1,470 matches
-
românesc, Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726 al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Transilvania și Banat... (vrednici de toată lauda...) pentru ortografie însă care voiesc să o introducă scriind cu litere latinești, bine ar fi fost să urmeze duhului italienesc, adică a scri după cum vorbim..." (și nu etimologizînd, n.n.). Heliade voia "restabilite literele străbune... și expulsia atîtor slove de prisos pentru limba română" (ed. Guțu, p. 459). Fără îndoială, Heliade urmează ideile care circulau în Transilvania Școalei Ardelene, de unde provenea învățătorul său luminat Gh. Lazăr ("doctor în teologie", hirotonisit arhidiacon, dar și francmason) - dar
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
între două continente ( declarație autentică). FNI-iștii au jubilat, autoritățile au jubilat, polițiștii au ju... Nu. Ei au organizat o plecare de la aeroport ca-n filme lăsând jurnaliștii să vorbească între ei sau singuri. Oricum, până una-alta, peste plaiul străbun s-a simțit o adiere a zefir de primăvară. Așadar, în fața micilor ecrane și nu numai, vreo doi FNI-ști cu lacrimi în ochi, au prezentat în sinteză situația de sub pragul sărăciei în care se aflau ( parcă numai ei) din cauza fugarei-întoarse
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
sînt slujitorul lui Iisus Hristos". E vorba aci de preacunoscuta teză pascaliană, pe care Ioan Pintea și-a însușit-o spontan, în atmosfera casei părintești. Credincioși singuratici, părinții săi i-au lăsat moștenire o credință vie, a inimii, o credință străbună refractară la speculațiile relativizante. "De la ei am învățat să nu mă revolt niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mai degrabă, să-l cunosc cît mai simplu și cît mai țărănește pe Dumnezeu. E o învățătură bună, cred. Sîntem în timpul Ťultimei sărăciiť
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
de glasul îngerilor, pastorii au vestit minunea în cetatea Betleemului. Hrusca, cel mai cunoscut și iubit interpret de colinde se face auzit an de an în casele oamenilor, dând viața frumoaselor tradiții românești, celebrând de fiecare dată Crăciunul și datinile străbune. Turneul de colinde se numește „Leru-i Ler” și va trece prin mai multe orașe din țara noastră. Prețurile biletelor pentru concertul de colinde de la Iași, din data de 24 Decembrie 2015 sunt următoarele: - 100 lei: Categoria VIP - 80 lei: Categoria
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
te înfioare și acum în amintirile tale. Veneam atunci dintr-un hotar cu porumb, cu grâu, cu ovăz, cu Neguri și ploi, și zăpezi, să ajung în atelier la Dărăscu, Unde mă așteptau Homer și Laocoon, și zeități din vremuri străbune, Să-i închipui măreț în jocuri de alb și cărbune... De ce te-ai oprit? Mai spune! Mai spune! Itinerarii Străin de duhul pământului, setos de sufletul neamului, Către poșta Vitan, prin vechii Dudești mai căutam timpului voga, Dinspre Chei către
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
ridică. Simfonia de cameră nr. 33 pentru 12 instrumente. Pământul Vestului e-ntocmai ce pare, în vreme ce solul românesc e alchimic, în orice se preface, și nu știi, mereu în altceva, se preschimbă, de pildă, în alb, și-amintirea unei țări străbune, cu nechezat de cai în noapte, mistere-ntrezărite pe jumătate. În alb se transmută memoria solului vechi, se deșartă de sunet, devine lăuntru pur, sfidând auzul. El, omul-muzică, este-acum muzica fără sunet. În viitor, instrumentiști aruncă partitura, la repetiția pentru Oedip
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se dea de trei ori peste cap, Ciclul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
sau mai puțin amuzant joc al măștilor. Împăratul Verde împrumută uneori, pentru puțin timp, masca legendară a lui Ștefan cel Mare: Dusese mai bine de patruzeci de războaie și la capătul fiecăruia, după ce se adunau și îngropau morții, potrivit datinilor străbune, punea să se înalțe o biserică ori o mînăstire, spre slava lui Dumnezeu și bucuria cinului preoțesc care îi aducea mulțumiri la fiecare slujbă. Omorîse cu mîna lui războinici aprigi ai multor seminții, i se dusese vestea în toate zările
