1,700 matches
-
XX-lea: Limbajul artistic românesc modern: schiță de evoluție (EUB, 2005), studiu de referință pentru stilisticieni și pentru toți cei care se interesează de literatura română. Profesoara Mihaela Mancaș a transmis multor generații de studenți bagajul cel mai solid al stilisticii, poeticii și retoricii, aplicate cu un gust sigur, cu o mare capacitate de a recunoaște valoarea textului literar și de a-i pune în evidență cele mai subtile mecanisme și efecte de sens. Ea continuă - deși cu alte metode, integrînd
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii la Cărtărescu - și multe altele. E de presupus (și de sperat) că această carte inteligentă, elegantă și bogată în idei va stimula viitoare cercetări de stilistică în zona literară a actualității.
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
la forza del proprio talento e con coraggio vince îl suo doppio-censore facendo ricorso all'uso di metafore. Dice Kiš che l'autocensura ha trasformato lo scacco în vittoria trovando grazia nella formă e trasformando îl pensiero în una figură stilistica, indirizzandola nel campo della poetica. L'autocensura conferisce per esempio alle avanguardie russe degli anni venti del novecento - sempre secondo Kiš, emblematiche în tal senso sono Babel, Pil'njak, Mandel'štam, Cvetaeva - un tono particolare ed eccellenti esiti letterari. L
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor avute în vedere. Treptat, se conturează mai multe categorii și raporturi ale temei - iar, prin acestea, un program în fapt foarte clar al cărții (performanță notabilă, dat fiind caracterul atât de complex, de dispersat și de subiectiv
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd către iatacurile domnești sau, mai recent, către buduoarele doamnelor din înalta societate care își regăseau, în aventura blîndă a travestiului și în stilistica lăuntrică a unui art nouveau pastoral, caste pusee erotice și tot atît de scurte frisoane ale unui patriotism abia șoptit. Aici, în această lume în care totul se încredințează provizoriu spre a fi transmis mai departe, în acest univers în
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
politice care au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
strigătele" inimii care, pe fondul molcom-rafinat, capătă aerul unor bijuterii pe un suport de catifea. E adevărat că stăpînirea de sine (psihică și scriptica) a poetului nu e chiar omogena. Evitînd răceală unei placidități compacte, a unui exces de lividitate stilistica, ea e întreruptă pe alocuri de un soi de ciuda a "cumințeniei" împotriva ei înseși, ce ajunge a se congestiona, a se convulsiona imagistic în ciorchini de sintagme baroce care par a divulgă nostalgia unui registru senzual, opulent, împiedicat de
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
ale unei lumi pentru care ordinea vizuală nu este o practică, ci doar componentă strictă a unei irepresibile nevoi interioare, Sf. Gheorghe pare a coborî direct din tiparul fragil și ingenuu al unei icoane pe sticlă de Nicula. Prin această stilistica ambigua, în care frăgezimile materiei coabitează perfect cu vibrația spirituală și cu o pietate pură, nesistematizata încă prin meditații teologice, în care chipul este doar mărturia înaltă a creației și nicidecum semnul de vanitate al creaturii, Silvia Radu realizează una
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
că, pentru occidentalul protestant al mileniului trei, Copenhaga este un loc de pelerinaj la fel de important precum Compostella pentru catolici - localitățile nefiind în zadar așezate de Lodge, la rând, în drumul personajelor sale. Generos, plin de haz, scris cu mare siguranță stilistica, ultrareusit din punct de vedere al psihologiei personajelor, ușor patetic, românul trăiește la nivelul tuturor cerințelor actuale: e o carte deopotrivă amuzantă, ca și provocatoare de meditație, comentariu mușcător la adresa societății de consum (merită amintită satiră la adresa modernei "medicine cu
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
armonie, bun-gust, originalitate) decît al respectării ori al încălcării unor reguli punctuale. Iar limbajul poetic a fost mai adesea definit dintr-un punct de vedere general estetic (prin funcție, efecte, figuri) și mai rar inventariat la nivel lexical. Din perspectiva stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de registru stilistic (cuvinte
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală, la care se mai adaugă tipologiile arhaice și stilistica picturii țărănești, identifică în arta lui Florin Mitroi și sensul unei energii recuperatoare. Pentru că el nu se raportează la nimic din perspectivă epică și denotativă, nu citează și nu-și însușește formule, ci se adîncește în spiritul lor, le descifrează
