74 matches
-
oltean dantele de argint, spumoase// pe fesele bătrîne/ scofîlcite/ ale istoriei municipale” (Fesele istoriei municipale). Partea visătorului e solitudinea, care e doar un început al punițiunii: „Singurătatea e-o pedeapsă/ prea blîndă pentru cel exilat/ între hărți, între cărți,// pentru stihuitorul pe cont propriu,/ departe de larma gîngavă/ a istoriei literare” (Să mă alătur turmei?). Anonimatul constituie corolarul explicabil al izolării celui ce se simte „poet neînsemnat de ștampilele/ gloriei literare” (Poveste străină). Care e „filosofia” provinciei? Ioana Dinulescu se străduiește
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
epopee în adevăratul sens al termenului clasicizat, ci o parodie a speciei, în general și nu a unei epopei anume, cum e Virgile travesti, a lui Scarron. Spre a sublinia dificultățile traducerii, Valeriu Rusu invocă mărturia poetică a lui Blaga (Stihuitorul) de a fi tradus în limba română cântecul inimii, “îngânat suav în limba ei”. Deci, traducerea versului românesc într-o altă limbă e “o traducere de gradul al doilea”. Cele trei secvențe ale prefeței răspund curiozității lectorului francez de a
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
protector nu le bagă în seamă cînd îi scrie Anei Cuvîntul înainte la primul volum (Ana i-l va dedica pe următorul), considerînd versurile „albe ca sinceritatea și ca puritatea sufletului întraripat”, versuri, firește, „de senzitivitate feminină” dar și „de stihuitor al cremenei rezonanțelor”!10 Iar cum Ana face multe versuri cu filosofie, generalul identifică „peste tot” „gînd adînc, meditație filosofică”, ieșite toate dintr-un „contact direct cu imperativele artei și cu etica sincerității”.11 Cu astfel de calități, firește că
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
aștepta încă să se nască - și ea se naște cu Dosoftei. E uimitor faptul că, după cîteva naive încercări poetice, aproape toate compuse în versuri șchioape și tărăgănate, fără urmă de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să reamintim că versul lui Kochanowski avusese mai ales 13
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
să vadă dacă nu erau rupte cumva. Discuțiile și râsetele încetară și, în liniștea care se făcu în spațiosul hol, vocea poetului izbucni încărcată de o poznașă gravitate. Măi, am dat-o naibii! Am pățit ca Păcală. Mi-am uitat stihuitorul acasă!... Dar nu-i nimic, o scoatem noi la capăt... Ia ascultați aici, măi, și dacă nu v-o plăcea, să nu-mi dați nici un gologan! O să-ți zicem Gologan!... propuse un glas subțirel de fată și în jur răsunară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și a-ți bate capul să însăilezi nebunii în metru alcaic sau asclepiadic demonstrează clar diagnosticul pe care i l-am pus, fără rezerve, lui Hölderlin. Pe malurile Neckar-ului, rătăcitul își traducea obsesiile lirice în întrebări fracturate privitoare la telos-ul stihuitorului, nerealizând însă că vremurile au fost întotdeauna paupere și că poeții înșiși, cu mania grandorii și cu închipuitele rapturi ale muzelor, le accentuează sărăcia. Astfel, cu peste un secol mai devreme, în 1660, John Dryden publica unul dintre cele mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Potrivit lui Călinescu, aceasta e pusă în circulație de G. Sion. (Radu Rosetti reiterând-o cu adaosuri în a sa Ce am auzit de la alții.) Criticul o deconspiră în întreaga ei splendoare livrescă: „Iubita lui Hrisoverghi, fată a vornicului Nicolae Dimachi, stihuitor și acela în răgazurile lui, era soția lui Iordachi Beldiman, fiul poetului. Catinca Beldiman fu surprinsă de soț, care jucă față de tânărul poet al ruinelor Neamțului trucul clasic al plecării și revenirii intempestive. Acesta se repezi la fereastră și se
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
nonconformist (ușor cinic...) al criticului. Derogat de la misia înaltă a istoricului literar, Eugen Negrici se poate deda voluptății de a spune ce crede cu adevărat despre începuturile literaturii române. Nu fără tandrețe stilistică sunt luate, astfel, peste picior încercările boierilor stihuitori de secol XIX: „Dramatismul spovedaniei e sabotat de senzația de miorlăială de primăvară pe care o induce fonetismul textului caracterizat prin monoftongări și frecvente închideri de vocale. Chiar dacă pare dăruită ochilor, literatura este, orice s-ar spune, o artă făcută