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
-ne torente de noutăți; unii crainici, conectați cu fiecare fibră la "moment", ne spuneau de două ori același cuvânt lăsându-l până la urmă naibii; reportajele ne arătau cum pe cerul patriei se zbenguiau fermecător focurile de artificii, în vreme ce, pe pământul străbun, petardele și bombele artizanale își făceau datoria tradițională trimițând la urgență cam câte un rănit la mia de locuitori; noii locatari de la Cotroceni și Palatul Victoria făceau declarații conform cărora singura perspectivă a românilor era aceea de a da în
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars de mătrăgună fabricat de soacră-ta după ce ai lăsat-o fără porc de Crăciun? Dar m-a auzit ? -A, zice, acum văd și eu la
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
Nu dorește a proclama entuziast ori a infirma drastic un text, ci a-l examina meticulos în vederea stabilirii unor trăsături multiple, a unui ansamblu de nuanțe, cu scopul proporționării calităților și defectelor care de regulă coexistă în același product. O străbună sapiență îl împiedică a le izola jubilant, riscînd artificializarea actului critic. Autorul Explorărilor în actualitatea imediată procedează metodic, "răbduriu" (un cuvînt care-i place), pîndind parcă opera în creșterea și-n eventuala sa descreștere, atît în cadrul antum, cît și în
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
vocii sale dictatoriale, exact pentru motivul pentru care n-am pentru Iliescu, astăzi, că nu-i "taie" pe baroni. Ce să fac, autoritarismul de orice tip îmi repugnă, oricât ar fi el de poleit cu litera de aur a "slovelor străbune". Îmi plac reformatorii, înnoitorii, contestatarii, și nu inșii care-ți dau cu sabia în cap pentru că așa au ei chef. Ștefan cel Mare a domnit patruzeci și șapte de ani. Despre el s-au scris multe și se țin minte
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
un pustiu nedeclarat... conexiunile ei sunt îndreptate spre interior, spre un pustiu cu ventuze în care locuiesc vânturile, soarele, luna și cosmogonii viitoare indescriptibile." (Antibucolică feminină). Pentru cosmopolitul Andrei Codrescu de mai târziu, Andrei Steiu este un "arhaic"; o limbă străbună "moartă și livrescă" este cântată sentimental de ultimul ei vorbitor care începe să deprindă și directețea unui limbaj "absolut", fără prea multe nuanțe, dar sarcastic, eliberat de istorie, deznădăjduit uneori, alteori revoltat politic, așa cum se întrezărește în poemul Pacea, dar
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
la una din emisiunile tv îTaifasuriî a lui Florin Condurățeanu. Fenomenul în cauză, coroborat cu nivelul unor talk-show-ri tv, unde respectarea normelor gramaticale este considerată un prim pas spre imbecilism, duce cu adevărat la apariția omului de tip nou pe străbunele meleaguri dacice, supradotat cu habarnism lingvistic. Și nu numai. De aici, stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat sapa și tot ce-au avut pe lângă case, pe mulți înstrăinându-i pentru totdeauna de vetrele străbune”; 3. Un val uriaș de disperare desprindem din tragedia neputinței profesorului Teodor Bălan, directorul Arhivei Istorice din Cernăuți, de a salva materialul arhivistic tezaurizat în această instituție; 4. Incomensurabile au fost pierderile istoricului Ion Nistor: ,,Ultimatumul lui Molotov l-a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
istorie plină de multe și interesante momente critice, dar și cu altele spectaculoase. Începând cu DROMIHETE, conducătorul geților din nordul Dunării, cu regele BUREBISTA, primul rege unificator al triburilor traco-geto-dace, cu DECEBAL, regele martir pentru demnitate și dragoste față de pământ străbun, în lupta sa împotriva cotropitorului Romei trufașe și desfrânate,Traian, regele MARE PREOT, DECENEU, cu primii cneji și voievozi: GELU, GLAD și MENUMORUT, cu BOGDAN DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
