378 matches
-
îndoială atenție trecerii către București și chiar - în lumina recentelor considerații privind aderarea la UE și NATO - spre Sofia. Bulgaria e văzută (din nou îmi amintesc de Wischenbart) prin definiții canettiene. Uneori, o singură frază pregnantă dezvăluie toată compexitatea lumii străbătute: "în tren nu puteai găsi mâncare sau apă, însă un vecin de compartiment mi-a oferit niște ouă fierte"; ""aproape orice fel de publicitate ar fi bună pentru Bulgaria. Cea mai mare frică a bulgarilor era ca nu cumva să
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
aceste încheieturi subțiri ale mâinilor, aceste mâini cu denivelări etc., asta suntem? Se poate vedea ceva dedesubt? Se poate vedea că suntem toate astea, dar și altceva? Învelișul este un cuvânt nepotrivit pentru corp, deoarece fiecare trup e inteligent și străbătut și iradiază o aură. Dar ce iradiază? Ne putem ocupa de asta? O scenă de despărțire la gară. Ea, mult mai mică decât el, aleargă alături de-a lungul peronului. El îi duce geanta. Se țin de mână, totuși pasul
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Bildungsroman unde protagonistul, eliberat de accidente și personaje episodice, marchează evenimentele esențiale și învățăturile transmise de ele. Că în orice aventură a formării, totul a fost necesar și regizorul face din fiecare moment relatat un punct de reper pentru itinerariul străbătut. Astfel, Brook desenează în raccourci drumurile traversate și opțiunile care l-au adus în locul unde se află azi. Să uiți de timp e o carte care te hrănește și pe mine m-a hrănit. Deși, înainte să încep să o
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
m-ai putea întîlni Mă porți cu tine în aură Cavalerul teuton Uite cum era: Pe noapte Părul tău nor Mă îneca parfumul uscat pe ceafă Aromitor - o coda - Pe care nici n-o visam: Părul tău - nor. L-am Străbătut am aflat tot Ce se poate ști despre rădăcina albastră Apariția lumina Metalică Vînăta poartă Și corpul meu în catalepsie Pe orizontală În echilibru fragil Sprijinit într-o singură vertebră Pe spada ta de cavaler teuton. Remember Dar cum desprindeai
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
căruță și a pornit într-o călătorie nesfîrșită și plină de pericole pentru a încerca să găsească mormîntul bărbatului ei. Evgheniei îi plăcea să-i povestească lui Anton despre drumul acesta peste cîmpuri și prin păduri, despre splendoarea pustietății peisajelor străbătute, despre întîlnirile cu tot felul de vagabonzi vizionari, despre popasurile pe la hanuri înspăimîntătoare, unde peste noapte trebuiau baricadate porțile, de teama tîlharilor de drumul mare. Pe măsură ce călătorii coborau spre sud, oboseala și teama căpătau o nuanță de poezie. Scăpată de
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
personajele mitice, livrești sau reale din cărțile anterioare (Narcis, Don Quijote vs. Don Juan, Galileo vs. Giordano Bruno etc.). Intențiile volumului fiind direct confesive, tonul este mai puțin sentențios decît în cărțile de eseuri. Fraza este simplă, directă, în multe situații străbătută parcă de o umbră de tristețe. La fel ca și Cioran la vremea sa, Octavian Paler a trăit dramatic momentul părăsirii localității natale, Lisa, pentru a-și continua studiile la București, prima răscruce semnificativă a destinului său: Pînă atunci nu
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus în engleză, care și-a asumat universul propriu, suficient sieși. Samuel Beckett, un destin străbătut temeinic și riguros de scriitor, departe de interviuri, de gălăgia gloriei, în profunzimea cuvintelor și a tăcerilor, a căutărilor. " Cuvintele, cine le-a iubit mai mult ca el? Au fost companionii lui, singura lui susținere.", spunea, cîndva, Cioran. Mă gîndesc
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
primi confirmarea că merge pe drumul cel bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța e valabilă estetic. Pentru nevoi de contact social, găsise un Protector, o Călăuză. Poetul era însă străbătut și de alte impulsuri, nu întotdeauna străvezii, sigure. îl ispitea călătoria în necunoscut, în zone de taină, cutreierate de îngeri fără sex, de ființe androgine, de strigoi, unde guverna somnul, nocturnul alunga transparența. Pentru aceste expediții, criticul solemn, distant, nu
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
susținut altfel decît pe cont propriu. Într-un fel, generația, la început de secol XXI, pare să devină în primul rînd o perspectivă critică, exterioară, și mult mai puțin o asumare interioară. E adevărat, Junii ’03 e în mod evident străbătută de un flux de preocupări comune, de teme și abordări înrudite. Însă ceea ce-i unește pe tinerii prozatori brașoveni este mai degrabă inevitabilul unui parcurs existențial comun și nu o coerență a intențiilor estetice. Cei mai mulți scriu din nevoia exorcizării unor
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
sub treptele spălate de nemiloasa răpăială a ploilor. Apoi simți deodată o căldură nefirească străbătându-i blana până În adâncul trupului, zbârlindu-l. Schelălăi și se ascunse și mai mult sub treptele de piatră. Alte chelălăituri se auziră prin tot cartierul străbătut deodată de atâta lumină. Scântei orbitoare trosniră-n văzduh, căzând de-a lungul stâlpilor de beton. Apoi totul recăzu În Întunericul de mai Înainte. Numai urletele câinilor răzlețiți, rămași fără case, din cartierul demolat, se auziră la fel de puternic. Câteva geamuri
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
