56 matches
-
dac-o fi existînd filipineză și țîțele ei visau cînd erau obosite o mie de visuri unul după altul într-o singură carnivoră clipă și țîțele ei mă vedeau intrînd în teba străveche călare pe un elefant paradisiac cu spinarea stomahul și trompa de aur și țîțele ei mă îmbăiau și mă îmbătau și mă sfințeau și mă albeau cu laptele lor irupînd în văzduh la orele cele mai prielnice ale nopților și-ale zilelor și țîțele ei spuneau eu spuneau
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
te rog! Ei, dacă mi-s rugat, vin. Nu'z dai seama ce ridicoli sîntem cînd ne certăm de la fleacuri? Preaiubito, scriitoreasa mea preaiubită, mai avem biscuiți digestivi? De două zile șlungul nu-i mai place. Are iarăși probleme cu stomahul. Îi aduc pachetul. Ronțăie, satisfăcut doar pe jumătate, dar îmi aruncă privirea aceea ceresc-cîinească. Mi-i omenește cu tine, Iordanco. Brusc, o ia la fugă spre fundul curții, ca să revină peste cîteva momente, mai vesel. Gata, dă el din coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai târziu pe turci, au fost înfrânți de cneazul Dimitri, siliți fiind astfel să se alieze cu otomanii și să se infiltreze împreună în Moldova, ca să-l facă pe el, pe Barzovie, să bată drumurile și să-și pună, iată, stomahul la-ncercare. — Maică Precistă! - gemu Barzovie, ștergându-și colțurile gurii cu o olandă. Aibi îndurare de mine! în concepția medievală despre lume și viață, apelul la o instanță supremă, divină, avea de multe ori o funcție terapeutică. Invocând numele unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-o ocolit spre Râm, prin deluroasele ținuturi polace. De ce pe-aici? O vom afla mai încolo. Era o zi cu soare. Stârnind în mod pașnic colbul drumului și ascultând cu luare-aminte apelurile impetuoase prin care sub forma unor sunete laice, stomahurile lor solicitau să fie degrab’ umplute, cei doi slujitori ai Domnului pășeau repejor, cu capetele plecate și rasele suflecate. Deodată, Metodiu, ce mergea în frunte, ridică privirea și zări un par în vârful căruia stătea bătută în cuie o scândură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Holban de la Vaslui. "Gazeta de Bacău", înainte de a înceta, n-a făcut aceasta niciodată. Redactorii acestei foițe ne fac impresiunea că a scris în niște momente de aberațiune sau în niște momente când mințele omenești sânt tulburate prin introducerea în stomah a unui licuid Eteric... Pre cât vericine trebuie să se coprindă de mirare de a vedea pe un Bacău antuziasmat de Costache Radu, pe atâta trebuie să-i fie cu totul neînțeles cum un bacăuan stăpân pe cele cinci simțuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari ca un Fleva și un Stătescu. De aici rezultă pentru țară, pe lângă sărăcirea materială, și anarhia morală și obșteasca declasare a tutulor. Un lucru numai nu prevăd cinstiții mameluci cari s-au năpustit pe noi cu toată ardoarea unor stomahuri cari au fost mult timp goale ori cel puțin mai puțin pline decât apetitul detentorilor lor. Este fabula țăranului și a cloștei cu ouă de aur. Cloșca în fiecare zi da câte un ou. Lacomul proprietar, voind să se îmbogățească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fată nu ți-i indiferentă și de a cărui avere ești nebun... adică nu... a cărui avere nu ți-i indiferentă ș-a cărui duduc-o adorezi. VULTUREANU Așa-i. INTENT[ATIONEM] Ei, atunci mă duc să te anunț cuconașule pentru că stomahul meu e setos de adorațiunea unei fripturi. (vrea să iasă) VULTUREANU Stai, măi Pepeleo! încă nu știi toate. INTENT [ATIONEM] E! când mi-i foame nu mă calcă ispita curiozității... Nu sunt In tentationem. VULTUREANU Ascultă... Drăguța mea-i făgăduită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceea mi-i dragă... Ei acu adună-ți mințile-n cap și să te vedem In tentationem... Să piară dracu dar trebuie s-o ieu eu. INTENT[ATIONEM] Iar mă duci în ispită... in tentationem... Ei bine: Ta ascultă măi stomahule... nu te supăra... răbdare fătul meu! Trebuie să fac ca marele gheneral muscalesc Suworow care-a poruncit în armia întreagă zi de post... până ce-a venit proviant cu harabalele... Ei... acu să venim la treaba noastră. îi ești drag VULTUREA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
