101 matches
-
trăiește în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor paraziți animali periculoși. Lichenii au proprietatea de a concentra în talurile lor o mare cantitate de substanțe radioactive; în acest context animalele din regiunile polare care consumă acești licheni concentrează la rândul lor
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe reducerea pierderilor de apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele sunt dependente dedeschidere a stomatelor . sunt adaptate la această problemă . O găsește xerofite în multe familii de plante , cum ar fi în rogoz
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe reducerea pierderilor de apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele sunt dependente dedeschidere a stomatelor . sunt adaptate la această problemă . O găsește xerofite în multe familii de plante , cum ar fi în rogoz ( Cyperaceae ) , familie Crassula ( Crassulaceae ) sau de familie Daisy ( Asteraceae ) . Plantă suculenta
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
și exodermă. Are rolul de a proteja rădăcina plantei. Este formată dintr-un singur strat de celule cu pereți subțiri. Are celule modificate în peri absorbanți. Nu prezintă cuticula la exterior. Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
pereți subțiri. Are celule modificate în peri absorbanți. Nu prezintă cuticula la exterior. Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află sub rizoderma. Este formată din unul sau mai mult straturi de celule cu pereți îngroșați. Printre celulele cu
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află sub rizoderma. Este formată din unul sau mai mult straturi de celule cu pereți îngroșați. Printre celulele cu pereți îngroșați se află și celule cu pereți subțiri numite celule de pasaj, aflate
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat. Suprafață mare de contact cu atmosfera, stomatele numeroase (mai ales pe epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci, la o transpirație intensă. Transpirația determina absorbția pasivă a apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
transpirație intensă. Transpirația determina absorbția pasivă a apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă a acesteia, precum și turgescenta normală a tuturor celulelor și menține constantă temperatura organismului vegetal. În procesul de transpirație, apa este eliminată în atmosferă mai ales prin stomate și mai puțin prin cuticula epidermei. Stomatele se deschid dimineață sub influența luminii (reacția fotoactivă), cănd celulele stomatice au un grad de turgescenta mai mare decât celulele anexe. Gradul de deschidere atinge un maximum la amiază, în condiții însorite, cănd
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă a acesteia, precum și turgescenta normală a tuturor celulelor și menține constantă temperatura organismului vegetal. În procesul de transpirație, apa este eliminată în atmosferă mai ales prin stomate și mai puțin prin cuticula epidermei. Stomatele se deschid dimineață sub influența luminii (reacția fotoactivă), cănd celulele stomatice au un grad de turgescenta mai mare decât celulele anexe. Gradul de deschidere atinge un maximum la amiază, în condiții însorite, cănd pătrunderea CO necesar fotosintezei este mai intensă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
fenomene determina transpirația frunzelor la o intensitate ridicată. Ca fenomen fiziologic, transpirația este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora ș.a. Dintre factorii externi se pot menționa: temperatura, umiditatea și lungimile de unda ale radiațiilor luminoase, precum și prezența anumitor substanțe chimice, care pot mari sau micșora permeabilitatea membranelor celulare. Gutația este procesul fiziologic de eliminare a apei
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
și vară, cănd după zilele foarte călduroase urmează nopți răcoroase. Aceasta se explică prin dezechilibrul care se produce între absorbția radiculara, intensă noaptea datorită temperaturii relativ ridicate la nivelul rădăcinii și transpirația redusă dată de temperaturile scăzute din aer, iar stomatele se închid prin reacția fotoactivă. Gutația se produce, mai ales, în vârful frunzelor la plantele superioare, prin hidatode active și pasive. Prin gutație este evitată asfixierea celulelor, care s-ar putea produce prin umplerea spațiilor intercelulare cu apă. Este eliminat
