188 matches
-
peste față pe vrăjmași, Zdrobește dinții lor mârșavi și lași, Împrastie-i În pulbere și ceață... 8. Mântuitor e Domnul. Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează. 4 1. Raspunde-mi când Te strig ! Fă o minune ! Salveaza-ma din strâmtorări și chin ! Ai milă, când Te chem. Spre Tine vin Cu inima, si gând, si rugăciune... 2. Voi, muritori, cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
României a împlinit 72 de ani, Ion Iliescu un model politic unic pentru istoria postdecembristă". Cronicarul nu cunoaște motivul pentru care președintele Iliescu a preferat să-și serbeze fără fast ziua de naștere, dar dacă această decizie are legătură cu strîmtorarea în care trăiesc cei mai mulți dintre români, ea e una de bun-simț. Asta cu atît mai mult cu cît editorialiștii ziarelor centrale scriu tot mai des despre sărăcia în care se zbate cea mai mare parte a populației. O sărăcie agravată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au un aer de modestie. E cu putință ca acest lucru să se explice prin dificultăți biografice, prin strîmtorările bănești de care n-avea cum să fie scutit un scriitor care declară cu ambiguă satisfacție a fi rămas aproape toată viața un „liber profesionist”, dar și prin natura sa psihică de visător, de ins dedat unei pasivități structurale, cu
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11, 37, 38). Acestea s-au petrecut și în vremea noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
urmare, acreditat în pictura de marine -, Eugen Voinescu. După doar doi ani, plictisit dar și în dificultate financiară, tînărul student părăsește Bucureștiul și pleacă la Iași unde, între timp, i se mutase și familia, mai exact mama și surorile, din pricina strîmtorării materiale survenite după moartea tatălui. Dacă la București școala era formalizată excesiv după normele academismului oficial, la Iași lucrurile sînt de-a dreptul dramatice. Din punct de vedere artistic, capitala Moldovei este aproape un deșert. Un oarecare Teodor Costin, specialist
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Vasilache Prînzul ecumenic are a face cu dogmatismul cam cît purced dietele noastre de azi din rețetarele cuhniilor mănăstirești. Sau cît se apară îndărătul canoanelor (excepțiile țin de încălecarea timpurilor...) părerile mai noi despre credințe. Încă e, firește, o anume strîmtorare în vorbirea despre cele sfinte dar, totuși, rupînd cadența ajunărilor și-a dezlegărilor la dulce, de religie se poate discuta și cu (sau de) poftă. Că-i așa o arată un studiu recent al Ancăi Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
făcut țăndări, dar viu, viu nu morțiu, viu și fiabil, viu și învingător, viu și de bună seamă veșnic; nu minciuna instituționalizată cu pretenții de ubicuitate, umblând pe picioroange lungi-lungi, ci duhul adevărului care, la o adică, la necaz și strâmtorare, se prefiră agonic ca prin spitale și pușcării în case cu familii obișnuite, capturate pe nimic - vătămat, paralizat, zăcând la pat cu capul spart ziua în amiaza mare, beat de suferința neputinței noastre omenești, prea omenești. În adevăr, repet, în
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
urmare, acreditat în pictura de marine -, Eugen Voinescu. După doar doi ani, plictisit dar și în dificultate financiară, tînărul student părăsește Bucureștiul și pleacă la Iași unde, între timp, i se mutase și familia, mai exact mama și surorile, din pricina strîmtorării materiale survenite după moartea lui Constantin Ressu. Dacă la București școala era formalizată excesiv după normele academismului oficial, la Iași lucrurile sînt de-a dreptul dramatice. Din punct de vedere artistic, capitala Moldovei este aproape un deșert. Un oarecare Teodor
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
pe uscat și prin aer, călătorește; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduiește. Adu-ți aminte Doamne, și de cei ce sunt în judecăți, în închisori, în prigoniri, în amară robie și în orice fel de necaz, nevoi și strâmtorare. Adu-ți aminte Doamne de cei ce au trebuință și de marea Ta milostivire, de cei ce ne iubesc și de cei ce ne urăsc și de cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor să ne rugăm pentru dânșii. Adu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93776_a_95068]