cu o masă bogată, servită în farfurii de aur, pe când, armata lui servea masa din farfurii modeste, de lut sau lemn. În prima parte putem lesne conchide atitudinea trădătoare a unora din stră-strămoșii noștri. În al doilea rând, observăm ospitalitatea străbună devenită și azi de lăudat, numai că uneori aceasta ne-a venit de hac; sau cum ar spune proverbul. „Capul plecat prea mult sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede”. 2. HOREA, stindardul luptei pentru demnitate românească
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți erau, pe atunci, și azi, denigratorii, cârcotașii și măcănitorii de profesie și de ocazie, făcându-ne pe noi „extremiști”, deoarece noi, gazetarii „Cuvântului liber”, eram români apărători ai gliei străbune, adevărați naționaliști, în spiritul luminat, tradițional-ardelenesc. Departe de valurile vremii, de zbuciumul străzii, de loviturile antiromânești, peste noapte, unii, așa-ziși români, au devenit cei mai înfocați „internaționaliști”, lupi moraliști, dând, în stânga și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi, cei
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
cimitirul ochi de la un cap/ În celălalt se reia totul de la început:/ Groapa bunicului meu, peste groapa străbunicului meu,/ Tatăl meu, peste bunicul meu/ Și tot așa vechiul primar/ Peste străvechiul primar - vechiul popă/ Peste străvechiul popă,/ Vechiul sat peste străbunul meu sat.// La margini cresc pruni și meri/ Și se văd flori mirositoare,/ Aburul lor pătrunde în lucruri/ Până departe./ Cei care vin în trecere pe la noi/ Cu ceasurile îngropate în mâna stângă/ Și umerii plini de bătrânețe/ Se minunează
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
mai puțin de șapte ani cu aglomerația asta de morți. Că, dacă mergem în ritmul actual cu natalitatea, nu peste multă vreme îi vom înmormânta și pe cei care se vor naște peste o sută-două de ani când pământul patriei străbune va fi de multă vreme nelocuit sau populat, în cazul cel mai fericit cu niște vietăți cu ascendență în... În ce? Că nu mă duce mintea... Iar limba maternă va fi engleza în dialect ungro-vlahic. Să nu mă întrebați ce
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
fluturați infamul terfelog, Posteritatea de pe-acum mă strînge La sînul ei cu iz de busuioc. Stiletul ironiei, în cazul lui Mihu Dragomir, vizează poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și pîinea cum se coace. Luînd în piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară; deodată mi se
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule neplăceri) și prea ,,gîndirist" în imagistica ortodox-autohtonă din agrestele lui cîntece haiducești, desfășurate în decorul hibernal al munților străbuni acoperiți de zăpezile eterne. Va reveni la el mai tîrziu cu Un pămînt numit România (1969). Cum nici partidul nu aniversa în fiecare zi răscoala - cu atît mai mult cu cît relația țăranului cu pămîntul se vădise neprincipială în timpul colectivizării
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
limbaj, nu întotdeauna catifelat, dar care nu acceptă compromisuri, cu orice risc. O astfel de conștiință clară, care știe ce vrea, este a poetului protestatar Virgil Ciucă. El și-a exprimat punctul de vedere în toate cărțile sale, de la „Blestem străbun”, Editura SemnE, București, 2007, la „Versete dumnezeiești”, aceeași editură, 2008; la „Pierdut în lume”,2010; și „Chemarea la judecată”, 2012 și „Condamnarea”, 2013. A se observa dinamica: Blestemul străbunilor, Chemarea la judecată, Condamnarea, Execuția. Un crescendo cu o singură finalitate
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant, în sintonie cu sufletul poetului. Dar și cu „Vremurile de restriște” într-un „veac hain și interzis”, în care, în viziunea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]