238 matches
-
dor de tine, moțule ce ești, femeie gentilă și dulce, inteligentă și radioasă, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative ca: „Scumpa mea amică, Dulcea mea doamnă, Măi Îngerașule, Dulce și dragă Cuta, Draga mea copilă, Stimabilă doamnă și respectată mea amică, Doamna mea, Dulcea mea Veronică, Dragă, dulcea și Îngerească mea Cuta, Momoți dragă, Draga mea Veronicuța, Draga mea Nicuța, Măi Momoțelule, Dragă și mititica mea Moți, Fetițule dragă, Dragul meu bobocel moțat, Măi ramură de
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
a câta a spuselor mele anterioare. Ar trebui să-ți refac tomuri Întregi din prelegerile la care ai participat de-a lungul formării tale, nu m-am putut abține să nu-i răspund cu un sarcasm deloc nemeritat. Ai uitat stimabile să te mai documentezi, asta bineînțeles dacă ai știut so faci vreodată. Ai fi putut să-ți amintești din baza noastră de date o parte din filmele străbunilor noștri. Ți-ai fi adus aminte ce Înregistraseră ei pe peliculele anterioare
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
fi el. Prima categorie este cea a tinerilor și tinerelor care iubesc și respectă până la disperare orice fel de literatură responsabilă și care, dacă nu-l pot vedea clar pe Shelley, se mulțumesc să caute plăsmuitori de produse inferioare, dar stimabile. Cunosc bine această categorie de băieți și fete, sau îmi imaginez că-i cunosc. Sunt naivi, sunt vii, sunt entuziaști, de obicei nu au deloc dreptate și sunt, cred, mlădițele acelei societăți blazate și legitim interesate de literatură, de pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
bărbaților, tot ce e mai bun din ambele lumi, zise el vesel. Genul care acceptă să facă lucruri murdare În pat, dar nu se așteaptă să le achiți tu nota de plată la restaurant. Aici, mersese cam prea departe. — Gata, stimabile, În seara asta, e rândul tău, am spus cu hotărâre. Tom se stropși indignat. — Păstrează chestiile astea pentru polițaiul tău, Îmi aruncă el pe un ton răutăcios. Nu-i așa că au un fond special pentru divertisment? — Mă Îndoiesc. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
în timpul vieții, a căror glorie se destramă după moarte cu iuțeala baloanelor de săpun. El s-a impus în epoca lui prin singurul mod în care valoarea se impune: împotriva unor rezistențe, violentând niște clișee, niște convenții sau chiar foarte stimabile și întemeiate puncte de vedere, ori gusturi. Ion Sava a fost contestat, discutat, admirat, hulit, criticat și „consacrat”, așa cam cum s-a întâmplat în aceeași vreme și cu G. Călinescu. Confruntarea cu el, după timpul unei generații, ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și de reticențe. Ion Sava ar fi fost o „legendă”, de fapt, un „autodidact”, iar desenele, caricaturile și picturile lui ar păcătui printr-un caracter anecdotic, „literar” și oarecum „melodramatic”. Ar fi fost un diletant, un touche-à-tout, de o categorie stimabilă mai mult prin intenții decât prin realizare, abordând prea multe domenii și neajungând în fiecare decât cel mult la jumătatea drumului. Interlocutorul meu îmi mai dădea ca exemplu, de alăturat lui Ion Sava, pe Victor Ion Popa. Deloc nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de reușită. Iar acum venerabilul e vulnerabil și ca cetățean și ca tată de familie. Același Nae Cațavencu, sensibil la «onoarea de familist» al venerabilului, dar Înzestrat și cu ambiții, o convoacă și pe Zoe la o Întâlnire de afaceri: „«Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea ceda În schimbul unui sprijin pe lângă amabilul În cestiune. Binevoiți dar a trece pe la biuroul nostru, spre a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vi s-ar putea ceda În schimbul unui sprijin...”. Acest vi s-ar putea ceda avansează o ipoteză și relevă o opțiune; aceea de a face un schimb reciproc avantajos Între el, un ins (ce e, se poate presupune) amabil, și stimabilă. Cațavencu negociază, invită din nou la troc, stabilește condițiile și, diplomat, pare a Ține seama și de interesele celuilalt: „spre a regula această afacere Într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile...”