INT [ENTATIONEM] Și cât ai să iei? LEIZER Nimichi totă... Patrăzeci de galbăn. Ieftin, tari ieftin. Poftim sichiteală INT [ENTATIONEM] (citește ) Mîncare și băutură 40 galbeni ". Patruzeci de galbeni în trei zile. D[om]nu Gogu Frigelinte trebuie să aibă stomahul lui Flămânzilă din povestea cu cucoșu roș care mâncă câte 12 cuptoare de pîne și câte 12 viței și tot nu-i ajunge. LEIZER Dacă mănîncă? Maniu niu! Mănâncă chit șepte. Da dimialui dupe ce-a beut șampănii, e gits
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și roșirea ochilor; părțile din lăuntru, gâtlejul și limba, se injectau de sânge și dădeau un miros foarte rău și neplăcut. Pe lângă aceasta se mai adăoga strănutare și răgușeală și apoi boala cădea la piept, producând tuse violentă. Ajun-gînd la stomah, producea un efect atât de violent încît toate deșertările de fiere, după cât s-a constatat de doftori, urma cu mari greutăți. Pe cei mai mulți îi apuca un sughiț sec, împreunat cu cârcei tari, cari la unii încetau în curând, iar la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
furtuni care fără această mlădioșie și îndemînare ar fi supt cu sine națiunea. ["MAȘINA SOCIETĂȚII CONSISTĂ.. "] 2257 Mașina societății consistă, ca și aceea a corpului omenesc, din părți cari funcționează independent și totuși toate stau într-o consonanță deplină întreolaltă. Stomahul își exercită funcțiunile pe când ochii sânt închiși în somn, și urechea e deschisă deși nervii ei nu sânt atinși. Fiecare din aceste părți își schimbă și zi părțile sale 908 {EminescuOpXIV 909} {EminescuOpXIV 910} constitutive, însă mașina rămâne aceeași, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de plante, care se distingea prin lipsa unei flori veritabile, semn caracteristic al unei joase stări de dezvoltare. Care-a fost rezultatul, care, cum am zice, scopul acestei vegetații? A produce discompunerea și a elibera puterile latente ale materiei. În stomahul plantei - zice Gothe - se-ncepe dezvoltarea. Fără acest stomah, fără actul de mistuire, schimbarea formelor angulare a lumii anorganice în cele ovale și frumos formate a organismelor cu dezvoltare înaltă n-ar fi putut începe nicicând; pământul n-ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
veritabile, semn caracteristic al unei joase stări de dezvoltare. Care-a fost rezultatul, care, cum am zice, scopul acestei vegetații? A produce discompunerea și a elibera puterile latente ale materiei. În stomahul plantei - zice Gothe - se-ncepe dezvoltarea. Fără acest stomah, fără actul de mistuire, schimbarea formelor angulare a lumii anorganice în cele ovale și frumos formate a organismelor cu dezvoltare înaltă n-ar fi putut începe nicicând; pământul n-ar fi putut deveni vreodată locuința omului, care are nevoie de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oxigen și 338 părți carbon. În orice clipă planta e ruina trecutului și-n acelaș timp, după puterea și virtualitatea ei, colțul viitorului; mai mult încă, ea e un produs deplin, perfect și excelent pentru prezent. Dezvoltarea începe așadar în stomahul plantei și se continuă în stomahul animalului, până ce pământul e îndestul de preparat pentru a servi scopurilor omului. 966 {EminescuOpXIV 967} Puterile pământului, pururea în activitate, produc combinații nouă pentru întreținerea vieții vegetale. Suma de căldură prin care apa mărilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orice clipă planta e ruina trecutului și-n acelaș timp, după puterea și virtualitatea ei, colțul viitorului; mai mult încă, ea e un produs deplin, perfect și excelent pentru prezent. Dezvoltarea începe așadar în stomahul plantei și se continuă în stomahul animalului, până ce pământul e îndestul de preparat pentru a servi scopurilor omului. 966 {EminescuOpXIV 967} Puterile pământului, pururea în activitate, produc combinații nouă pentru întreținerea vieții vegetale. Suma de căldură prin care apa mărilor se preface în abur se consideră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care curăță drumul pentru coloanele grele ale armatei. Planta e așadar un fabricant de pământ roditor, și ceea ce se spune despre ea se poate afirma despre toate viețile ce trăiesc și se mișcă și umblă pe pământ. Dezvoltarea începută în stomahul plantei se continuă și se îndeplinește în stomahul omului, carele cu drept cuvânt a fost asemănat c-o locomotivă. în stomahul acestui din urmă introducem materie combustibilă, în împrejurări proprii a favoriza 306 r discompunerea acestei materii combustibile, id est
