154 matches
-
înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor: -De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic.Cei norocoși, se vor întoarce de sărbători la cei dragi. Când veți face asta, strângeți-i în brațe, iubiți-i!Iubiți-i și rugați-vă pentru o lume mai bună! Înainte! Înainte pentru o lume mai bună
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor:-De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic.Cei norocoși, se vor întoarce de sărbători la cei dragi. Când veți face asta, strângeți-i în brațe, iubiți-i!Iubiți-i și rugați-vă pentru o lume mai bună! Înainte! Înainte pentru o lume mai bună
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,/ Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal”[9]. Vremea grea și rea a epigonilor (adică perioada contemporană) este pusă de poet în antiteză cu icoana istoriei, cu „vârsta de aur”, care
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor: -De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic.Cei norocoși, se vor întoarce de sărbători la cei dragi. Când veți face asta, strângeți-i în brațe, iubiți-i!Iubiți-i și rugați-vă pentru o lume mai bună! Înainte! Înainte pentru o lume mai bună
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p_2_florin_ciprian_ispas_1348995454.html [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]
-
vă va fi mare! ” (Părintele VASILE ȚEPORDEI) Puțina și superficiala informație, fie din rea voință, fie din nepăsare, fie din orice altceva, face ca nici organismele europene internaționale să cunoască adevărul adevărat despre acest sfânt și străvechi pământ românesc, Basarabia-Vatră Străbună așezată de Bunul Dumnezeu între Carpații Orientali până dincolo de Nistru (Tyras), străvechiul spațiu traco-geto-dac, privind spiritul, nașterea, limba, cultura, civilizația, ființa și vechimea ... Citește mai mult „Fie ca Dumnezeu care poate totul, care știe adevărul să ne facă parte de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
vă va fi mare! ” (Părintele VASILE ȚEPORDEI)Puțina și superficiala informație, fie din rea voință, fie din nepăsare, fie din orice altceva, face ca nici organismele europene internaționale să cunoască adevărul adevărat despre acest sfânt și străvechi pământ românesc, Basarabia-Vatră Străbună așezată de Bunul Dumnezeu între Carpații Orientali până dincolo de Nistru (Tyras), străvechiul spațiu traco-geto-dac, privind spiritul, nașterea, limba, cultura, civilizația, ființa și vechimea ... XIX. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MIRAJUL DIVIN ȘI ETERN AL FEMEII, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ce nu pot să le descriu Sub poartă stelara e lumină un simbol,neclară Războiul rațiunii ,nebunia lumii e-un falnic cântec de fanfara! Ard manuscrise ,în lumi interzise,în munții ascunși pământești Tu viscol de vise ,acoperi istorii,vestigii străbune tăinuiești Sub galbene file și arse de vreme, minciuni omenești E -atâta durere, ce pleacă-n tăcere în triste povești! Albă poveste ,secretul din veste ,trece departe ,departe Albă călăuza,secretul otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1491076804.html [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
La Mărășești se aude încă tunul Stăbunul nu te lasă să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1417446552.html [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
crede-n zodiac. În cimitir ard candele aprinse, Lumina pentru cei ce s-au sfârșit, Si ramuri de finic la cruce prinse, Tot ritualul fiind desăvârșit. La miezul nopții clopote răsună, E semnul că Iisus a înviat Și-nconjurăm Biserică Străbuna, Cu-alai, iar sărbătoarea s-a-ncheiat. Și pâlcuri, pâlcuri, toți având făclii, Merg către case răspândind lumină, A doua zi ei aducând solii Că-i Paștele și este-o zi senina. Referință Bibliografica: De Înviere / Nelu Preda : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
DE ÎNVIERE de NELU PREDA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1462006148.html [Corola-blog/BlogPost/384954_a_386283]
-
