114 matches
-
intervin cu două basculante și un buldoexcavator, fiind executate, împreună cu autoritățile locale și Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, lucrări de supraînălțare și consolidare pe circa 70 metri lineri, în aceeași zonă. Ea a precizat că pe râul Iza, la Strâmtura, cotele sunt cu 10 centimetri peste cota de atenție, la Vadu Izei sunt cu 76 de centimetri, iar pe râul Tisa, nivelul apei la Valea Vișeului este de 190 de centimetri și mai are 10 centimetri până la cota de inundație
Cod Portocaliu de inundație pe Tisa, Iza, Vișeu și Tur () [Corola-journal/Journalistic/27520_a_28845]
-
Nu se mai folosesc parazăpezi).Așteptăm. Nămeții cresc. Trec 3 camioane cu inscripția TIR .Ne reluăm drumul.Trecem de Popasul Stâna Costești. Vizibilitatea devine zero.Cu viteză redusă conducătorul auto încearcă să ghicească șoseaua.Ștergătoarele funcționează non stop. In localitatea Strîmtura Mitoc un nou dop de circulație.Oprimn în coloană.Câțiva oameni caută să depisteze cauza staționarii. Există și un echipaj de la A.N.D. O femeie, participantă la trafic ne sfătuiește să pornim din nou la drum. O facem cu atenție
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Dunare și până la Baziaș valea este largă, după care se îngustează, pentru a se lărgi din nou în depresiunea Moldova Veche. Între Pescari-Alibeg albia are o lățime de doar 300-400m, pentru a se lărgi în depresiunea Liubcova, după care urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
iar noi toți săream, cu mult elan, de pe malul înalt al Șutului, căci aveam și un antrenor de înot în persoana inginerului Zugravu, soțul dirigintei mele, profesoară de română. Al treilea loc de baie, mai îndepărtat de casă, era pe Strâmtură, în dreptul dealului consăteanului Tebrean, mai la vale de casa bătrânului piuar Gușoi, care deviase un braț din râul Moldovița spre piua sa din gospodărie, unde se băteau țesăturile groase din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort pe frontul de Răsărit. SCRIERI: Orizontul lecturii, Timișoara, 1983; Vocația sintezei. Eseuri asupra spiritualității românești, Timișoara, 1985; Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Cele două Românii?, Timișoara
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele Doamnei în fundul zării albastre” <footnote Victor Tufescu, op.cit footnote>. Depresiunea Vama este drenată de râul Moldova, care are pe teritoriul comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți mai importanți: Miclăușa, Moldovița-Argel, Doabra, cu o lungime de km, Sălătruc (9 km), Belțag (8 km) și Tocila (6 km) . La intrarea în depresiune, în aval de Strâmtura Roșie, râul Moldova are o viteză cuprinsă între 0,2-4 m/s. Depresiunea Vama se evidențiază prin terase și înclinare mai puțin reliefată; diferența de nivel la intrarea Moldovei în depresiune (576 m) și ieșire (532 m) este de 44
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2006, p. 55. footnote>. Din vatra inițială a satului “care era la vamă”, lângă punctul de vamă existent aici în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), satul s-a întins pe valea Moldovei și Moldoviței. Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au rupt drumuri, au luat casele de lângă apă; 1932- în 25 și 26 iunie 1932 a plouat mereu, a fost puhoi mare, de a rupt drumul de fier de pe Strâmtura, mai jos de Școală, a rupt pământuri în mai multe locuri; 1933 - în 24 mai a fost ploaie rece, noaptea a nisn, a fost vânt mare, iar în 27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la Măgura Moșului, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până la vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Toderescului cu Toderescul de astăzi. În dreptul gurii Suhei Mari, la malul stâng al Moldovei, se deschide valea zisă „Cetatea”, iar pârâul de aici se cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în munte, unde stau vitele și oile. Fenomenul de extindere și de roire a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îngrădit pentru a fi apărat de animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea dinspre Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea dinspre Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de presupus că majoritatea familiilor, dacă nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până în vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
județul Brașov, România, fiul lui Marton și Magdalina, cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntramsdorf, Pfarrgasse 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hoghiz, Str. Fabricii nr. 65, județul Brașov. 152. Todorovici Ioana, născută la 24 septembrie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
65, județul Brașov. 152. Todorovici Ioana, născută la 24 septembrie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 154. Szekely Csaba, născut la 12 septembrie 1977 în
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 154. Szekely Csaba, născut la 12 septembrie 1977 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Emeric și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 2731 St. Egyden, Wiener Neustadterstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, str.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Brașov, România, fiica lui Mieskes Andrei și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 86343 Konigsbrunn, Margeritenstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sânpetru, Str. Republicii nr. 143, județul Brașov. 152. Beskid Maria, născută la 4 ianuarie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș, România, fiica lui Rac Grigore și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 85049 Ingolstadt, Cusanusstr. 100, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vișeu de Sus, Str. Crângului nr. 9, județul Maramureș. 153. Gottschling Tunde Csilla, născută la 29
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]