181 matches
-
atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii roase de timp, desfigurate, lucrate de timp ca de propozițiile scurte, nervoase ale lui Tacit înmuindu-și stiletul în apă tare, umanizând portretul printr-un defect, sau când singulariza caracterul printr-un verb picat în frază ca trăznetul, adăugându-i culoarea epatantă a adjectivului... Arta romană, pe urmă Piramidele chinezului. (Va urma)
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
reabilita" creația poetică: "Poezia nu poate fi călcată în picioare numai pentru că în ochii noștri ea apare astăzi compromisă. Compromisă de unii, alții o pot reabilita. Inel cu piatră prețioasă astăzi, mîine ea poate deveni un ascuțit și bine mînuit stilet. O preocupare intimă, un conflict între poet și iubită, între poet și injecțiile cu care nu e la curent, mîine poate deveni un conflict între el și cadrele încătușate ale unei societăți, deci un conflict între două societăți. Aici încep
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
vorbele unui personaj, Pietro Grala, din Act venețian: "Bucuriile adevărate ale dragostei sînt bucurii ale minții (...) Vorbeai că dragostea este beție, ei bine, omul inteligent nu se îmbată", ca și, în nume propriu: "Luciditatea se instalează în emoție ca un stilet care adîncește toate fețele interioare. Toată viața sensibilă și afectivă este sporită de lumina în care o învăluie inteligența". Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar putea funcționa ca
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
Descifrez lumina sufletului cu alfabetul braille hectare întregi de bălării ard în întuneric e o muzică ezoterică pe fundal miroase a jumări de vise romantice e o atmosferă superbă / se tăvălesc de râs mii de lighioane fiecare are câte un stilet înfipt în frunte par niște inorogi înroșiți de chin și deznădejde cuvintele dau bună dimineața scamatorilor ordinari ce transformă vinul liturgic în tinctură de vis spălându-i pe față pe dracii împielițați goniți de tămâie în dreptul ușii de la intrarea în
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
bloc sunt greu cicatrizabile. Povestea lor te bântuie săptămâni, luni sau chiar ani în șir. Memoria se zvârcolește spasmodic și se comportă aproape nedemn în fața presiunii. Nici un om așezat nu aude sintagma "petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenințător între omoplați. Ținuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil și nu obligă la acomodări forțate. Cu o excepție. Dacă organizatorul și participanții la chef sunt tineri, e de datoria lor să se prezinte încălțați
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
-n mii de cioburi putrede muțenii, Trezesc din somn cu trîmbițe măiastre Respectul viitoarelor milenii. Și-n timp ce voi, cu strîmbături nătînge, Vă fluturați infamul terfelog, Posteritatea de pe-acum mă strînge La sînul ei cu iz de busuioc. Stiletul ironiei, în cazul lui Mihu Dragomir, vizează poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
vinde: seturi de penițe - 1 750 000-2 300 000 de lei, casete de bijuterii, din mahon cu aplicații de argint - 1 600 000 de lei, oglinzi de poșetă, cu aplicații argint - 750 000 de lei, portcard - 750 000 de lei, stilet argint - 920 000 de lei. ( M. D. P.) pentru protecția consumatorilor Inspectorii de specialitate din cadrul O.J.P.C. Timiș au efectuat în perioada 21-23 mai a.c. o serie de controale pentru a verifica activitatea și starea tehnică a echipamentelor de agrement
Agenda2004-22-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282465_a_283794]
-
paginile "Vieții românești" veninoase comentarii. Nici vorbă că Vianu să le țină isonul. La 19 iunie 1954 replică lui Vianu dezminte an versuri bănuiala că s-ar fi putut preta la așa ceva. Așa m-ai vrut? Mă știi așa? Tinand stiletul sub mantă? Ne-aduse valul din vechime, Ne-a cufundat an mare adancime Si cand, luptănd, la spumă, sus, ajung Tovarășul de luptă să-l străpung? Nu m-am legat și cu cuvantul Să al slujesc? Au care-i legămăntul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
și al său " El poate!") ori aranjori scufundați în cețurile vizionarismului levantin, precum Valeriu Stoica, încurcăreți-descurcăreți de teapa lui Meleșcanu, ca să nu mai vorbim de ultima achiziție a lotului de prezidențiabili, Marian Munteanu, în chimirul căruia sclipește, alături de hangerul "Mișcării", stiletul tăcut al măgurenismului, se înghesuie la votul românului ce, altfel, n-are decât două aspirații: mașină pe gratis de la Bingo și o partidă de sex cu fetele de pe coperta "Playboy"-ului. Se rostesc atâtea aberații și se fac atâtea permutări