la o comandă, iau poziția de drepți, pocnesc călcâiele unul de altul și salută, rostind la unison: „Să trăiți, domnule General!” * În Războiul în care România nu putea sub nicio formă să rămână neutră, după ce i se mutilase grav glia străbuna, Nicolae Dăscălescu, unul dintre bravii săi generali se arată nu doar un militar de excepție dar și un om de înaltă calitate moral-spirituală. Iată și câteva dovezi prelevate din câte vor fi fost: Departe, spre Marea Azov, o localitate rusă
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1495732162.html [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului COPILA ROMÂNĂ III Ah, a fi acum română, Este mândru, e ceresc, Dorul nației mă-ngână, O iubesc, o prețuiesc. Și când nația-mi străbună, Zace bolnavă în pat, Și dușmanii îi cântă-n strună, Cântec jalnic întristat. Eu atunci cu mângâiere, Mă închin pe al ei sân, Și-i leg rana cruntă, mare, Că-s copilă de român. IV Și dacă în pieptu-mi june
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Copila_romana_autor_necunosa_mihai_leonte_1391801878.html [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați tulburat și
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1465268572.html [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
orice oră din zi sau noapte,Domnul meu este cu mine.Sînt iubit fără de margini,... XII. ROMÂN/ IA SUFLET DE AUR, de Florica Reinprecht, publicat în Ediția nr. 474 din 18 aprilie 2012. Român/ia suflet de aur Limba ta străbuna Dascăl ea pe veci ne este Scriitori, poeți de vază Prin ține, rămîn aieve Român/ia suflet de aur Mărgelele-ți tale frumoase Lacuri, rîuri și pîrîuri Ele toate se numește Romă/nia suflet de aur Prin dealuri și cîmpii
FLORICA REINPRECHT by http://confluente.ro/articole/florica_reinprecht/canal [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
De pare lexicul ce are o lume prin împrejur.. Dar întocmai de aduni este cea mai bogată, Că și are acei fermenți în ea implantată, Cum se dezvoltă și la acele nivele comune, De s-au realizat familii pe cele străbune. Fermentul etnic e elementul covărșitor, De pare eliticul academic cam nefolositor, Trăsăturile-i sunt ca umanitatea-i simplă, E datul spiritului dac ce limba îl umple! Limba-i legată de acuratețea simțirii Bazată pe sinceritate și frăția iubirii, Cum e
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Limba_romana_valerian_mihoc_1393856872.html [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
2. Dunărea mea, Istorie; Sadovan Martinescu Mari (Timișoara, România), 1. Dunărea albastră, 2. Când te-am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius, Cântecul Dunării milenare, 2. Dunăre, Dunăre Sfântă ... Fluviu Tainic de iubire, 3. Dacia străbună; Secula Maria (Timișoara, România), 1. Navele din vis, 2. Nedumerire, 3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Dr. Ion Popescu Stelian Gomboș - Activitatea publicistica: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologica”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumină”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Bună Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credință Străbuna”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeana”, „Grâi Românesc”, „Biserică Ortodoxă”, „Geopolitică”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerita încercare intru desăvârșirea începutului” - la Editură „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434450670.html [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
poartă Cu drag, îndrăgostiții așteaptă Îmbrățișați strâns și supuși, Sărutul sfânt, de la Brâncuși! Ruga. În ruga mea, către un geniu Încerc s-arunc spre infinit, Prundișul noului mileniu, Amestecat și răvășit! Somnul nației. În somnul lui bătrânul dac, Visează Dacia străbuna, Ce azi se sprijină pe-un “ac”, Cu sărăcita ei cunună! Cocosul. Ceasornic al dimineții Cântă astăzi, fals cocoșu, Ca și cesurile vieții Umbrite-s de codul roșu! Renaștere imposibilă. Dacă aș fi din nou născut Aș chema pe Prometeu
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Constantin_enescu_1396630012.html [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
