1,282 matches
-
Din acest capitol III. Mărțișor, cităm integral Sonetul LXXV, din care reiese clar că poetul are în vedere doar treapta dintâi a iubirii, cea mai de jos, aceea carnală: ,,Iubirea noastră, pasăre bolnavă,/ Pândește să ucidă armonia,/ I-am ferecat stindardele, magia,/ Zăvoarele, icoana ei suavă.// Pe rogojina somnului stafia/ Își plânge-n pumni agonica-i epavă,/ Nețărmurire, fii a nopții lavă,/ Îndură-te, salvează-mi Poesia!// La țărmul meu a înflorit tăcerea (n.n. magnific vers),/ Pe malul tău tristețea-și
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
a iubirii; ► iubirea este plan/proiect pe baza acelei conștientizări/alegeri a adevărului; ► îndrăgostirea este corolarul de emoții ale acestor îndoieli de mai sus și mai ales 'motorul' de pornire și de susținere a iubirii, dar până acolo își poartă stindardul în indecizie, motorul putând avea astfel arderi fără rost; ► iubirea-i integritate și demnitate prin asumarea riscului și a adevărului, dar nu se mulțumește cu ceea ce vine la întâmplare; ► îndrăgostirea este o stare intermediară chiar neutră d.a.p.d.v., dar
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1407277067.html [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
în carte. Nu trebuie să uităm Copiii să-i învățăm Că strămoșii noștrii sunt Dacii pe acest pământ. Cetăți în munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i plin de sărăcie și alean? Vin
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
românesc din provincia de peste Prut, apărut la Chișinău în urmă cu 100 de ani, în mai 1906, și care se numea, cum altfel, Basarabia.” (Sergiu C. Roșca, Basarabia, Pământul Misiunii Noastre. Ed. Universitară, București-2006, p. 5) Un înflăcărat purtător al stindardului privind Înfăptuirea Unității Neamului din rândul Clerului ortodox basarabean a fost protoiereul Constantin Popovici, care a trezit conștiința poporului și simțămintele fierbinți românești prin intermediul prețioasei reviste românești <>, pe care cu mult zel de la apariția ei din 1908 o conducea admirabil
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături, doamna Ligya Diaconescu, domnul George Rotaru, Al. Florin Țene, și alte personalități culturale, așa cum ne-au dovedit organizând sărbătorirea limbii române anul acesta la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a celei frumos
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
prin credință atât viitorul eshatologic, cât și prezența, aici și acum, a împărăției cerurilor înlăuntrul nostru”. Volumul Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției este un breviar al interogărilor celui care voiește ca, deopotrivă, teologi și filosofi să vină sub stindardul lui Hristos și toți să reverse din inimile lor în brazdele cerului părtășia credinței Lui, care este cel mai veridic semn al devenirii ființei întru cuvântul Adevărului. Bine ar fi să trăim timpul în care filosofii să vadă în creștinism
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă, Se duc în întuneric jalnic, când în amurg e solul vechi, De toamnă și de vorbe calde, venite încă la priveghi. Priveghiul frunzelor se naște în Templul toamnei ruginii, Și ochii negri, și
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1474498302.html [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
plin de candoare... Nu este joc, e sentimentul, vine, În suflet mi-ai sădit tandrețea, Țăcerea am păstrat în mine, Păstrându-se vie tinerețea! Nu este joc, e focul ce arde, Este văpaia ce-l întreține, Îmi ridică-n inimă, stindarde, Iubirea nu se poate reține... Nu este joc este-nplinire Ce viselor le-ai dat culoare Și-n inimă ai sădit iubire, La cer ca steua ce răsare... Referință Bibliografică: NU ESTE JOC / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU ESTE JOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1452333499.html [Corola-blog/BlogPost/376198_a_377527]
-
destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire Nu îndura un jug impus cu sila Nu-ți consuma durerea în amar Nu gratula călăii tăi cu mila - Iertarea ta e luptă în zadar! Poți să alergi prin crânguri și fânețe Pe-
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450639950.html [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
definesc profilul orașului. Suntem poftiți în plină memorialistică eminesciană și anume, la popasurile făcute de marele poet în portul de la Dunăre, într-una din treceri fiind găzduit de un pescar oarecare. Și aici răzbate dragostea necurmată a autorului cărții față de stindardul Poeziei românești, sentiment care-i animă închipuirea într-un text de un lirism copleșitor. Cititorul poposește, o dată cu autorul la „Dispeceratul mersului pe apă”, adică la elegantul și impozantul Palat al Navigației sau Gara fluvială din Galați, de pe Strada Portului, „puntea
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos țesut în război, gătită cu fir de busuioc” (p.49). Despre Sfânta Cruce afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că biserica este asimilată corăbiei lui Noe, prin care seminția umană a fost trecută din viață, prin moartea potopului, la o nouă