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
vag melodramatic) nu-și refuză, asemeni vechilor greci, gestul de-a se privi în oglindă, Alecsandri mai deplînge un lucru: degradarea semantică pe care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu sacrificiul onorului". Onoarea, moștenitoare prin omonimie a acestui sens plural, este, deci, un onor lucrativ. Vous brignez les honneurs aux dépens de l
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
la o prejudecată inoculată de manualul școlar „marxist-leninist”: în Evul de Mijloc oamenii nu puteau avea decât o viață sufletească extrem de simplă, fiind, cum se spunea, „înapoiați” și „inculți”. Totuși, în acest „ev întunecat”, în care nu vorbeau decât sabia, stiletul și otrava (conform unor istorici „progresiști”), scriitorul danez plasează o serie de întâmplări ce dezvăluie capacitatea sufletului feminin de a trăi subtil și dramatic, conform principiilor absorbite dintr-o cultură superioară. Apoi, alte texte europene, ca și vechile romane japoneze
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sunt sclipătul sidefat rămas pe urma atingerii. cine sunt eu, creangă a bucuriei scuturată ades asupra mea? sunt floarea zăpezii topindu-se sub povara de alb. cine sunt eu, tăcere înveșmântată în aurori boreale prelungite la nesfârșit? sunt mirare înghețată, stilet înfipt în pieptul deschis. cine sunt eu, cuvânt roditor, zemos și dulce în cerul gurii? sunt vortex neliniștit ce te absoarbe cu foame și sete. cine sunt eu, nor atotștiutor tivind pleoapa cerului? sunt rozul ascuns în textura ta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ca și Vitellius, ia totuși hotărârea absurdă de a-i ierta pe toți, după cum afirmă Tacit în Istorii, și de a-și curma zilele. Depresia alcoolică pusese stăpânire pe cugetul lui. După o noapte de somn adânc, își înfige un stilet în piept. E plâns ca un martir, „lângă catafalcul lui unii soldați se sinucideau. În mai multe tabere militare gestul acesta era repetat“, consemnează Tacit îngrozit. „Numai un om care vrea să trăiască se ia la harță cu zeii și
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Răul nu este altceva decât reacția lumii, a universului de față, la prezența spiritului, a omului, pe propriu-i teritoriu. Spiritul pe care îl purtăm descompune, îmbolnă vește, umilește și reduce natura, materia, îi pătrunde universul cu delicatețea asasină a stiletului. Nu este lipsit de sens faptul că ne imaginăm diavolul în cheie humanoidă. Reacția lumii la prezența acestui intrus nu se poate manifesta, la modul optim, decât prin om. Suntem contaminați de principiul răului fiindcă suntem alcătuiți din materie, care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
et Martin Froehlich, dr. méd“. Eram pe punctul de a Închide valiza la loc când, atingând lenjeria, am dat peste ceva dur. Nu, nu era ce mă credeam. Împachetat Într-o pereche de izmene de-ale lui Anton, era un stilet Valiant. Așezând toate - mă rog, aproape toate - la loc, cum le-am găsit, am vârât servieta sub pat și am aranjat perna sub cap. Cu doar patru zile În urmă m-am dat jos de pe Torpedo-ul meu la trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încercând nervos să deschid poșeta. Planul meu se transformase deja Într-un fiasco total. Cum puteam să cred că Anton... Stai puțin, te ajut eu. Ce s-a Întâmplat după aceea, mi-e silă să povestesc. Poate c-am scos stiletul lui Lakritz, poate c-am rupt-o la fugă pe scări. Tot ce știu e că dintr-o dată m-am trezit cu tipul cu părul blond ca paiul lângă mine. Apoi s-a făcut Întuneric. Nici când m-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
