31 matches
-
cadouri reprezentând lucrări artizanale din zonă, inclusiv materiale didactice, nu puține la număr, concurenților: Categoria: 1. Vocal I (10-14 ani) Locul I: Ana Teodora ANUȚOIU - Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, jud. Hunedoara Locul II: Alexandra Diana MARIȘ - Școala Primară Stolna, com. Săvădisla, jud. Cluj Andreea Cosmina CHIȘE - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea, jud. Bihor Locul III: Denisa Florina MIRIȘAN - Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, jud. Sălaj Denisa Gabriela BRUMAR - Școala Gimnazială „Corneliu Coposu” Zalău, jud. Sălaj Rareș Vlăduț MĂCINICĂ
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402335602.html [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Florești, Luna de Sus, Tăuți Comuna Gilău Sate: Gilău, Someșu Cald, Someșu Rece Comuna Izvoru Crișului Sate: Izvoru Crișului, Nadășu, Nearșova, Șaula Comuna Mănăstireni Sate: Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănășturu Românesc Comuna Săvădisla Sate: Săvădisla, Finișel, Hășdaie, Lita, Liteni, Stolna, Vlaha, Vălișoara Comuna Sâncraiu Sate: Sâncraiu, Alunișu, Brăișoru, Domoșu, Horlacea B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil să mai fi existat și o altă biserică tot din lemn, care ar fi fost arsă
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
compania Cricova. În anul 1952, cu scopul de a soluționa probleme stridente cu privire la lipsa încăperilor speciale de păstrare și maturare a vinului, două personalități remarcabile a vinificației moldovenești, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev, au propus utilizarea în calitate de depozite de vin stolnele din care se extrăgea piatra de construcție. Curînd s-a stabilit că vinurile produse la combinatul Cricova sunt mai bune conform indicelui calității și rezistenței la factorii stabilității, ceea ce a servit drept argument important de a continua lucrul, care părea
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
de 46°44’ 34” latitudine nordică cu meridianul de 23°26’10” longitudine estică. Satul se învecinează cu localitățile Florești (3,8 km distanță), Suceagu (6,1 km distanță), Gilău (4,2 km distanță), Someșu Rece (5,1 km distanță), Stolna (4,5 km distanță) și Vlaha (9,3 km distanță). Din punctul de vedere al distribuirii gospodăriilor în teritoriu, Lona este un sat linear așezat de-a lungul drumului. Aceste teritorii au fost locuite din timpuri străvechi, fiind în apropierea
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă neasfaltată). Din punct de vedere administrativ, Luna de Sus aparține comunei Florești, din anul 1950, până la care era comună de sine stătătoare, având arondat și satul Stolna și pentru un timp și Vlaha. Pe teritoriul satului s-au descoperit unelte ce datează din paleoliticul superior: un răzuitor din silex și 2 topoare. După marea invazie tătară din 1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ianuarie de —7 °C. În structura sa solul raionului conține cantități considerabile de humus deosebit de bogat. În teritoriul comunei Mileștii Mici se află o mină de piatră, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcție. Stolnele rămase de la extragerea pietrei sunt folosite în industria vinicolă. Principalii indicatori demografici, 2013: Număr locuitori - cca. 98.000, care include, populație urbană - 15.000, populație rurală - 83.000; densitatea populației - 124 per km. Din populația totală, sunt bărbați - 48.000
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
, comuna Săvădisla, județul Cluj, datează din anul 1730. Are două hramuri, acestea fiind „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07767. Se pare că satul Stolna a luat ființă prin stabilirea aici (într-o poiană mai la nord de vatra satului de astăzi) a unei familii de iobagi români, care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație naturală și cu faună bogată. Altitudinea medie este de 481 m. Populația, potrivit datelor ultimului recensământ, este de 220 locuitori, dintre care 217 români, 4 rromi, după confesiune: 201 ortodocși
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
recensământ, este de 220 locuitori, dintre care 217 români, 4 rromi, după confesiune: 201 ortodocși, 1 reformat, 19 baptiști. Din actul publicat de cu anchetele întreprinse în comitatul Cojocnei (Clujului) în 29 ianuarie 1699, la Gilău rezultă că românii din Stolna ca și cei din alte 25 de sate din Protopopiatul Călata, precum: Aghireșu, Dâncu, Berindu, Sumurducu, Bologa, Valea Drăganului, Cornești, Hodiș și Ticu resping categoric unirea papistă, dându-și votul ca și cei din Agârbiciu: "Vrem să rămânem în vechea
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
fim uniți acolo unde am fost până acum, deoarece n-am avut nici o tulburare până acum în religia noastră." Satul apare acum sub numele de Stolun. În anul 1733 în timpul conscripției efectuate de episcopul unit Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul Gligor. Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara (1759-1761). În 1760-1762, în Stolna existau 27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită din lemn de stejar, pe o fundație din piatră în anul 1730; în prezent se găsește în mijlocul cimitirului, pe un deal
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită din lemn de stejar, pe o fundație din piatră în anul 1730; în prezent se găsește în mijlocul cimitirului, pe un deal din marginea de nord a satului, ea a fost construită în centrul satului, azi însă a rămas
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre și uși dintre bisericile din lemn din județ” Iconostasul se prezintă ca un perete, fără molene având zugrăvite patru registre. Există doar două dvere (în loc de uși). Intrarea în biserică este pe latura sudică
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
unor discuri ce au înscrise în cadrul lor figuri omenești puternic colorate în roșu. Apariția aceasta este considerată ca un element paleocreștin, Evangheliile amintesc întunecarea soarelui la moartea pe cruce a lui Iisus, dar nu numai atât, colindele care circulă prin Stolna și prin satele din împrejurimi, perpetuează imaginea soarelui și a lunii scăldate în sânge. Apar diferite romburi și piramide în trepte, des întâlnite în țesăturile populare. Figurarea pe tâmplă a lui Iisus Arhiereu și a Apostolilor desculți, aplecați, stând în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]