153 matches
-
de lângă Alba-Iulia, ca să dea cu mână de fier o sapă de ajutor puieților pe o suprafață de 6,7 hectare de teren. Mobilizarea de vineri, de lângă Alba-Iulia, marchează, totodată, intrarea triumfala a plantatorilor voluntari de la “România prinde rădăcini” în patria străbuna a Ardealului, după luptele ecologice duse în Moldova și Oltenia, incepand cu Marea Revoluție Verde din Octombrie. În bătălia continuă dusă cu dușmanul exploatator, clasa voluntară nu e singura: îi sunt alături tovărășii de luptă de la uzinele Realitatea Cațavencu, cei
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
caută în depărtare plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta nu este viața mea asta nu știu ce este nici a cui Asta
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat cu talpa în prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
-n semințe, clipirile, Or creste-n petale de gînduri. ÎN ABSENTA-MI De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit să-ți spună Că mi-am făcut culcuș În horă ielelor Să-ți dănțuiesc În fota de străbuna. De mă vei caută pe ulicioare M-oi face umbră liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De straja-oi pune vîntul de temut Ca să
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
lui genial rîs fără limite fără leac numai și numai țepușă ascuțită lîngă ascuțită mortală țepușă scurt pe doi unu și cu unu fac douăzeci și unu trei și cu trei fac două mii trei anul în care mă scald ca prunc al străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în prima clipă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit-o de la străbunele ei, iar în terțina finală se definește calitatea privirii femeii "juive": "Si, quelque soir, d’un pleur obtenu sans effort / Tu pouvais seulement ô reine des cruelles / Obscurcir la splendeur de ta froide prunelle", care este aceeași "flacără rece" pe
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului, iar cel de-al doilea i le redă purificându-l. Lumea Vechiului Testament o regăsim și în imaginea finală a femeii: "Vrednică de marea sa străbună Iudita, Rașelica nu-și pierduse firea, își desprinsese părul din mâinile calde încă ale mortului, se îmbrăcase cu îngrijire și netulburată se dusese la comisarul de poliție să ceară să ia măsuri pentru ridicarea leșului"8, dar din punctul nostru
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
pe impostori Să scăpăm lumea de păcate Și nepermisele orori ----------------------------------- New York 21 ianuarie 2012 MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbuna Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mandre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbuna Grâi de dac, grâi cu renume Ocrotit să nu apună --------------------------------------- New York 22 octombrie 2012 Referință Bibliografica: Virgil CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTA 2012” / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
mic ev întunecat. Nu-i mai puțin adevărat că nu ar fi singurul lucru vrednic de-amintire din cei 164 de ani de stăpânire musulmană. E prea de-ajuns să ne-amintim că turcii au construit prima fabrică din Timișoara, străbuna marilor întreprinderi ale orașului în care, după izbânda austriecilor de la 1716, contele Florimund de Mercy, feldmareșal și președinte, a creat atâtea fabrici încât a luat naștere o periferie separată - Fabricul. Să spunem însă că fabrica turcească n-avea un rost
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
face noapte, tot mai noapte... Convoiul pasul și-a sporit. XI În calea lor un paraclis... Aici, de mult dormindu-și somnul, Se odihnește intru Domnul Un prinț de-un braț vrășmaș ucis. De-atunci, orice drumeț trecea, După-o străbuna cuviință, Lângă altar îngenunchea, Rugându-se cu umilință ; Și ocrotit era de cer De-al musilmanilor jungher. Dar mirele n-a pus temei Pe strămoșescul obicei. Căci Demonul l-a prins curând În mreaja dulce a ispitei, Și el, cu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
și deformate de o sensibilitate tipic și exclusivist masculină. Natura feminină rămâne mai ascunsă ca oricând - ea se dezvăluie numai la capătul a numeroase și subtile intermedieri. Volumul este alcătuit din trei studii: Héloïse, Aliénor, Isolda și altele câteva, Amintirea străbunelor, Eva și preoții. Prin acest proiect, Duby dorește implicit să corecteze distorsiunile de imagine a femeii într-un "Ev Mediu masculin": " Am recitit deci textele, străduindu-mă să mă identific cu cei care le-au scris, ca să alung ideile greșite
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
o semicunoaștere, într-un echivoc al "jumătății de înțeles": "Cugetul e neștiutor; dar parcă înțelege. În fața marilor întrebări, înțelege și nu înțelege". E o derobare a gîndirii de la ea însăși, o "sărăcie cu duhul" corespunzătoare moralei creștine, dar și unei străbune înțelepciuni pragmatice: Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul nu e făcut să se încumete și semețească. De aceea, prea multă minte aduce și multă prostie, sminteală. Esențialul e să
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