. S-ar părea că venerabilul trebuie menajat, Zoe - nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să-l convingă pe prefect de necesitatea unei Înțelegeri, Zoe e o femeie cu simț practic. Dar Zoe nu poate fi considerată, În pragul compromiterii ei definitive - pare a spune Cațavencu -, onorabilă și cu atât mai puțin venerabilă; e doar stimabilă. Amantul ei e amabil („amabilul prefect”). Dar el nu e chemat la negocieri pentru simplul motiv că e becher. Și e cam iute - adică impulsiv, după cum constată nenea Zaharia: „E iute! N-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
odată istoria asta!...”; „UN GLAS DE FEMEIE (d-afară): Dar asta, comèdie!”; „VETA: A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! ”; „FARFURIDI: Prefectul trebuie să ne dea cheia comèdiei ăștia...”; „TRAHANACHE: E comèdie, mare comèdie, Fănică...” „TRAHANACHE: A! aici la noi, stimabile, a fost luptă crâncenă, orice s-ar zice... s-au petrecut comèdii mari.” etc. Nae Girimea Îi scrie Didinei: „Prea iubita mea angelă, s-a Întâmplat un caz de o comèdie mare În chestia noastră prin respectivu tău Pampon și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un an mai târziu scoate două volume de critică (Pași pe nisip) și tot atâtea de beletristică (drama De peste prag și Nuvelele florentine). Mai curând nehotărât, până la apariția primelor cărți (și mult după aceea), Lovinescu se gândește inițial la o stimabilă carieră de filolog. Abandonează apoi repede ideea, din pricina unor "vagi planuri literare". În cele din urmă, dorința de a deveni scriitor nu-i mai dă pace și ajunge să-l acapareze cu totul. Așa se face că tânărul cărturar își
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici? - Ascult, Măria-ta.” (Al. Odobescu, 14), „Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem membrii aceluiași partid...” (I.L. Caragiale, I, 180), „- Ce, mă, n-ai dormit azi-noapte?” (M. Preda, Moromeții, 102), „- Unde-i lupul, moș Nichifor?” (I. Creangă, 96), „Ei, jupâneșică dragă, asta nu se poate spune.” (I. Creangă, 97), „Cum te
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totuși că monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a fost ridicat lui Maiorescu de către E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale.”1 În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu 2. Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care „a contribuit într-o măsură considerabilă la cristalizarea conștiinței literare interbelice.”3 Este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pozitive, spirituale. Între aceste două tradiții simbolice, Dimitrie Cantemir avea de ales. Și o face fără ezitare: Vulturul, monarhul, este pasărea rea, lipsită de orice atribut al spiritului, conducătorul temut, iar nu iubit, pe când Brehnacea reprezintă una dintre puținele figuri stimabile ale Istoriei ieroglifice, egala întru înțelepciune a Lupului. Chiar dacă ea ocupă poziția fruntașă în ierarhia răpitoarelor, în imediata apropiere a Vulturului, are capacitatea de a-și tăgădui natura și de a evolua pe calea spiritului. De a se îndrepta, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și tranziția cu toate ale ei, uneori cu destulă mizerie economică ori financiară. Or, aceste trupuri ciuruite sau terci sunt tărâmul predilect pentru afluxul de viroze care năpădesc astăzi România din punctul de vedere al sănătății locuitorilor ei. Dar, previne stimabila farmacistă clujeană, nu doar trupurile sunt ciuruite și virusate, ci și mintea, psihicul românilor. În concluzie, întreaga țară este de fapt virusată, nu doar fizic și psihic, ci și politic. O țară virusată, ciuruită, terci, ca să folosesc termenii cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
tras pe Pribeagu din fața namilei, exact înainte ca aceasta să-l lovească cu pumnul în figură. A apucat să-l șteargă peste față totuși, spărgându-i buza de sus și făcându-i ochelarii să sară în aer aproape un metru. — Stimabile, noi tocmai ne pregăteam de plecare. Vă salutăm cu respect și ne cerem scuze dacă v-am pricinuit vreo supărare, încearcă el să fie amuzant, în timp ce se dă ușor în spate, dar primește și un cot care-l întinde peste