gravitează într-o zonă mic-burgheză. De un intelectualism sumbru, Burgin e urmașul romantismului german și al goticului american. Însă și el e fascinat de spațiul mărginaș al aberației, nebuniei, viselor neîmplinite. Aiecart a publicat o recenzie a colecției Shadow Traffic, străbătuta de melancolia înstrăinării venită parcă din modernism, insă ancorată puternic în era globalizării și în haosul unei lumi în destrămare. Nu în ultimul rând, Aiecartui a primit în paginile lui și câteva poeme în original. Robin Andreasen se evidențiază prin
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
2001), această a doua carte a istoricului Adrian Cioroianu, Focul ascuns în piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane s-a născut din fragmente publicate inițial în reviste - Lettre Internationale, Sfera politicii, Dosarele istoriei, Dilema, dezvoltate în capitole independente, străbătute însă de o idee comună: jocul, relativ și tot atît de riscant, înte memorie, personală, părtinitoare, și istorie, impersonală (dar nu apersonală), și-n căutare de adevăr. În ciuda aparențelor, purtătoare de îndoieli și veșnice așezări sub semnul întrebării este istoria
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
mai ușor de aflat decât vrutele, fiindcă nici viața, nici moartea nu se sălășluiesc în prea umflata virtute, cea care pocnește ca un balon de săpun suflat pe chipul orișicui l-ar primi încă din burta mamei. în dimineața aceea străbătut-am parcul homosexual, cu statuile lui Gogol și Byron suite pe cal, cu practicanții de jogging și deja ademenitorii cu licori, în rucsac aveam lumânarea cu miros de lămâie pentru bunicul exilat, mort și îngropat de 21 de ani, pe
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Cazasului în dreptul marelui magazin Practiker. Retrăiesc pentru câteva clipe în imaginație ceea ce, cu peste patruzeci de ani în urmă, era în acest loc vestitul Laminorul Brăila. Matizul Domnului Pătra, silențios și elegant, se înscrie repede în traficul extrem de aglomerat. Drumul, străbătut cândva spre Balta-Albă de căruțe și trăsuri alergând prin praf, este acum o arteră principală cu două benzi pe sens a orașului. Doar rareori mai întâlnești, și asta doar în cartiere, câte o căruță trasă de cai costelivi, semn că
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire ontica. Revenind, de aici poate la Marian Barbu nevoia de construcție riguroasă și intelectiv-univocă. Dar o cantonare în orizonturile intelctului, oricât ar fi de străbătute, nu poate să aducă în fața decât determinări abstracte și umbre de individualuri. Prins între acestea, poetul trăiește cu mare luciditate criză particularului cu precaritatea determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să iasă de sub presiunea ontica, dar, la celălalt capăt al traseului străbătut, clipeau ochii amăgitori ai metaforizării. Și luciditatea, experiența și lecțiile asumate nul lasă să facă pasul înapoi, desi „resturi”, „vesminte colorate”, de pe acest traseu, poemele „eșantionului” Provizii de soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire ontica. Revenind, de aici poate la Marian Barbu nevoia de construcție riguroasă și intelectiv-univocă. Dar o cantonare în orizonturile intelctului, oricât ar fi de străbătute, nu poate să aducă în fața decât determinări abstracte și umbre de individualuri. Prins între acestea, poetul trăiește cu mare luciditate criză particularului cu precaritatea determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să iasă de sub presiunea ontica, dar, la celălalt capăt al traseului străbătut, clipeau ochii amăgitori ai metaforizării. Și luciditatea, experiența și lecțiile asumate nul lasă să facă pasul înapoi, desi „resturi”, „vesminte colorate”, de pe acest traseu, poemele „eșantionului” Provizii de soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 194. footnote>, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai înalte și să iasă necontenit din cele ajunse”<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
decât ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și lui Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 15), fiindcă mereu trecea la o viață nouă, făcându-se necontenit mort față de ceea ce a trecut și dând uitării cele străbătute înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, în P. G. XLIV, col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
un material empiric pe cît de vast pe atît de eteroclit, îl desțelenește răbdător și trudnic, cu un simț al datorinței chesaro-crăiesc, si in acelasi timp îl domină speculativ de la mare înălțime. Adriana Babeți planează nu numai deasupra teritoriului imens străbătut și anexat de Cantemir ci și, în mod spectaculos, deasupra întregii exegeze consacrate autorului - adica asupra cantemirologiei, ca s-o numim așa, cu o vocabula pretențioasa. Textul în așteptare - cum definește Adriana Babeți opera lui Cantemir, cu o formulă împrumutata
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
decât ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și Sfântului Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 11), fiindcă mereu trecea la o viață nouă, făcându-se necontenit mort față de ceea ce a trecut și dând uitării cele străbătute înainte”32. Sufletul niciodată nu se satură de înaintarea în bine, ci doar de săvârșirea răului, de care chiar îi pare rău, pe când de împlinirea binelui și a virtuții nu regretă niciodată. Aici este iarăși vizată teoria platonic origenistă despre
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”84, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai 81 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]