-
răstimpuri, răbufnirea de cataractă a câte unui copac doborât care-mi cade parcă de fiecare dată pe inimă. Niciodată n-aș fi crezut că tăierea unor copaci poate să te doară ca o moarte în toată regula." Masacrarea parcului (din pricina strâmtorării materiale) o vede "ca pe o anticipare a sfârșitului". Printre picături, mai lucra la roman pe care îl și termină, spuneam, la 3 octombrie 1948. Soțul grijuliu promitea să aducă la București, în afară de bani, alimente: făină, mălai, fasole, zahăr, untdelemn
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
asta în ciuda frecvenței cu care folosesc termenul. Stinghereala pe care ne-o provoacă acest cuvînt (căci infinitul este întîi de toate un cuvînt) vine din faptul că intuiția nu ne poate ajuta deloc în înțelegerea lui. E cazul tipic de strîmtorare lexicală cînd ești nevoit să faci uz de un cuvînt căruia imaginația nu-i poate da nici un conținut accesibil. Tocmai de aceea, jena stîrnită de infinit își are cauza într-o incapacitate a minții noastre de a-i asimila semnificația
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
pentru că te numești suflet! 25. Se amăgesc unii că pot învinge durerea cu diverse rețete pentru diluat întunericul. Amăgirea în sine exces de masochism, remediu pentru suferința ce se pliază mai ceva ca o cămașa de nuntă, voință dusă până la strâmtorarea sufletului, și mai mult, voință măsurată după iluziile răstignitului (model inert, pironit pe catapeteasmă). Trecea în fiecare duminică prin fața altarului, își compara cu el singurătățile: două borcane de sticlă în care urmează să închizi ermetic toamna. Amăgirea că se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în cuvânt precum viermele într-un cocoloș de mătase. Nimic mai umil decât să te jupești primăvara de propria piele ca o desfrunzire timpurie, apoi să-ți croiești din ea cămașă de nuntă sau de înmormântare. Nimic mai claustrofob decât strâmtorarea propriului păcat. Nebunul mereu are soluții, așteaptă cuminte o primăvară mai generoasă, pentru a decupa din el ca dintr-o revistă; la ultima întomnare, a rămas fără mâneci. Nu a disperat, a luat un foarfece, și-a croit o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
avem nimic din ținuta lui aeriană. Nu-i cunosc nici o boală, nici o slăbiciune: nu fuma, bea numai vin, rar pă lincă, nu făcuse pasiune prea mare nici pentru cai. Îmi povestea că unii oameni din sat, chiar amenințați de grea strîmtorare, șovăiau să-i vîndă pentru că prea și-i aduseseră lîngă suflet. În schimb, el Îi vînduse ori de cîte ori găsise cu cale să o facă. La scurtă vreme după ce se Întorsese din primul război, de la Vladimir Volînski din Galiția
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i plac așa de mult! Că, la o adică, străinătatea-i mare și primitoare!.. În curând voi plini vârsta Buletinului!.. Nunta de aur Cu bucurii și cu necazuri, cu vorbă bună și contrări inerente, cu îndestulare, dar și cu neplăcută strâmtorare trecătoare, sub aripa protectoare a iubirii, conviețuirea legitimă a soților Ana și Vasile Berechet iat-o pe punctul de a contabiliza semicentenarul. Iubirea de care au avut parte acești oameni le-a înnobilat viața cu armonie și împliniri ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
alte bărci plecară,/ Convoi de goluri strîmte pe undele subțiri." Deconcertantă întîlnire a două lumi la fel de neîncăpătoare, prinzînd, într-un dialog de adjective cum nu multora, în poezia noastră, le reușește, interludiul dintre fragilitate și meschinărie. Două fețe ale aceleiași strîmtorări care nu-ngăduie deplinul. De aici, îndoiala, figură a golului. A unui ecou care se pierde pe culoare subțiri. Așa, poate, se explică recursul la peniță, zgîriind sîcîitor poala unui Dumnezeu ocupat, în dauna hașurilor mai apăsate. Adîncirea înserării tuturor
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
toată viața sub auspiciile pozitiviste ale astronomiei, s-a trezit într-o zi exasperat de platitudinea lor. Drept care și-a pus în gînd să vadă de unde-i vine nemulțumirea, culegînd un set de indicii menite a-i justifica senzația de strîmtorare pe care i-o dădeau disciplinele fizicii. La sfîrșit, contemplînd rezultatele căpătate, și-a spus că, dacă tot le avea la îndemînă, era păcat să nu le împărtășească și altora. Așa s-au născut la Harvard, în 2005, prelegerile de