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înșiră, se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
sfera discursului, ficțiunii și reprezentării realității. Sunt avute apoi în vedere tipologiile narative ale lui Jaap Lintvelt și Gérard Genette. Terminologia acestor capitole și a întregii cărți este una calibrată de necesitățile interne ale proiectului, aparținând în consecință lingvisticii, pragmaticii, stilisticii, semanticii ș. a. Cea de-a doua parte probează caracterul operant al unui - deja - model teoretic propriu. Obiectul: textele istratiene (preferate sunt cele pentru care Istrati a conceput și o versiune în limba română). Metoda: considerarea pe acest teren a următoarelor
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
susținător al recuperării generației teribile de intelectuali interbelici tip Nae Ionescu, Cioran, Eliade și ceilalți. Nu e vorba despre un oportunism, ci, mai degrabă despre intuiție critică. Dan C. Mihăilescu a operat o schimbare importantă în tonul său critic. Nu stilistică, nu discurs, tocmai aici e "șpilul". A înțeles că adevărata schimbare după '89 înseamnă modificarea în cîmp "tematic". Opțiuni riscante, dar cu mari cîștiguri la capitolul "imagine". Dan C. Mihăilescu și-a construit o imagine puternică promovînd (scriind, studiind) scrierile
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
Gușă e deja identificat drept capul relelor. Băgăreț și sfidător, dl Gușă s-a obișnuit să afișeze un calm suveran, menit să ascundă găunoșenia pozițiilor pe care le apără de pe înalte poziții ciocoiste. La urma urmelor, n-are importanță că stilistica d-lui Gușă e atât de dizgrațioasă. Dacă oamenii din partid o acceptă, cu atât mai rău pentru ei. însă dl Gușă a fost lăsat să sprijine singur, cu propriii umeri, poarta unei cetăți ale cărei ziduri au început să
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
arta românească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste și nocturne, ale Școlii de la Baia Mare. Dar dacă Balcicul nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și prin diversitate stilistică -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și prin diversitate stilistică -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul a cîtorva decenii, nu
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală ale fiecărui artist - și pe aici s-au perindat atitudini de o extremă diversitate, de la Victor Brauner, Corneliu Mihăilescu etc. și pînă la Sever Burada, C. Artachino și mulți alții, ca să nu-i mai aminim
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
lumii însăși, dincolo de orice voință ordonatoare mai mult sau mai puțin arbitrară. Atunci însă cînd ordinea naturii și aceea a visului sînt abandonate spre a lăsa loc unei priviri lucide în contextul social și în istoria nemijlocită, observațiile, viziunea și stilistica se schimbă radical. Privirea își pierde inocența și vocația ei fondatoare și se transformă în instanță, în act oțios și în fapt punitiv. Sincretismul om-animal, coabitarea regnurilor și încărcătura emotivă a formelor sunt înlocuite cu rigorile geometriei și cu determinisme
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul imponderabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
pentru expresia și pentru spiritul ei, este un imens privilegiu; semnul unei incontestabile calități. Însă cu toată această fugă din timp, cu această criptocronie, dacă formula nu este prea barbară, pictura lui Țuculescu străbate niște etape, traversează momente iconografice și stilistice diferite, pune probleme de limbaj diverse, abordează expresia, în ansamblul ei, din perspective multiple și, nu în ultimul rînd, este susținută de filosofii care, măcar în nuanță, se deosebesc în mod evident. Este semnificativ, de pildă, că și în cazul
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
Mercury și prințesa Diana. Bizareria conexiunilor și densitatea informațiilor încep să obosească citirea puzzle-ului deja construit devine anevoioasă și cele 600 de pagini se dovedesc un lung și nesfârșit maraton. Frumusețea nu dispare, însă ea nu ține de o stilistică extrem de complicată sau de rafinată, ci vine din entuziasmul autoarei pentru șirul de evenimente care îi influențează viața. Ele sunt mult mai cuprinzătoare, nu pot fi "povestite", ci trebuie citite ca atare și asumate ca valoare informativă, dacă nu ca
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța unei finalități editoriale. Cine s-ar încumeta, bunăoară, să traducă textele dificile ale lui Adorno, fără un
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]