22 matches
-
în regim de pășune mai ales. Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae. Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viață scurtă. Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe pețioluri, iar florile sunt grupate în inflorescențe mici albe, roșii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puține semințe, sunt închise în caliciu. Sparceta - Cod 975 Crește spontan în zonele de câmpie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
de 50 - 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpină și ramuri se găsesc perișori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele și potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt, de asemenea, mici și grupate câte 3 - 9 (uneori mai multe) în raceme scurte. Bobul - Cod 154 Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agățătoare, anuală care este cultivată pentru folosința sa în bucătărie. Bobul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la gr. "hypo" = sub; "anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
S. Ulmifolia, crește în regiunile montane, iar S. x vanhouttei, cu flori albe, grupate în corimbe simple, este mult cultivată în scop ornamentală - Subfamilia Rosoideae. Sunt plante lemnoase sau erbacee, anuale sau perene, cu frunze simple sau compuse, care au stipele persistente. Florile au un receptacul plan, conic sau concav și sunt hipogine sau epigine, de tipul 5 (rar 4). Unele genuri prezintă calicul. Staminele și carpelele sunt în număr nedefinit, adesea fiind incluse în hipantiu. Fructul este multiplu, poliachenă sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
genul Fragaria conțin taninuri, avînd proprietăți astringente și antidiareice. În medicina empirică sunt utilizate în icter, ca diuretice și depurative, ca antispastice etc. Din fructe se prepară gem și dulceață - Subfamilia Maloideae (Pomoideae). Include arbori cu frunze simple, alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau subarbuști), foarte răspândite în regiunile temperate, subtropicale sau tropicale, atât în stare spontană, cat și cultivate. Rădăcinile prezintă nodozități cu bacterii simbionte, fixatoare de azot (din genul Rhizobium). Frunzele sunt de obicei penat sau palmat-compuse (rar simple), prevăzute cu stipele persistente, care uneori se transformă în spini (Robinia). Florile sunt bisexuate și de regulă sunt grupate în inflorescențe racemoase. Floarea are simetrie zigomorfă și prezintă o conformație specială: caliciul din 5 sepale unite (rar libere); corola din 5 petale inegale
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
perene (rar arbori, arbuști sau subarbuști), cu frunze compuse din trei foleole sau penat-compuse și cu flori solitare sau în raceme. Genul Pisum (mazărea) se caracterizează prin frunzele paripenat-compuse, cu 2-3 perechi de foleole și cu cârcei în vârf, iar stipelele sunt mai mari decât foleolele. P. sativum L. este o plantă de mare valoare alimentară. Semințele (verzi sau uscate) conțin legumină, zaharoze, amidon, grăsimi, vitamina B, având o largă utilizare ca aliment și ca furaj. Genul Phaseolus (fasolea) - frunzele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
antidiareică. Dintre speciile lemnoase, în România crește, cultivat sau subspontan, Robinia pseudacacia L. (salcâm), originar din America de Nord, cu valoare forestieră, ornamentală, meliferă, medicinală, dar mai ales antierozională și de fixare a dunelor de nisip. Este un arbore cu lujeri spinoși (stipelele sunt transformate în 2 ghimpi puternici), cu frunze imparipenat-compuse. Florile au corolă albă, sunt grupate în raceme pendule și conțin robininâ, acaciină, uleiuri volatile etc., fiind utilizate în industria parfumurilor, iar în medicina populară se recomandă pentru calmarea tusei. Scoarța
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
tratamentul arsurilor. Din fibrele de in se obțin cele mai fine țesături. Plante cu organele supraterane acoperite cu peri care conțin substanțe volatile de tipul geraniol, mentonă etc. Frunzele (alterne sau opuse), divers divizate (palmat sau penat), au de obicei stipele, iar florile sunt pentamere, bisexuate, actinomorfe (Geranium sau Erodium) sau zigomorfe (Pelargonium), cu ovar superior. Staminele sunt de 2-3 ori mai multe decît petalele și se unesc la bază prin filamentele lor (unele verticile de stamine se transformă în staminodii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale, bienale sau perene cu, cu rădăcini pivotante, iar frunzele nu au stipele și sunt dispuse altern sau verticilat. Florile sunt unite în unflorescențe raceme simple sau compuse, și sunt bisexuate, actinomorfe mai rar zigomorfe. Florile sunt cu 4 sepale și 4 petale libere așezate față în față în formă de cruce, de unde
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cade și pețiolul rămas se transformă în spin (la Pelargonium spinosum); -foliolele se desprind și rahisul se transformă în spin (la Astragalus gummifer); -stipelele se transformă în spini (la Robinia pseudacacia). -frunze întregi transformate în cârcei, fotosinteză fiind îndeplinită de stipelele dezvoltate (la Lathyrus sp.); -vârful frunzei transformat în cârcel (la Pisum sativum, Vicia sativa); -pețiolurile transformate în cârcei (la Clematis vitalba); -stipelele metamorfozate în cârcei (la Smilax sp.).
