31 matches
-
cadouri reprezentând lucrări artizanale din zonă, inclusiv materiale didactice, nu puține la număr, concurenților: Categoria: 1. Vocal I (10-14 ani) Locul I: Ana Teodora ANUȚOIU - Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, jud. Hunedoara Locul II: Alexandra Diana MARIȘ - Școala Primară Stolna, com. Săvădisla, jud. Cluj Andreea Cosmina CHIȘE - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea, jud. Bihor Locul III: Denisa Florina MIRIȘAN - Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, jud. Sălaj Denisa Gabriela BRUMAR - Școala Gimnazială „Corneliu Coposu” Zalău, jud. Sălaj Rareș Vlăduț MĂCINICĂ
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Rece Răzbuneni Vâlcele/Feleacu Năoiu Rediu Viișoara Năsal Sardu Vlaha Oaș Săcel Onman Sălicea/Ciurila Palatca Sânmărtin Pădureni/Ciurila Sânpaul Pietroasa/ Moldovenești Sântejude-Sat Pintic Sântioana Podeni Sic Poiana Horii Someșu Rece Pruniș Someșu Rece Uzina Puini Soporu de Câmpie Pustuța Stolna Rachițele Suatu Râșca/Râșca Sucutard Roșieni Tamița Rusești/Mărișel Topa Mică �� Săcuieu Triteni Colonie Sărată Taga Stoiana Unguraș Straja/Cojocna Urca Surduc Văd Șutu Vaida Cămăraș Ticu Colonie Valea Caldă Tioltur Valea Drăganului I, ÎI Traniș Valea Florilor Triteni Hotar
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Florești, Luna de Sus, Tăuți Comuna Gilău Sate: Gilău, Someșu Cald, Someșu Rece Comuna Izvoru Crișului Sate: Izvoru Crișului, Nadășu, Nearșova, Șaula Comuna Mănăstireni Sate: Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănășturu Românesc Comuna Săvădisla Sate: Săvădisla, Finișel, Hășdaie, Lita, Liteni, Stolna, Vlaha, Vălișoara Comuna Sâncraiu Sate: Sâncraiu, Alunișu, Brăișoru, Domoșu, Horlacea B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de 46°44’ 34” latitudine nordică cu meridianul de 23°26’10” longitudine estică. Satul se învecinează cu localitățile Florești (3,8 km distanță), Suceagu (6,1 km distanță), Gilău (4,2 km distanță), Someșu Rece (5,1 km distanță), Stolna (4,5 km distanță) și Vlaha (9,3 km distanță). Din punctul de vedere al distribuirii gospodăriilor în teritoriu, Lona este un sat linear așezat de-a lungul drumului. Aceste teritorii au fost locuite din timpuri străvechi, fiind în apropierea
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă neasfaltată). Din punct de vedere administrativ, Luna de Sus aparține comunei Florești, din anul 1950, până la care era comună de sine stătătoare, având arondat și satul Stolna și pentru un timp și Vlaha. Pe teritoriul satului s-au descoperit unelte ce datează din paleoliticul superior: un răzuitor din silex și 2 topoare. După marea invazie tătară din 1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
, comuna Săvădisla, județul Cluj, datează din anul 1730. Are două hramuri, acestea fiind „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07767. Se pare că satul Stolna a luat ființă prin stabilirea aici (într-o poiană mai la nord de vatra satului de astăzi) a unei familii de iobagi români, care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație naturală și cu faună bogată. Altitudinea medie este de 481 m. Populația, potrivit datelor ultimului recensământ, este de 220 locuitori, dintre care 217 români, 4 rromi, după confesiune: 201 ortodocși
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
recensământ, este de 220 locuitori, dintre care 217 români, 4 rromi, după confesiune: 201 ortodocși, 1 reformat, 19 baptiști. Din actul publicat de cu anchetele întreprinse în comitatul Cojocnei (Clujului) în 29 ianuarie 1699, la Gilău rezultă că românii din Stolna ca și cei din alte 25 de sate din Protopopiatul Călata, precum: Aghireșu, Dâncu, Berindu, Sumurducu, Bologa, Valea Drăganului, Cornești, Hodiș și Ticu resping categoric unirea papistă, dându-și votul ca și cei din Agârbiciu: "Vrem să rămânem în vechea
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
fim uniți acolo unde am fost până acum, deoarece n-am avut nici o tulburare până acum în religia noastră." Satul apare acum sub numele de Stolun. În anul 1733 în timpul conscripției efectuate de episcopul unit Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul Gligor. Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara (1759-1761). În 1760-1762, în Stolna existau 27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită din lemn de stejar, pe o fundație din piatră în anul 1730; în prezent se găsește în mijlocul cimitirului, pe un deal
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită din lemn de stejar, pe o fundație din piatră în anul 1730; în prezent se găsește în mijlocul cimitirului, pe un deal din marginea de nord a satului, ea a fost construită în centrul satului, azi însă a rămas
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre și uși dintre bisericile din lemn din județ” Iconostasul se prezintă ca un perete, fără molene având zugrăvite patru registre. Există doar două dvere (în loc de uși). Intrarea în biserică este pe latura sudică
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
unor discuri ce au înscrise în cadrul lor figuri omenești puternic colorate în roșu. Apariția aceasta este considerată ca un element paleocreștin, Evangheliile amintesc întunecarea soarelui la moartea pe cruce a lui Iisus, dar nu numai atât, colindele care circulă prin Stolna și prin satele din împrejurimi, perpetuează imaginea soarelui și a lunii scăldate în sânge. Apar diferite romburi și piramide în trepte, des întâlnite în țesăturile populare. Figurarea pe tâmplă a lui Iisus Arhiereu și a Apostolilor desculți, aplecați, stând în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
dinspre miazănoapte că slujba târnosirii a fost săvârșită la 6 decembrie 1874 de către Ioan Popasu al Caransebeșului (1865-1889), ales mitropolit al Ardealului, dar nerecunoscut de autoritățile austriece. În 1937 se mai păstra un vechi Antimis, dăruit în 1762 bisericii din Stolna de primul episcop ortodox al Transilvaniei, după dureroasa dezbinare religioasă de la 1698-1701, Dionisie Novacovici, episcop al Budei și Ardealului (1761-1767). Slujbe arhierești: - 6 decembrie 1874 sfințirea bisericii de către Episcopul Ioan Popasu al Caransebeșului - în 14 octombrie 1981 de P.S. Sa
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]