41 matches
-
Grigore Alexandrescu, Mureșanu și Alecsandri. Lui Eminescu i-a plăcut desigur precizarea lui Cipariu despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind uneori constrâns de necesități didactice să exemplifice și cu poezii ce nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am luat din Psaltirea în versuri (ms.) a lui Teodor Corbea de pe anul 1725. Omul pe lângă o diligență mare a lucrat un op cu mult mai jos decât al lui
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo zece stihuri) îmi par mulțumitoare - de unde și reluarea lor prin culegeri ulterioare. Profund falsă este ŤPlecările constructoruluiť, cu titlul ei proletcultist cu tot! ŤȘantier navalť s-ar fi potrivit printre stihuirile de acest gen din Vântul cutreieră apele, deși a fost scrisă trei ani mai târziu. Versurile sună "din coadă", cu o nesuferită înlesnire: "Pământuri se unesc cu fiecare / Gest construit în nava ce apare. E-n închegare cumpăna de nave
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
umbra cea fugară o dă criptei în angoase și-i uzurpă armăsari /lainici lari penați pogani/ cu trăsura funerară legiunile de oase. Vinul nu mă mai încântă /taur negru al iubirii/ cu imaginea răsfrântă printr-un diamant amant troienind în stihuire mirii la îmbătrânire. Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
î. H. - n. a.) au aceeași tușă stilistică pe care Eugen Dorcescu o aplică Ecclesiastului, iar comentariul lor ar putea alcătui un capitol distinct. Retransfigurându-le, după o poetică subiectivă, absolut impresionantă, poetul citează, subtextual, pentru eventuală „documentare”, sursele. Rugăciunea regelui Manase („Stihuire după ultimul text din Vechiul Testament” - n. a.) aduce mult, în punctele ei de zbucium sufletesc, cu eminesciana rugăciune a unui dac, încheiată, desigur, în cunoscuta notă liturgică: „...pe Tine te laudă toate puterile cerului,/ și a Ta este slava, în vecie
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
1989; și apoi - tot în Drobeta-Turnu Severin, ori în județul Mehedinți - pe cele de președinte C. P. U. N., primar al municipiului, director general al Consiliului Județean, comisar-șef al Gărzii Financiare etc.) a mai publicat încă două volume de stihuiri - „Sub semnul Săgetătorului” (tot la Radical, ISBN 973-9253-98-9), în 2002, și „Riduri vechi, riduri noi” (Drobeta-Turnu Severin, Editura Prier, ISBN 978-973-8189-81-2), în 2009, spre a se înfățișa „Distinsului Receptor de Poezie” în anul 2012 (și, în laboratorul nostru de „investigații
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
altă lume, În timp ce-n viață nestruniți Urcau iubind pe orice culme. Azi nu era poetul pregătit, Fără de veste, să devină ieri. Zăpada de pe brazi l-a îngropat, Când încă număra la primăveri. Ghirlanda clipelor încremenite Va curge peste lespedea de stihuiri, Unde va bate timpul, ca pe frunze, Zburând în gânduri amintiri. Pe cer o stea s-a așezat de-a curmeziș, Așa cum i-a fost și firescu' Păzi-va duhul ei peste Carpați, "Mioritiada” lui Ion... Nicolescu. Teo CABEL Buzău
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Între aceste “numeroase osteneli” se înscrie și modesta-mi slujire. Este punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul cel mai de preț al carierei mele literare. Părintele Bartolomeu a tălmăcit și comentat - cu harul său și cu erudiția sa - textul sacru; eu am hărnicit (alături de alții
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Și fluviul vremii și-a continuat curgerea. Momentul crucial al conlucrării noastre, și al întâlnirii noastre în spirit, se leagă de apariția, în 1998, a Pildelor în versuri (de asemenea la Editura Marineasa). Atunci, ca răspuns la darul noii mele stihuiri, mi-a venit de la Cluj-Napoca Psaltirea. Versiunea Bartolomeu Valeriu Anania, însoțită de o succintă dedicație: “Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Pildele în versuri. Bartolomeu al Clujului. Iunie 1998”. Am purces numaidecât la studiul Psalmilor și al comentariilor infrapaginale. Și
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lucru deosebit astăzi, și asta dă fervoarea substanței sale, lirica Luminiței Cristina Petcu, iată! e răsfrângătoare de cunoaștere. De distingere!... Amintim că a devenit deja banală stabilirea faptului după care ar bântui în stihuirea românească a ultimelor decenii absența IDEII. Altfel spus, suntem siliți a fi spectatorii cohortelor de substantive, ce nu le leagă în nod nicio cultură. Totul, din păcate, se rezumă numai la semne. Nicio perspectivă de nuntire semnificantă în SENS! Și
