21 matches
-
că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut pe postelnicul Costachi Lipan; numai că biata fimeie, simțitoari fiind, au și murit. Pe băiat l-au crescut bunică-sa, stolniceasa; după ce au murit bătrîna l-au luat maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut sardar, la Ioan vodă Sturza, spatar, iar la Mihai vodă, postelnic. Și fiul său Iorgu, fiind prezident la Putna și ispravnic de Iași, în
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la sultan mezat cu prețul de 21260 de lei, folosiți pentru a , pe care a căsătorit-o În 1810. La 1809 stolniceasa Maria Holban se Împrumuta de la fratele săi cu 200 de galbeni, pe care a refuzat să-i restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pe care Îl cere vornicul Iordache Râșcanu prin jalba din 29 martie 1823, adresată domnului Ioniță Sandu Sturza, prin care se plânge de supărările provocate de spătarul Matei Roset pentru opt scutelnici și cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge domnului printr-o jalbă . Din adresa isprăvniciei ținutului Vaslui din 22 mai 1823 către
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Datoria acestora se ridica la 315 lei . Izvodul Întocmit la 4 ianuarie 1824 de porușnicul Iordachi Antohi și isprăvnicelul Gh. Gologan În prezența vornicului Iordache Râșcanu și a vechilului spătarului Matei Roset, indică zilele boierescului lucrate de vierii și slugile stolnicesei Maria Râșcanu din Frenciugi, anume Nichifor Cozmei, C. Cozmei, Grigore Chioru, Vasile Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu (vieri), Mihai Cozmei, Ioan a Mălancei, Iacob Cozmei, Petru Bran și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1812 . Cercetările efectuate pe baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la Parpanița și 12 lei la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat Callimachi (octombrie-12 august 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți nu mai reușește să impună figuri cu valoare de simbol, cum o făcuse romanul anterior. După o tăcere de doisprezece ani, D. revine cu o istorioară de dragoste, Taina stolnicesei (1958), a cărei acțiune, plasată în epoca lui Caragea Vodă, constituie pentru autor pretextul de a crea un cadru pitoresc. Scrisă dezinvolt, cu o anume ironie, dar și cu un umor deseori facil, cartea face concesii evidente unui gust îndoielnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste și moarte în provincie, București, 1931; Arsenic, București, 1934; Surorile Veniamin, București, 1935; Unde începe noaptea, București, 1945; Roza și ceilalți, București, 1946; Taina stolnicesei, București, 1958; Tase cel Mare, București, 1964; Dintr-un jurnal de noapte, București, 1970; Serviciul de noapte, îngr. și pref. Gabriel Gafița, București, 1980. Traduceri: Gustave Flaubert, Doamna Bovary, București, 1929, Salammbô, București, 1930; Pierre Benoit, Prizonier în Germania, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul; din fragmentele transcrise
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței lui, Tomaia, mătușa jitelniței Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupâniței Tomaia... „; după moartea văduvei, satul cu pricina revenea Simei, ceea ce Alexandru Iliaș întărește). Cercetătorii sunt de acord că, dacă în acte, femeile vând sau cumpără singure (cum se întâmplă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fundamental acest raționament (femeile - „foste soții”, dar și în calitate de fiice, nepoate, verișoare, tot „foste soții” - apar frecvent ca vânzătoare ori cumpărătoare), mai ales atunci când poartă „nume” ale foștilor bărbați - Ihnătoae, Vitoldoaea etc. - „ori referiri la trecutele ranguri ale acelora - logofeteasa, stolniceasa, vorniceasa” etc. (moartea soțului o poate atesta - deși nu întotdeauna - și acel biv pus înaintea rangului). într-un hrisov, datat 9 martie 1491, Ștefan cel Mare întărește preotesei popii Petrea un sat cumpărat de aceasta de la Ileana, fiica lui Moisăi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și i-au scos capul de la pieire
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
legase lucrurile pentru vecie, averile marelui stolnic și ale marelui spătar confiscate de turci și de domnie se spulberaseră ca odinioară averea lui Șerban Vodă: stau mărturie testamentele triste ale soțiilor lor, doamna Maria a lui Șerban Vodă și Safta stolniceasa, fata lui Nicolae Buhuș, care ajung să-și sfârșească zilele în sărăcie, lăsând urmașilor numai amintirea unor vremuri de belșug. Doar ctitoriile au rămas multă vreme să păstreze întreaga faimă a celor ce le-au ridicat și a meșterilor care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie,... dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și cu pomăt,... le-am vîndut dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Ei! Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au audzit că este așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar”. E drept ce ai spus, dar de unde până unde ți-ai adus aminte iar de Duca-Vodă? Tocmai îmi umbla prin minte un zapis întocmit de Alexandra stolniceasa și fiul ei, Toderașco, prin care arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
1971, pag. 2. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 34. 24. N. STOICESCU, Cum măsurau strămoșii, Ed. științifică, București, 1971, pag. 64-65. 25. Arhivele Statului Iași, Fondul Divanul Domnesc, Tr. 917, opis 1057, dosarul 54: "Ionășeștii, Doamna Stolniceasă Maria Mavrodin, cu frații Ponicești, pentru pămînt din numita moșie" (dosarul are 984 file). 26. Muzeul județean Suceava, Fondul de documente, doc. nr. 1082 și doc. 1054. 27. Muzeul județean Botoșani, Fondul Manuscrise (neinventariate), primite de la Muzeul din Dorohoi, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]