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de talie mare cu înrădăcinare pivotanta. Coroană este piramidala deasa, umbroasa, scoarță mult timp netedă cu pungi de rășina. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei. Prezintă frunze aciculare latițe, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimbă la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit vizibile și răsfrânte; solzul carpelar cade la maturitate odată cu semințele, iar pe lujer rămâne axul erect. Semințe relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rășina pe tegument și
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
de cantitatea de apă din țesuturi. Un deficit de apă în țesuturile asimilatoare influențează direct procesul fotosintezei atât în faza de lumină, cât și în faza de întuneric, provocând inhibarea acestuia. Deoarece principalul rezultat al pierderilor turgescenței îl constituie închiderea stomatelor, schimbul de gaze care are loc în fotosinteză, respirație și fotorespirație, este mult îngreunat. Totuși, și alți factori nonstomatici intervin în reducerea fotosintezei sub influența deficitului și stresului de apă. Deși speciile de plante care cresc în ținuturile aride aparțin
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
simplu - cactuși și care sunt caracteristice (cu unele excepții) deșertului Mexican. Dacă nu chiar toate speciile de plante care trăiesc în locuri secetoase au imitat, mai mult sau mai puțin, forma cactusului, în schimb toate au păstrat caracteristicile de bază: stomatele sunt deschise numai noaptea, cuticula frunzelor este groasă și impermeabilă, plasma celulară se păstrează întotdeauna, indiferent de temperatură, în stare hidratată. Unele alge produc în anumite condiții hidrogen în loc de oxigen. În stadiul dependent de lumină (reacția la lumină),clorofila absoarbe
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
tomate.Numeroși alți factori ar putea și ei constitui cauza diminuării procesului de creștere, iar dintre aceștia amintim: modificările anatomice ale țesuturilor foliare, intensificarea respirației, diminuarea fotosintezei, scăderea cantității de clorofilă, creșterea permeabilității pereților celulari etc. Studiile efectuate asupra rolului stomatelor în absorbția ozonului și oxidanților au scos în evidență faptul că stomatele nu constituie singura cale de pătrundere a poluantului în plante. Influența acestui poluant asupra fotosintezei a fost studiată la alga verde unicelulară Chlorella. Rezultatele au arătat o inhibare
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
de creștere, iar dintre aceștia amintim: modificările anatomice ale țesuturilor foliare, intensificarea respirației, diminuarea fotosintezei, scăderea cantității de clorofilă, creșterea permeabilității pereților celulari etc. Studiile efectuate asupra rolului stomatelor în absorbția ozonului și oxidanților au scos în evidență faptul că stomatele nu constituie singura cale de pătrundere a poluantului în plante. Influența acestui poluant asupra fotosintezei a fost studiată la alga verde unicelulară Chlorella. Rezultatele au arătat o inhibare reversibilă a procesului care depinde de presiunile parțiale ale monoxidului de carbon
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicală, ierboase
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
care substanțele secretate pot avea sarcini specifice după ce au părăsit celula. La organismele unicelulare substanțele rezultate în urma procesului de descompunere se elimină direct de pe suprafața celulei. Organismele pluricelulare posedă un aparat excretor mult mai complex. Plantele superioare elimină gazele prin intermediul stomatei sau a porilor de pe suprafața frunzelor. Animalele au organe speciale de excreție. La mamifere procesul de excreție reprezintă formarea urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de carbon|urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2 în frunze;excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din capacitatea de reținere a apei-d)concentrația CO2:min-o,o11%;crește con CO2 peste
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
confuz și superficial. Claritatea noțiunilor trebuie să fie rodul unui efort colectiv, atât din partea profesorului, cât și din partea elevilor. La lecțiile de specialitate agronomică, elevii se întâlnesc cu o serie de termeni științifici derivați din vechea limbă greacă și latină (stomată, rizodermă, epidermă, etc.). Profesorul trebuie să facă explicarea acestor termeni științifici pentru că învățarea lor în mod mecanic nu poate duce la o însușire conștientă. În strânsă legătură cu gândirea se dezvoltă și vorbirea elevilor. O vorbire incorectă, neglijentă, frânează dezvoltarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]