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
cu sine perspectiva zădărniciei. “Oriunde mă întorc fiecare moarte închide un cerc, celelalte adevăruri ne îndeamnă să trăim.” (Peisaj scufundat în somn)... Sau, oedipian: „Poate că Bruckhardt avea dreptate, se poate vorbi despre moarte fără să întindem mâna spre ea?” Stihuirea, aflată sub vraja unui Rabindranath Tagore, Lucian ori Diogene din Sinope, trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
de prăsilă: / Vreau s-o vând pe patru boi / Și o sticlă de palincă“ [...]; ...deși cartea nu este unitară [...], autoarea Ana Podaru prefigurează viitoarele teme [...] : fără repere la suprafață, dar cu ele înăuntru» (p. 19; această strofă de „deschidere“, întreaga „stihuire de brigadă“, de sub titlul Prinsoarea, care se află pe paginile 95 - 97 ale volumului Anei Podaru, trimit Distinsul Receptor în epoca lui Victor Vlad Delamarina, 1870 - 1896, spre a asista la o posibilă, „mare întrecere“ între Toderică și Sandu Blegia
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i blestem, Rime nu mai încondeie, de veșmântul lor se tem. Versul lor, e doar o umbră, ostenit, fără foșnire, Lepădat de limba sfântă, de cuvânt și de simțire. Stihuiri suferitoare... prea tăcute, prea vulgare, Chiar și stâncelor din piatră le sunt rău mirositoare. Referință Bibliografică: De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Virginia Paraschiv Cronica Puiu Raducan , Salcamii din Tepesti STIHURILE DESTRĂMĂRII Puiu Răducan aduce cu Salcâmii din Țepești o stihuire cu care ne-a familiarizat în precedentele introspecții lirice . O punere în pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Articolele Autorului Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
Articolele Autorului Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
noiembrie 2014. Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă.Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă.Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
noiembrie 2013. Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă.Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
aria geografic-valahofonă), daca Victor Enache se mulțumește a fi considerat (nicidecum Mihai[l] Eminescu, după cum zice Vanghea-Mihanj Steryu - supra - ci, mai degrabă) că reprezentativ pentru versificări în dialectul macedonean-valah (din Dacia Sud-Dunăreană) așa cum s-a statornicit a fi fiind pentru stihuiri în dialectul bănățean-valah (din Dacia Nord-Dunăreană) poetul Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896), contemporanul lui Eminescu, daca poetul Victor Enache „nu stie“, ori „știe, și refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac o demonstrație matematică a liricii, dar, cu nici 500 de cuvinte uzuale și cumva culte din limbajul liricii românești clasice și contemporane se pot alcătui milioane de combinații lingvistice
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
De-aș avea...). Al doilea ciclu, Lăcrimioare (1845-1847), din volumul Doine și lăcrimioare (1853), cântă amorul grațios, sprințar pentru Elena Negri (Steluța). Liricii de dragoste, plină de efuziuni și alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec aproape fără să lase urme. A. e, fără nici o adumbrire, o natură jubilantă, expansivă, gata să vestească tuturor bucuria dragostei împărtășite. O dragoste tihnită, ocolită de neliniști și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de rugă”, o troiță la răscruci, freamătul bătăii de aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
și calitatea poetică în sine. Versurile, exhibând adeseori o tonalitate cu pronunțată alură festivist-patriotardă, abundă în retorisme și artificii metrice: „De departe vin ecourile încăierării / Giganților cu pasiuni de eroi / Gâfâielile veacurilor / Explozia eliberării / Strigătul prevestitor al vremurilor noi” (Prefață). Stihuirea facilă, lipsită de măiestrie tehnică, are apăsate accente proletcultiste: „E unica noastră planetă / Dar plină de cântece și joc / Eu suflu în aurita trompetă / - Tovarăși, faceți loc!” După 1946 J. scrie exclusiv proză, publicând un număr considerabil de volume, fără
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de Urziceni. Cu sporadice recenzii, răzlețe stihuiri sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]