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
Sorin Lavric Vlad-Ionuț Tătaru, Conștiința de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivității, Iași, Editura Institutul european, 2011, 210 pag. Ecurios cum autori fără aristocrația spiritului caută să-și ascundă strîmtorarea în spatele unei peruci cu aparențe docte. Și cum în filosofie obsesia perucii se numește jargon, adică prețiozitatea unui lexic cu rost de podoabă spirituală, starea care însoțește peruca poară numele de cabotinie. Cabotin în lumea conceptelor este cel care vrea
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
grăbit să mor și nici nu sunt epuizat ca să nu mai pot scrie în toată libertatea fără normativ. Oricât aș duce-o de greu faptul că nimeni nu-mi ordonă ce și cum să scriu, mă face să accept adesea strâmtorări: cumpărarea unei cărți absolut necesară este o problemă adesea dureroasă, dat fiind că Viorella trebuie să acopere cheltuielile mele, știindu-mă fără stăpân, în afară de conștiința mea, de imperativul patriei care nu poate fi redusă la un partid, înseamnă totalitatea intereselor
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
din lipsă de energie, o practic sincopat, are un singur articol: să-ți pese de celălalt. Elevii, unei tinere profesoare: „Nu ne luați pe noi cu «Vă rog frumos»!” Există unii lângă care am trăit în Epocă, la fel de împăcați cu strâmtorarea în care ne găseam, și care, de atunci încoace, și-au descoperit talente remarcabile de „întreprinzători”. Pe vremuri, era inginer silvic. În câte o dimineață ne pomeneam cu o grămadă de lemne de foc aruncate peste gard. Nici măcar nu suna
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3503_a_4828]
-
mijloc nu e doar ochiul bovaric cu care își contemplă defectele, dar și o providențială obnubilare, genul de orbire care duce la anihilarea instinctului de conservare, așa explicîndu-se entuziasmul cu care boemul întîmpină renghiurile sorții. Nesiguranța zilei de mîine și strîmtorarea pecuniară mergînd pînă la decavare nu-l tulbură mai mult decît pierderea unei partide de pocher sau decît neputința de a lua cina cîteva seri la rînd. Simțul pericolului i-a fost extirpat, la fel ca antenele ridicolului. Boemul plutește
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
ne introducă în izolarea tragediei personale. Dar prin Iisus Hristos și de la Iisus Hristos primim și noi puterea și capacitatea de a învinge toate dezamăgirile pe care ni le aduc înainte. El nu a fost o victimă în fața morții, a strâmtorărilor și a batjocoririlor ce i s-au adus, ci un biruitor, Singurul biruitor adevărat (și) asupra vieții. În mod liber primește moartea: „Eu îmi pun sufletul, ca iarăși să-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
pentru ceilalți, în timp ce el arde! Ce bucurie! Ce frumusețe! Câtă fericire! A cântat în zilele sărbătorii, la Bacău, iarăși căci era un dor, ca întotdeauna mirabil, Maria Șalaru! Încă un impuls de voie bună pentru bacăuanii copleșiți poate, de sporul strâmtorărilor, cu speranțe tot mai învinse... triștii bacăuani au fost înveseliți de Maria Șalaru, au cântat cu artista coborâtă pe esplanadă, în mijlocul lor, au dat uitării grija, au primit în suflet muzica deasupra inconsecvenței valurilor temporale, regină eternă, nedezamăgitoare, a binelui
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
fericire pe chipurile și în privirile lor ! De bucurie, Asenath porunci slugilor ca fiecare familie de evrei din sat să primească o măsură dublă de grâu, ceea ce îndulci nespus de mult situația acestora, în acel an de mare foamete și strâmtorare. Și mai dădu poruncă Asenath să fie înapoiate evreilor toate acele vite, care li se luară pe nedrept. Mulți ani de atunci înainte, pe malul uriașului fluviu al străvechiului Egipt, Rameses și Talya au trăit o viață frumoasă, plină de
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32. Dacă sunt înțelese în adevărata lor rațiune, duhovnicește, ele sunt semn al urcușului duhovnicesc al credinciosului. Dacă sunt acceptate cu revoltă sau chiar cu învinovățirea altora - Dumnezeu, semeni și diavoli, atunci ele sunt
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]