orele 08:00 - 19:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în următoarele zone: - str. Oastei, str. Moldovei, str. Almaș, str. Munteniei, str. Olteniei, str. Surorilor, str. Amintirii, str. Fanionului, str. Dunei, str. Subcetate, str. Nuvelei, str. Lăstărișului, str. Străbună, str. Plaiul Muntelui, str. Limanului, str. Delta Dunării, str. Amiciției, str. Demnității, str. Neamului, str. Vestei, str. Plopului, str. Mezeș, str. Sălcuței, str. Bacului, str. Niagara, str. Modestiei, str. Triumfului, str. Renașterii, str. Razelor, str. Minervei, str. Fotunei, Șos. Chitilei
Luni curentul electric în Capitală, se întrerupe. Vezi aici în ce zone () [Corola-journal/Journalistic/25696_a_27021]
-
și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,/ Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal”[9]. Vremea grea și rea a epigonilor (adică perioada contemporană) este pusă de poet în antiteză cu icoana istoriei, cu „vârsta de aur”, care
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
am luat cu mine: mândria de a fi român! Ce trăim azi semenii mei? România este râvnită, țara mea, țara ta semene, este hărțuită, să stăm uniți! Orice război a fost câștigat prin trădare, NU prin luptă! Nu Trădați Dacia străbună, nu Trădați părinții, Iubiți-vă copiii! Ieri am mers la București, la Acadamia Oamenilor de Știință din România! Firesc, ce voi scrie este metaforic... - Bună ziua, unde mergeți? - La București! - Acolo? - Da, la București! - Dvs. nu cunoaște-ți ce este în
SEMENI MEI, NOI TOȚI SUNTEM ROMÂNIA, CUM SUNTEM NOI AȘA NE ESTE NEAMUL, GLIA ȘI GLASUL! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380289_a_381618]
-
care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am fi o forță”. Și după cum se vede și copiii sunt pe seama tatălui, bine educați, cu stimă și dragoste față de părinți, bunei și străbunei. De exemplu, Angelica, fiica cea mai mare a dlui Porfir CIOCĂLĂU, care a absolvit Institutul de Finanțe din Harkiv, e nevoită să-și câștige bucățica de pâine în străinătate, fiind mereu cu dorul și gândul la cei scumpi și dragi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
mâinile, păreau nespălate de ani Mai târziu am Înțeles că era culoarea țăranilor bătrâni. Ce să-ți dea maica ție? Un măr, o pară, o prună, câta răchie? Răchie, nu că ești prea mic. Îți dă maica lapte de bic. Străbuna a fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să vezi cât e de bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
cu păduri și unele cu vii. Casa noastră era o clădire veche cu ziduri groase și mari, coloane de piatră, o curte mare și o grădină cu pomi roditori o înconjurau. În cadrul acesta idilic, blonda și încă frumoasa figură a străbunei mele, evoca parcă timpurile apuse, patriarhale. Cea mai mare bucurie a noastră a copiilor era să-i ascultăm povestea amintirilor ei din timpul revoluției din 1848, când rușii au întins o mână frățească de ajutorare mult oropsitului țăran ardelean. Ne
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
discutat cu oameni de cultură, de artă, cu toți care puteau și dețineau informații de primă mână și de la care puteam învăța ceva. Am apărat-o pe mama, familia mea, să poată supraviețui, să scape de anchete, să reocupe casă străbuna, să poată fi și ei pe funcții; sora mea era membră de partid, la fel și cumnatul, așa că puteau fi șefi servicii, spitale, directori etc. Sora mea, care e profesoară de matematică, acum pensionara, e un caz clasic de infiltrare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
mare măsură de acest fluviu și de navigația pe el, atât de mult încât "viitorul nostru este Dunărea, după cum în trecut, am constatat că forța de ocrotire, de renaștere și apoi de consolidare a nației române a fost aceeași Dunăre străbuna, ca și interesul european al navigației care coincidea cu interesul nostru cel mai bine înțeles."45 Cu toate că țara noastră și-a înțeles bine interesul în privința Dunării și cu toate că a avut voința de a-și susține cauza în privința acestui interes, în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care am asimilat-o mai tîrziu piesei lui Chuck Berry Let’s Twist Again. Twistul nu era Încă inventat În zorii lui 1900, poate că melodia, cu sonoritatea și ritmul ei, avea puterea de a absorbi toate liniile asemănătoare. Dacă străbuna ar fi avut har muzical, chiar și urechile mele nedestupate ar fi captat cît de cît corect din glasul ei refrenele Midwestului dinainte de primul război. Căci În Midwest, la Chicago, a ajuns Floare În cele din urmă. Ceasornicarii s-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
navigînd pe internet pe urmele unei informații despre Statuia Libertății, dăduse peste situl ellisisland.org, iar acolo, nimerind Întîmplător peste tabele interminabile cu nume de imigranți debarcați În insulă, nesperînd totuși să dea șase șase, Își Încercase norocul cu numele străbunei ortografiat În fel și chip. O găsise. M-am pus și eu pe căutat și am avut confirmarea. Într-adevăr, de pe vasul Pannonia, În iulie 1906, debarcase pasagera Pomján Flore, loc de origine, satul Piskárkos, Hungary. Aceleași coordonate pe lista
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]