Azi mai pătimesc odată? Și la Putna Ștefan Sfânt Face țării legământ, De urgie să o scape Trădătorii să’i îngroape. Roată, roată și iar roată Țepeș iarăși se arătă Împarte cetele’n două, Pentru viața noastră nouă. Plânge Dunărea străbuna Că azi lumea e nebună Și feciorii dragi ne pleacă, Că e țară prea săracă. Zac în munți comori ascunse Și noi tot cu traista’n bat Batem la străine porți ! Unde ești popor român, Ca durerea să ți’o
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Unde_esti_popor_roman_camelia_cristea_1389634320.html [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
iar roată Școală’te române odată Pune’ți mintea ta la cer Ca să capeți îndrumare Să fi țării azi salvare. Deschide’ți ochii odată Că ni’i țară iar prădata Să ne dăm mâna cu mâna, Cum e hora cea străbuna. Și să punem la hotar Piatră de credință vie Să ne fie temelie Pentr-o viață mai curată. Roată, roată și iar roată Școală’te române odată ! foto: sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Unde ești Popor Român / Camelia Cristea
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Unde_esti_popor_roman_camelia_cristea_1389634320.html [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
respect și eficientă colaborare, va fi benefică cetățenilor țării noastre. Am convingerea că tot ceea ce s-a mărturisit, se mărturisește și se va (mai) mărturisi, în această perioadă, despre Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt a toată Moldova creștină și străbună și a toată Țara Românească reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acesta, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_stefan_cel_mare_si_sfant_al_moldovei_.html [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
de lângă Alba-Iulia, ca să dea cu mână de fier o sapă de ajutor puieților pe o suprafață de 6,7 hectare de teren. Mobilizarea de vineri, de lângă Alba-Iulia, marchează, totodată, intrarea triumfala a plantatorilor voluntari de la “România prinde rădăcini” în patria străbuna a Ardealului, după luptele ecologice duse în Moldova și Oltenia, incepand cu Marea Revoluție Verde din Octombrie. În bătălia continuă dusă cu dușmanul exploatator, clasa voluntară nu e singura: îi sunt alături tovărășii de luptă de la uzinele Realitatea Cațavencu, cei
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
partea dreaptă inclusiv) pînă la intersecția cu str. Prunaru (exclusiv) pînă la calea ferata București-Rosiori, apoi pe această cale ferată pînă în dreptul str. Caransebeș. 27. Circumscripția electorală nr. 27 - Pajura - se delimitează astfel: La nord: de la calea ferata București-Ploiești, str. Străbuna (inclusiv) pînă în b-dul Bucureștii Noi pe care il traversează, str. Ciresoaia (inclusiv) pînă la capăt și o linie convențională pînă la sos. Straulesti. La est: continuă pe sos. Straulesti (exclusiv) pînă la intersecția cu calea ferata București-Constanța. La sud
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Vrancei (exclusiv) pînă la calea Griviței (exclusiv partea stîngă) pînă la intersecția cu str. Caransebeș (inclusiv), pînă la calea ferata București-Rosiori. La vest: calea ferata București-Rosiori pînă la bifurcarea de cale ferată București-Ploiești, pe care o urmează pînă în dreptul str. Străbuna. 28. Circumscripția electorală nr. 28 - Bucureștii Noi - se delimitează astfel: La nord: de la intersecția căii ferate București-Rosiori cu calea ferata de centură, pe calea ferată de centură pînă la viroaga rîului Colentina. La est: viroaga rîului Colentina, sos. Straulesti (exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
cu calea ferata de centură, pe calea ferată de centură pînă la viroaga rîului Colentina. La est: viroaga rîului Colentina, sos. Straulesti (exclusiv) pînă în dreptul str. Ciresoaia. La sud: sos. Straulesti pe o linie convențională pînă în str. Ciresoaia, str. Străbuna (ambele exclusiv), pînă la calea ferata București-Ploiești. La vest: calea ferata București-Ploiești p��na la bifurcarea de cale ferată București-Rosiori, calea ferata București-Rosiori pînă la intersecția cu calea ferata de centură. SECTORUL 1 29. Circumscripția electorală nr. 29 - Victoriei - se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]