medic experimentat ar fi putut Înțepa inima conaționalului dumneavoastră cu atâta precizie. Cu alte cuvinte: doctor Karp. Mi-am strâns poșeta la piept. — Cercetând hotelul, nu l-am găsit doar pe austriacul mort, dar și pe dumneavoastră, zăcând inconștient - cu stiletul În mână. Și Încă unul plin de sânge, aș putea adăuga. Dar sunt convins că totul a fost Înscenat. Mă tem Însă, că Manetti nu va vedea lucrurile Într-o lumină atât de favorabilă. Ea este de părere că intuiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Împiedic pe Gunnar Wickert să demonstreze că l-ați ucis pe Anton Josef Lakritz. M-am făcut mic. Colegul meu susține că v-a găsit pe canapea, odinindu-vă În camera din Hotel Kreuzer. Se pare că În mână aveați un stilet. În camera de alături, compatriotul dvs. zăcea gol, Îmbrăcat doar Într-un halat de medic. Regret să vă anunț că fusese nu doar Înjunghiat În inimă, ci și supus la anumite acte Înainte de a muri. Mai e nevoie să adaug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pula sau să te fută-n cur? Problema era că în afara privirii bolnave femeia arăta normal înspre bine. Nu-mi prea venea s-o lovesc în gură cu boxul pe care-l purtam în buzunar, nici să-i infig un stilet în rinichi n-aveam chef. - Hai, cheamă-l pe Șefu’, am repetat idiot. - Șefulee! Danee! strigă nebuna. Hai că am probleme cu un căcănar aici! Șeful, Dan, apăru parcă plutind în cele 150 de kile din care era compus. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu unu’ de gât până la urmă, scârnăviile...” Cred c-ar putea să-njure o zi întreagă fără să se repete. Mă pomenesc cu o jună cu buricul gol la masa mea, c-un fluture tatuat pe umărul stâng și-un stilet coborând spre sâni, cel mult șaisprezece ani. Întinde ostentativ țigara să i-o aprind. - Îmi cumperi ceva de băut, amice? se apleacă să mă pot uita în decolteul tricoului cu fire argintii și inimioare. - Caută pe altul, pe mine scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pușcă, nu era singur, ci o întreagă companie, două sute de oameni, toți să se dezbrace și să stea aliniați, să aștepte inspecția. Și inspecția a executat-o chiar comandantul școlii, care și-a făcut apariția în uniformă de gală, cu stilet regulamentar la centură. Atunci, nu doar el, atunci, toți cei două sute s-au simțit niște ființe mizerabile, niște viermi, lipsiți de orice apărare a propriei persoane. Erau toți o apă și un pămînt. După această primă inspecție, comandantul, un colonel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un fel de chermeză, numai că totul e pe tăcute, pe înfundate. Intră în grupuri de cîte cinci, caraghioși și înspăimîntători totodată, cinci cămăși negre cu centură și diagonală, cu insigna în piept, albe, galbene, albastre, depinde de rang, cu stilet la șold, încruntați, mestecă mărunt, încet, își mișcă alene capul pentru a privi în jur, de parcă ar avea gît de lup. Clienți, domnule Mihail, se ridică încetișor și părăsesc grădina aproape în vîrful picioarelor. Toți sînt tunși miliărește, cu ceafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Îl hărțuia rău pe Lucian, pofticioasa. "Nu cumva să mă dați la telefon. Nu-s. Am murit ieri. Nu mă las posedat de Tantzi". De pe-atunci îi plăcea lui Foișor să mimeze hoinărelile amoroase, sfîrșite tragic; morți violente, cu stilete-n gît, cu carotide mușcate, sfîșiate, zdrențuite, așa cum o face în prozele gotice de-acum. Armele ucigașe se dovedesc a fi din recuzita unui teatru; presupusa înjunghiată, moarta, se ridică halucinant de pe jos și-și înalță sînii. Aplauze. Lucian era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
geniul necomportîndu-se decît "ca orice muritor îndrăgostit, riscîndu-și imperialitatea postumă în scene și devoțiuni casnice; de fapt, ce mai, nepăsîndu-i că posteritatea va vedea în el un îndrăgostit caraghios în locul eroului de sentiment din poezie". Printr-o ușoară răsucire a stiletului ascuțit în rană, analistul scoate din rezer-va-i sarcastică o notă pozitivă, povățuitoare, afirmînd că acest corp de corespondență, "savuros în sine" ar fi și "folositor și sigur pentru toți îndrăgostiții (măcar pentru a vedea că orice geniu îndrăgostit e tot
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
geniul necomportîndu-se decît "ca orice muritor îndrăgostit, riscîndu-și imperialitatea postumă în scene și devoțiuni casnice; de fapt, ce mai, nepăsîndu-i că posteritatea va vedea în el un îndrăgostit caraghios în locul eroului de sentiment din poezie". Printr-o ușoară răsucire a stiletului ascuțit în rană, analistul scoate din rezerva-i sarcastică o notă pozitivă, povățuitoare, afirmînd că acest corp de corespondență, "savuros în sine" ar fi și "folositor și sigur pentru toți îndrăgostiții (măcar pentru a vedea că orice geniu îndrăgostit e
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]