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
din drum. Dar Cristi nimic. E înmărmurit de-a dreptul. Parcă i-ar fi tăiat cineva limba sau, mai bine spus, parcă l-ar fi transformat într-o statuie. Nici nu-ți dădeai seama dacă respiră sau nu. Tânărul domn, stimabilă domnișoară, sare din nou spontan Pribeagu, are o alergie ciudată la toamnă. Nicidecum nu este timorat de frumusețea dumneavoastră inegalabilă. De l-ați vedea vara, e un armăsar adevărat și plin de energie ca un iepuraș bezmetic. — Vai, mulțumesc, râde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic. — Stimabile ospătar, sunt doamne lângă noi, fie-ți rușine ! Cum să instigi la o orgie ? — Taci, mă, Ionele, sare Mia. Numai de scandal ai chef. Mai lasă-ne cu comuniștii și legionarii tăi ! Trădare ! Trădare ! Vreți să vorbim despre amor ? Numai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
licee „Nicu Gane” și „Elena Doamna”. Pedagogi remarcabili, unii dintre dânșii publiciști, cei din generațiile mai vechi ca Serafim Ionescu, Vasile Costăchescu, Gheorghe Mazăre și George Stino - profesorul lui Sadoveanu - constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
realitatea prin manipularea cuvintelor. A doua: limba de lemn este o comunicare ratată. A treia: puterea manipulează indivizii prin intermediul limbii. Cea dintâi teză (nu este transmis adevărul, realitatea fiind distorsionată) este susținută fără rezerve de lunga listă a unor nume stimabile Alain Besançon, Michel Heller, Jiri Pehe, John Wesley Young, Cheng-chih Wang, în care se includ și cercetători români: Valeria Guțu-Romalo, Tatiana Slama-Cazacu, Rodica Zafiu, Lavinia Betea ș.a. A doua teză, aceea a comunicării ratate (nu se mai transmite nimic semnificativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ales, studii meticuloase de toponimie și patronimie, scoase și în broșuri, după ce apăruseră mai întâi în „Orpheus” (1927-1928) și, pe parcursul mai multor ani, în „Anuarul Liceului «Dragoș Vodă»”, pe care B.-A. îl editează din 1921 până în 1939. Sunt contribuții stimabile - luate în seamă de învățați precum Carlo Tagliavini, V. Grecu, Șt. Pașca -, dar care se lansează în ipoteze riscante. A alcătuit și o istorie a orașului Câmpulung Moldovenesc, rămasă în manuscris. B.-A. era, înainte de toate, un elenist, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
istoriei. Tocmai de aceea Ideile lui Platon au căpătat „instinctul” perenității. Ispita „ieșirii de sub vremuri” expune Dialogurile la ambiguitate structurală. Un Platon sola scriptura e de neconceput. Prezumtivele „rigori” ar conduce la un autodafé lipsit de splendori compensative și frenezii stimabile. Atunci când vrem să-l surprindem pe Platon în condiția sa de „contemporan” cu prezentul psihanalitic al vieții politice trebuie să renunțăm la modelul cartezian-clasic de cercetare. Pentru a nu cădea în capcanele formalismului logic (pe urmele lui Aristotel) e necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
România și-și exprimă dorința vie de a se putea reîntoarce în iubita lui patrie, Germania. Această scrisoare a fost exploatată multă vreme de ziarele liberale, în special de ziarele umoristice care, pe sub mână, erau tot ziare liberale. Iată scrisoarea: „Stimabile amice, Mult timp am trăgănit până să-ți dau iar semn de viață. Aș voi să te văd numai o oră în locul meu ca să te pătrunzi cât de sfărâmată îmi este existența și de câte lucrări, de câte griji și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cărțile nu sunt interzise! Ești lăsat să te razi singur! Supraveghetorii nu îi bat pe zeki! Ce zi măreață este aceasta? Ce culme luminoasă? Poate că am murit? Poate că visez? Mi se pare că am ajuns în rai! Nu, stimabile, sunteți tot în infern, dar v-ați înălțat într-un cerc superior în primul. Întrebați ce este șarașka? Dacă vreți, a născocit-o Dante. Își bătea capul fiindcă nu știa unde să-i așeze pe înțelepții Antichității. Datoria creștinească îi
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]