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
da Todi. Cipariu, el însuși poet religios, autorul unor imnuri închinate Fecioarei Maria, îl retipărește în Arhivul pentru filologie și istorie, iar Perpessicius consideră că poate intra într-o antologie a poeziei religioase românești, după psalmii lui Dosoftei și înaintea stihuitorilor populari Ioan Barac și Vasile Aaron (v. Perpessicius, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, București, 1986, col. B.P.T., p. 59). Tot lui Samuil Micu îi datorăm prima traducere românească a cărții Imitatio Christi (în tălmăcirea călugărului blăjean are titlul De
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în care Dumnezeu, odată instalat, trăiește veșnic. Prin fiecare nuntire a cuvintelor se reface actul genezei. Dacă la predecesori cuvintele se potrivesc sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
este un loc al întâlnirilor lumilor în dimensiuni. Faptul că „omul începuse să vorbească singur...” este îmbucurător pentru că atunci zadarnicul pune capăt împrăștierii ideilor, adunându-le într-o singură cupă, cea a meditației spre divin. Acest om, atât de cunoscut stihuitorului, este în totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în care Dumnezeu, odată instalat, trăiește veșnic. Prin fiecare nuntire a cuvintelor se reface actul genezei. Dacă la predecesori cuvintele se potrivesc sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
bătută“, iar într-un interviu „Despre poezie“, declara: „Când ai sentimentul unei vocații poetice, trebuie să înțelegi că poezia e o treabă grea“. Pentru Arghezi, poezia este o expresie a spiritualității unui popor a marilor probleme ale omului, pe care stihuitorul le realizează cu efort și suferință. Ideile din poezia Testament străbat ca un fir roșu întreaga operă poetică argheziană. Prima idee se referă la faptul că poezia este o valoare spirituală în care s-a sublimat munca truditorilor pământului. Chiar
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
Costea în acest volum minunat, consistent și relevant în creionarea portretului său componistic, culminează cu un evantai de versuri, dintre pliurile căruia adie în ritmuri orientale un gen liric de sorginte niponă, HAIKU. Este, de fapt, poezia care reflectă măiestria stihuitorului și, neîndoielnic, autorul este un maestru: orașul pustiu-/ doar bătrânul orologiu/fără vacanță sau via uscată-/ sub pălăria tatei/primii ghiocei sau strada pustie -/ de-o viață el și umbra/tot împreună. Fiind o «poezie în corset», trebuie, tot timpul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
casual fac... sex fiindcă este mai comod și te scapă de chinurile sufletești și marile dureri de cap amoroase. Câte o pământeancă are norocul să trezească pasiuni nimicitoare, stând plictisită, picior peste picior, în drumul abrambura al vreunui poet, Versurar Stihuitor, tocmai bun de chinuit. Dar ce putem face noi? Nu putem schimba destinul nimănui! vă veți întreba și apoi, exclamând, tot voi veți răspunde și în locul meu, Iubiacei Dureribililoși Multiaccentici Și Armurari! ----------------------------- Florica BUD Baia Mare 20 septembrie 2015 Referință Bibliografică
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
gândea la poezie numărând anii cum se duc. Mai avea și el de lucru când vreun legător de vorbe mai făcea câte o rimă de-i punea lira-n mișcare cu sunete ce te-alină. Doar atât. Că repejor dispărea stihuitorul Și pe mândrul meu Apollo Îl loveau iar ofu’ și dorul. Afroditei veșnic divă îi mureau admiratorii și striga în gura mare că-și ascunde nurișorii. Moș Neptun intra la apă, Zeus dormita de zor, Doar Hermes cel de-o
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
Gelu Efrim: „Culegerea de față, oferă un material amplu și reprezintă adevărate nestemate literare în care iubitorii de frumos, păstrători ai datinilor și obiceiurilor, gustă cu nesaț din aceste izvoare ale istoriei poporului român, frumoasă și durabilă operă creată de stihuitorul anonim, obiceiuri și datini care au rezistat vicisitudinilor vremii, ajungând atât de curate până în zilele noastre. Așa se face că autorul, Gelu Efrim, i-a intrat în suflet dorința să reconstituie frumosul și istoricul colindului și legendelor la români; în
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
