la 16 aprilie 1972 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Stigleț Ioan și Adela, cu domiciliul actual în Austria, Koflach, Kolonienweg 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, aleea Servis nr. 2, ap. 35, județul Sibiu. 451. Jivanov Senadin, născut la 26 septembrie 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
Era o tânără evreică frumoasă, mignonă, cu o fețișoară rotundă și cu păr negru, creț. Pe lângă aspectul fizic plăcut avea și un suflet pe măsură, la fel ca toți cei care au trecut ori s au stabilit la Frasin. Doamna Stigleț, doamna Maricica Țugui, doamna Anișoara Ciofu, surori medicale, căsătorite în Frasin, sunt tot atâtea nume de oameni care au lucrat pentru oameni. Despre familiile de gospodari din Frasin se pot scrie sute de pagini frumoase; viața lor s-a împlinit
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Vasile, mare epitrop bisericesc, familia Caraciuc, răspândită în mai bine de jumătate din Frasin, familia Cosmațchi, familia Cucu, familia Croitoru, cu două învățătoare, familia Drelciuc, familia Tanu, familia Volanschi, familia Brădățan, familia Poleșciuc, familia Brătianu, familia Țugui, familia Solcan, familia Stigleț, familia Rusu, familia Ruscan, familia Gemănar, familia Iurca, familia Căinar, familia Pașcovici, familia Căilean, familia Dina, familia Mironiuc, familia Turenschi, familia Ostrov și pomelnicul poate continua încă multă vreme. Toți acești oameni, înrudiți sau nu, au trăit pe aceste meleaguri
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
această perioadă, 1926-1940, corurile mixte dirijate de către profesorul Dragoș Lucan iau primii la diferite concursuri corale, iar în 1929 corul bisericesc Bucșoaia obține locul I pe țară la Cernăuți. Cu multă cinste ne-a reprezentat în știința medicală dl. dr. Stigleț Constantin, medic primar și profesor la renumitul spital „Davilla” București; dragostea pentru medicină îl face să activeze chiar și în prezent în nobila misiune de vindecare a celor bolnavi. Artiști în început în pictură naivă, la pictori de mare valoare
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
am gândit la han. Nu cumva să-și creadă dușmanii că io Îl sacrificasem pă Limardo și pătasem toată cerșăfăraia. M-am prins pă loc că hoitu n-o să-i cază cu tronc la cap lu Zarlenga; chiar așa, fincă stigleții l-au ținut În Întrebări până mult trecute dă unșpe, care În Noul Imparțial nu se mai poate d-acu aprinde lumina. În toiu năzăririlor, Îi dam nainte, guițând ca porcu matolit, că io sunt ca Napaleonu și fac multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi ușurel și-n urmă-le nuielușele se clătinau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răspunse George. Cară-te și gata. Nu fac scandal. Ți-e frigă de boliție? George se întreba cine poate fi nebunul acela. Era la fel de scrântit ca și vânzătorul de crenvurști. — Ascultă, zurliule, cară-te d-aici. Nu vreau bucluc cu stigleții. Nu vrei? întrebă fericit Mancuso. — Nu, și nici un țăcănit ca tine nu vrea, spuse George, privind ochiul care lăcrima în spatele monoclului și umezeala de pe gură și barbă. — Ești arestat, spuse tușind Mancuso. — Cum? De unde naiba ai răsărit? — Agentu’ Manguso, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
știe toate celea, - cu ce scop le știe toate? Când surtucul cu pricina e o sdreanță fără coate! {EminescuOpIV 520} 72. VRE O SGÎTIE DE FATĂ (cca 1878) Vre o sgîtie de fată Cărei gura nu-i mai tace, Ca stigleți-ntoarce capul Când încolo, când încoace. Sau o alta visătoare Care lină și măreață Are-n ochi-i întuneric Și mândrie are-n față; Sau mai mici și mai plinuțe, Sau mai svelte și mai slabe, Toate peste-un sfert
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]