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Planta e așadar un fabricant de pământ roditor, și ceea ce se spune despre ea se poate afirma despre toate viețile ce trăiesc și se mișcă și umblă pe pământ. Dezvoltarea începută în stomahul plantei se continuă și se îndeplinește în stomahul omului, carele cu drept cuvânt a fost asemănat c-o locomotivă. în stomahul acestui din urmă introducem materie combustibilă, în împrejurări proprii a favoriza 306 r discompunerea acestei materii combustibile, id est mișcarea elementelor ei, și aceasta mișcare produce putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea se poate afirma despre toate viețile ce trăiesc și se mișcă și umblă pe pământ. Dezvoltarea începută în stomahul plantei se continuă și se îndeplinește în stomahul omului, carele cu drept cuvânt a fost asemănat c-o locomotivă. în stomahul acestui din urmă introducem materie combustibilă, în împrejurări proprii a favoriza 306 r discompunerea acestei materii combustibile, id est mișcarea elementelor ei, și aceasta mișcare produce putere. Modul în care concurg plante și animale pentru a produce această mișcare ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e următorul: Omul și celelalte animale nu fac decât a ajuta această transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul cuprins în acest gaz
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dă afară oxigenul cuprins în acest gaz. Ea nu păstrează decât carbonul. Rădăcinile sug apă din pământ și din apa aceasta combinată cu carbonul, planta formează crohmală, zahăr, grăsime și alte substanțe. Animalul introduce această crohmală, zahăr sau grăsime în stomahul său, iar prin plămâni introduce oxigen din aer și, cu această materie, distruge munca ce-o făcuse planta, căci, prin plămâni și prin piele, animalul restituie crohmala și oxigenul în formă de acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce produce animalul prin procesul lui vital și viceversa, animalul consumă ceea ce planta produce. Această circulație se-ncepe așadar cu acid carbonic și apă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iarba se coace-n orice toamnă, veștejește și redă pământului materia lui anorganică, și-n orice primăvară răsare din nou verdeața, hrănindu-se din rămășițele anului trecut. Altfel e însă când productul vegetabil e consumat de animale. Atunci trece în stomahul animalelor, acolo se discompune sau se mistuie, părțile lui constitutive sânt primite pentru acest scop de anume vase, cari le distribuie membrelor ce au nevoie de ele. Sărurile nu trebuie să le urmărim., precum nici sângele, nici țesăturile. Acidul fosforic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
polen și apă, în locul mâncării de mai nainte (asemănător laptelui. Albina se-nțarcă). Numai individele predestinate a fi regine primesc înainte terciul regal mai sus amintit. Dacă nici lucrătoarele, nici trântorii nu se balegă încă, bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de păpușă ori de cocon iese din trupurile insectelor în stadiu de metamorfoză și dă locului sau bășicei de libelă (camașă) o proprie coloare galbenă. Albinele, nefiind în stare a desface
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vieții, deci a sângelui, să fi dispărut abia, și, fraged încă dar împăciuit, să fie înconjurat de buchetul cartofilor transparenți și rumeni. Niciodată încă Mini nu făcuse atâtea reflecții gastronomice.. . dar acel palpit o nemulțumea în profundele sensibilități ale stomahului. Azi, cu deosebire: toată făptura Lenorei, ce se zbătea chinuită ca la un foc, părea un mușchi zvârcolit deasupra focului. . . și Mini ciuguli abia feliuța cu care se servise. Nefiind la curent cu suferințele gazdei, părăsită de toți, fără putința
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, Mă-ntăreau cu veselie Și-mi dau-nvederat folos. Curăția și măsura Masa mea Împodobea, Mulțumea stomah, ochi, gura; Dar mă sătura d-abia... .............................................. De-amănunt privind natura Planeți, răsărit, apus, Stăm gîndind: Așa făptura Cine-or fi-nvîrtind de sus?” Aici se oprește gîndul Îndrăzneț al lui Iancu. Nu trece hotarul ce desparte tărîmurile. Este mulțumit cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]