cette analyse, îl faut préciser que, dans l'acception de Blaga sur la création littéraire, " tălmăcire " a aussi le sens d'exprimer, extérioriser des sentiments, révéler șes pensées sous une forme poétique. À ce titre, nous voulons rappeler le poème Stihuitorul (Le poète), dans lequel Blaga compare l'effort du poète à la démarche traductive, en avouant que, chaque fois qu'il écrit un poème, îl ne fait que " traduire " le chant murmuré par son cœur.983 Dans ce cas, le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chez leș nouveaux lecteurs. Mais une fois élaborée, la traduction s'institue comme un produit autonome, qui coexiste avec l'original.1148 Nous voulons remarquer, au passage, que la métaphore du " chant du cœur " du poète nous évoque le poème Stihuitorul (Le poète) de Lucian Blaga.1149 La figure est employée cette fois dans un ouvrage de sémiotique. Le fragment ci-dessus concentre la vision traductive de Paul Miclău. Comme elle est directement liée à la complexité du signe, la traduction de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acte blasphématoire : " Îl y a donc bien, on l'aura amplement compris, quelque prétention quasi-sacrilège à décider de traduire dans une langue autre que roumaine le chant murmuré à Blaga par son cœur "1228. Îl s'agit, certes, du poème Stihuitorul (Le Poète), dans lequel Blaga compare l'effort de création poétique à une démarche traductive.1229 La traduction du chant intime traduit, à son tour, par Blaga, mènerait à la poésie en abyme, c'est à dire à la création
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne décline pas (1978 : 597). → Veturia Drăgănescu-Vericeanu donne au titre Cuvinte către față necunoscută din poartă une forme trop longue en français : Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte (1974 : 223). → Le titre du poème emblématique Stihuitorul, traduit par Jean Poncet et Paula Romanescu par Le poète (Poncet, 1996 : 228 ; Romanescu, 1998 : 85), est interprété par Veturia Drăgănescu-Vericeanu comme Le versificateur (1974 : 261). Cette solution est maladroite, parce que le nom " versificateur " a des connotations péjoratives, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 : 84) ; " Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare. Țel est l'unique fondement sur quoi le vers peut s'accomplir et se faire fleur. ") " Autrement le vers pourrait-il des couleurs/Recréer la fleur ? " (Stihuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998 : 85). Parmi leș solutions de traduction exposées ci-dessus, quelques-unes contribuent à accroître la poéticité du texte d'arrivée. Pourtant, dans la majorité des cas, le travail interprétatif de cette traductrice mène à un écart sémantique et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
résultat un poème qui est, à la fois, le même et différent du poème source. Și nous admettons cela, l'adage Traduttore traditore devra être retravaillé je crois que Traduttore creatore est beaucoup plus adéquat. " Notre traduction. 757 Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la terre et des étoiles, hors-série de la revue Sud, articles de G. Astalos, E. B. Steiciuc et alii, Sud, Marseille, 1996, p. 228 (texte source
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
980 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, op. cît. 981 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tâlmaci, consulté le 9 janvier 2011. 982 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tălmăcire, consulté le 9 janvier 2011. 983 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 228. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, Humanitas, Bucarest, 2010, p. 456.) 984 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor " (" Faust
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș moyens à lui c'est une œuvre personnelle la traduction un poème : le poème de ce poème-là. C'est nous qui soulignons. 1148 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 230. C'est nous qui soulignons. 1149 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), în Opera poetica, op. cît., p. 456. 1150 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 252. 1151 La " systématisation " fait référence à la destruction des villages roumains pendant leș dernières années de totalitarisme instauré par le régime communiste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]