13 matches
-
deja în funcția de profesor. În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând organizarea școlii pe ateliere corespunzătoare învățării celor mai căutate și mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
143.344 lei, directorul numit al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, urma a se deplasa în Transilvania având și recomandarea consulului austriac din Iași pentru a recruta meșterii-instructori necesari desfășurării procesului didactic, profilat pe meseriile: lăcătușerie, rotărie mecanică, fierărie, săidăcărie, stolerie și strungărie 28. Demersul, început în a doua jumătate a anului 1840 și extins și în domeniul dotării tehnice, s-a încheiat în cursul primului semestru al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui Asachi prospectul școlii, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare folos pentru fieșcare țară, căci ele pe lângă neapărat trebuitoriul material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars este crinul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pân în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea găti și odăile trebuitoare pentru lăcuința lucrătorilor întrebuințați și a să porni învățătura. Iar stoleria, strungăria și cizmăria, s-ar putea porni mai înainte, adică până în patru săptămâni. Fiind că pentru cumpărarea și pregătirea uneltelor trebuitoare se cere o mai îndelungată vreme, cel puțin de câteva săptămâni, apoi pentru aceea trebuiesc a să cumpăra înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în viața socială și, totodată, a-i iniția la vreun meșteșug cu care să-și poată câștiga ixistența". Astfel, programa școlară va cuprinde "studiul limbii române, calcul mintal și scris, desenul liniar" care se vor completa cu "învățarea ciubotăriei, croitoriei, stoleriei, tipografiei sau altor profesiuni industriale". Trebuie să subliniem că, în privința cadrului general de activitate în asemenea școli, puține idei s-au mai adăugat până în prezent față de cele sugerate de A. Fătu acum mai bine de un veac. Tot cu acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
4). • Renunță la sistemul Saalbibliothek • Are loc o reinventariere a fondului cu cotare pe formate • Creează cataloagele utilitare • Pune accent pe specializarea personalului pe servicii și individual • Instituie activități de formare cu bibliotecarii (ședințe lunare de perfecționare) • Înființează ateliere de stolerie și legătorie Pentru „rezultatele strălucite la care a ajuns în acest timp atât din punct de vedere administrativ cât și din punct de vedere contabilicesc, cât și din punct de vedere al organizării serviciilor și al muncii speciale bibliotecare, încât
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la alte meșteșuguri. Din Slobozia, priceput în multe meserii era Vasile Vasilasă (Costănoiu) și fiul lui, care mai trăiește în Slobozia, Costică Vasilas. Legat de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre, dar și mobilier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]