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
mic foarte ramificat, glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul este eliptic sau alungit sau larg lanceolat, de 1-8,5 cm x 0,5-4 cm, cuneiform la bază, ascuțit sau rotunjit la vârf, cu nervuri penate. Inflorescența este un panicul terminal de talie mare, piramidal, atingând până la
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
de genuri cu circa 2.700 de specii de plante anuale, bienale, perene, erbacee, rar lemnoase, uneori cu tuberculi subterani, tulpinali, răspândite în regiunile calde, tropicale, mai puțin în cele temperate. Au frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
alte substanțe nutritive din compușii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm și poate fi simplă sau ramificată de la bază. Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se află două stipele mari, amplexicaule, de formă semi-cordată. Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă
Mazăre () [Corola-website/Science/306679_a_308008]
-
indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale persistente, grupate
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
angiosperme din ordinul Brassicales, care cuprinde plante erbacee, rar la bază lemnoase, anuale, bianuale sau perene, răspândite în regiunile temperate și subtropicale din Europa, vestul Asiei, Orientul Mijlociu, America de Nord și Africa de Sud, majoritatea fiind mediteraneene. Frunze alterne, simple întregi sau divizate cu stipele foarte mici, denticuliforme. Inflorescența este un racem sau spic, terminală sau dispusă la subsuoara frunzelor. Flori bilateral simetrice (zigomorfe). Sepale 2-8. Petale neegale, în același număr cu sepalele sau lipsesc. Stamine 3-40. Ovar superior, 2-3 carpelar. Fruct capsulă. Flora României
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
lemnoase la bază; anuale, bisanuale sau perene. În tulpinile tuturor resedaceelor se găsește mirozina, o diastază care se întâlnește la toate speciile din familia crucifere. Frunze alterne, mai lungi decât late, simple, întregi sau mai mult sau mai puțin divizate. Stipele foarte mici sau reduse, denticuliforme (ca niște dințișori). Inflorescența este un racem piramidal sau spic, terminală sau dispusă la subțioara frunzelor. Flori spirociclice, bilateral simetrice (zigomorfe), de obicei bisexuate (hermafrodite). Formula florală K C; A G, mai frecventă K C
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii și a perdelelor de protecție contra vânturilor
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător cu al cimbrului, iar fructele seamănă cu niște fructe de măslin. Această familie este formată din specii de arbuști, subarbuști de talie mijlocie, rareori plante ierbacee anuale. Frunze simple, fără stipele, sublanceolate, liniare sau aciculare, cu margini întregi, adesea glabre, alterne, rar opuse. Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor zigomorfe), adesea apetale (fără petale). Formula florală adesea KC AG sau
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
2.000 de specii grupate în 146 genuri, întâlnite în lumea întreagă. Boraginaceele sunt de obicei palante erbacee anuale și perene, mai rar plante lemnoase, tulpina și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
2.2.3. Mana Peronospora pisi Boala este întâlnită frecvent în culturile de mazăre în perioadele umede ale anului, mai ales pe plantele tinere, înregistrându-se pierderi de recoltă de 1020 %. Simptome. Mana este prezentă pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini și păstăi. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze și stipele, pe care apar pete galbene-undelemnii (fără contur precis), în dreptul cărora pe fața inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de mazăre în perioadele umede ale anului, mai ales pe plantele tinere, înregistrându-se pierderi de recoltă de 1020 %. Simptome. Mana este prezentă pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini și păstăi. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze și stipele, pe care apar pete galbene-undelemnii (fără contur precis), în dreptul cărora pe fața inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se constată pătrunderea agentului în boabe. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]