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață prin felul meu corupt Și mă trezesc din somnul ce dus-a la pierzare Și cu dorință castă încep din nou să lupt. Să lupt lupta cea bună, să port stindardul care, Mă face mai puternic, mai iubitor, mai sfânt, Căci înțeles-am cine îmi dă eliberare Și care-mi e menirea ca om pe-acest pământ. În armonii divine se împletește starea, Ce-o am acum, cu dorul de-a
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1449384058.html [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu lăsa stindardul lumii ca să fluture în viață Peste gândurile tale, peste fapte și cuvinte, Lasă flamura Iubirii să se-nalțe-n dimineață, Să binecuvânte zorii, cu har și cu daruri sfinte. Nu lăsa să intre lumea cu-ale ei idealuri rele, În
LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1454194264.html [Corola-blog/BlogPost/384081_a_385410]
-
participat la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, Ontario, unde a conferențiat împreună cu Mircea Barțan, Pr. Dumitru Ichim și Anca Sîrghie.”, p. Mulțumim părintelui și tuturor enoriașilor pentru faptul că există în viețile noastre și că duc mai departe cu mândrie stindardul românesc. Ziua nu se putea încheia fără vizitarea mormântului diplomatului și scriitorului Aron Cotruș înmormântat în cimitirul „Holy Cross” din Cleveland. Muguraș Maria PETRESCU Jurnalist cultural Membru UZPR august 2015 Referință Bibliografică: Muguraș Maria PETRESCU - OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN - CEL BINE-CREDINCIOS
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
оn care este necesar să оși revizuiască comportamentul. Romвnii au fost mințiți aproape 200 de ani. Оn primul rвnd nu de cei aflați оn structuri administrative sau politice, ci de frații lor de lвngă casă care оn loc să ridice stindardul poporului, au оnălțat blazonul familiar, căci, la romвni, nu-i așa?, mai aproape e cămașă de trup decвt haină cu epoleți falși care, sigur, ar trebui abandonată оntr-un strat de ceapă să sperie ciorile venite dinspre București. Se invocă deseori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/codicele-de-la-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care l-a adus definitiv în conștiința românilor. Inspirat se pare de francezi, el face drapelul tricolor modern ce devine în scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăți pătrate de pânză (alb-albastru). Deși după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar în 1822 obține o bursă de studii la Școala
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
de drumuri, eroi, dar felul lor de a fi, modul lor de viață, alegerea lor privind trecerea prin lume nu va fi dată ca exemplu, nu va fi încurajată nicicând. Lumea îi va confisca, îi va folosi drept pretext, scut, stindard etc., pentru a da legitimitate „schimbării”, pentru a-și duce mai departe aceeași existență, pe aceleași principii, doar că sub un alt chip. Pitagora, Socrate, Hristos, Eminescu, Nietzsche, Gandhi sunt doar câteva exemple care îmi vin în minte imediat. Hristos
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
pentru rugăciune. // Și mă mai rog ca nemurirea / Acestui neam nemuritor, / Să-i fie veșnică menirea, / Să mor în locul tuturor.” „Argintul brazilor cărunți” îi vorbește poetei despre eroii care-au slujit țara, luptând pentru pacea gliei, ce le-a fost „stindard învingător”. Conștientă că datoria ei este să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin, autoarea îndeamnă: „Aprindeți lumânări pe
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
culturale peste timp și tot¬odată garanția unei mărturisiri ortodoxe a Adevărului înomenit. Această continuitate identitară a fost perpetuă în afirmarea poporului român peste veacuri, ca națiune binecuvântată de Dumnezeu, ale cărei valori perene au fost așezate tot timpul sub stindardul credinței creștine. (Cf. Arhid. Ioniță Apostolache - http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/spiritualitatea-romaneasca-nu-poate-fi-conceputa-fara-ortodoxie - 20.04.2015). Câteva concluzii și încheierea În altă ordine de idei, este absolut evident faptul că nu putem reduce spiritualitatea ortodoxă la aceste două aspecte aspectul sobornicesc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNDEMNURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNDEMNURI Zburați cocori sub cerul nesfârșit, Aripile voastre largi stindarde, Nu vă limitați în infinit, Iar tu nu înceta, creează barde. Alergați miei pe câmpul de smarald Dansați fără nici o regulă precisă, Ascundeți-vă în al vântului fald, Da pruncule, calea ți-e deschisă. Curgi râule în plină libertate, Nu
ÎNDEMNURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Indemnuri.html [Corola-blog/BlogPost/355708_a_357037]
-
de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]