1,728 matches
-
de anticariat. O ușă lăsată deschisă în buza canalului dădea o perspectivă lichidă întregii scenografii. Într-o cadă de baie se lăfăiau suprarealist o colecție de BD-uri și cărți pentru copii. În spatele unui covor persan, probabil o moștenire de la străbunul Alladin, colecția de pornache în limba franceză. Un deliciu. Când m-am întors în încăperea din față și am dat peste a doua pisică torcând indiferență în fața casei de marcat, nimic nu mi se mai părea strident. Intrasem cu totul
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
vărsați-l din voi, ca ea, coaptă, să ardă sub cerul natal! În văpaie și vrajă miresme stîrniți! Înrudirea, tăcut, creați-o cu pura,-ndărătnica-i coajă, cu sucul ce-o umple,-n extaz să se piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n lumină. Coif, corn de vînătoare, bărbi pricepute, frați în mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
întregi. "Dansul magic" al mascaților în piei de vite se desfășoară pe fondul invocării forțelor pământului, singurele în stare să se răzvrătească împotriva răului venit din afară. Pentru aceasta, berevoiul "cheamă în ajutor duhul marelui taur al muntelui, bătrânul arhitaur, străbunul celor de azi, care să dea tăria lui urmașilor". Povestitorul însuși transfigurat în cel care invocă se refugia în utopie. Proza simbolică a lui Vasile Voiculescu insistă mult pe această repetiție pregătitoare a marii lupte. Detaliile privind instrumentele, măștile, locul
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
despre făurirea pâinii, arată ca: „Fiecare popor își are pâinea lui, modificarea caracterului pâinii însemnând pierderea identității naționale”, iar „pâinea trebuie să rămână în permanență naturală, curăță, nefalsificata în vreun fel, dacă ținem să ne fie prielnica. Acest aliment, din străbuni a devenit nu numai simbolul hranei fizice obișnuite, ci și simbolul hranei spirituale, drept pentru care merită să-i acordăm o atenție deosebită.” 2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora. Ingredientele produselor alimentare
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația istoricului italian privind trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
și-n drum spre ea oprim la o masă lungă cu multe bănci, unde adăstăm, dăruiți cu feluri de pălincă gingașă-n arome - de caise, de mere, de pere, sub plopi de-o parte și de alta. Nu știu de ce, străbunii par de față, din calea rătăcită ne salută, în vreme ce plopii tremură din frunze ușor. Un înțelept spunea: „plantele toate-s în somn, în chip firesc fericite. Omului spune-i copac umblător, iar pe copac numește-l om de-a pururi
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
De trei ori stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat cu talpa în prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota Codinu Domnul Nopții învățătorul Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului „dracii”, deși stilistic cade nefericit În rostirea poeziei, definește pe deplin nu o stare, nu un fapt, ci o mentalitate. Versuri de o asemenea factură
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
le-au cam venit de hac dușmanilor, grei de mulți ce erau, aliindu-și natura noroioasă a patriei. Și chiar dacă Gigi Becali n-a scos decît un meci nul, nu înseamnă că noi, contemporanii, am fi mai prejos decît ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
a acordului încheiat cu FMI-ul..." - îmi cotropește sufletul o stare atât de acută de liniște, încât văd imediat opulența occidentală (filmată cu o cameră ascunsă), trecând granița fraudulos și instalându-se ocrotitor până prin cele mai tainice locuri ale plaiului străbun; în același timp, văd imagini tv cu oameni abia ținându-se să nu plângă de fericire, inși acuzați iremediabil și vehement de corupție și arestați/eliberați sărutând din târnațele vilelor mâna justiției în semn de plecare din țară pentru a
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
un an sau doi,/ Dar într-o zi (sau luni sau joi)/ Și-a amintit Apolodor/ De frații lui și-a plîns de dor" (§ 27). Ca și la Circul din București, unde se întreabă întîia dată asupra menirii sale, chemarea străbunilor irumpe în cîmpul conștiinței atunci cînd Apolodor pare a fi atins tot ce își putea dori de la viață. Uitarea cea mai adîncă, întrucît este uitare a ceva, ascunde deja în sine sîmburele amintirii. În fine, proba supremă nu este de
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
duce să "dezlege" osemintele dintre ruine. Este un profet, dar a ajuns prea tîrziu, cînd degetelor Treimii, ridicate a binecuvîntare, li s-a pus deja împotrivă degetul mic și ciuntit. În degetul mic, care-și ia numele latinesc de la obiceiul străbunilor de-a-și desfunda cu el urechile, se adună parcă toată puterea unei (foste) orînduiri cu auzul foarte fin. Și cu mînă, incredibil, foarte ușoară. Cînd crezi că i-ai descoperit urmele, afli, cu dezamăgirea micii comunități din stațiune, că "victimele
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
răzbat Luminile prin geam pictat! În jur cu teancuri mari de cărți, De praf și molii roase-n părți, Pe care, pînă-n boltă, sus, Negre de fum, hîrtii am pus; De sticle-mpresurat, cutii Și instrumente, ca minuni De catrafuse din străbuni - E lumea ta! o lume zi-i! Și mai întrebi de ce, gemînd, Se strînge inima-ți în piept? De ce-i curmat al vieții-avînt De chinuri stranii, pe nedrept? În locul fragedei Naturi, Cînd Domnul ne-a creat, acum Ai oase de-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
aduceau aminte că este nepotul unui militar de carieră. Bunicul Septimiu s-ar răsuci în mormânt dacă lui i-ar fi frică de o stafie căreia nu-i putea reproșa decât că-și face rondul de noapte. Susținut de curajul străbunilor săi, bărbatul lovi cu putere în obiectul nezburător de care se împiedică brusc, trezindu-i groaza... Stupoare!?! Fără să-i pese de șutul maradonic primit, la picioarele sale zăcea victorioasă bereta cu vulturul roșu... Nedorin-du-și, fiul lui Aristhu Bart nimerise
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
abține să nu-i răspund cu un sarcasm deloc nemeritat. Ai uitat stimabile să te mai documentezi, asta bineînțeles dacă ai știut so faci vreodată. Ai fi putut să-ți amintești din baza noastră de date o parte din filmele străbunilor noștri. Ți-ai fi adus aminte ce Înregistraseră ei pe peliculele anterioare marelui cataclism, referitor la iradieri. Dar cum ți-e gândul numai la femele nu mă mai mir de nimic. Joo Își plecă fruntea mormăind ceva fără Înțeles. Ochelarii
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
rău. Unde-mi ești, pădure A lui Dumnezeu? Dealurile mele De la Amărăști Se-oglindesc În stele. Suflete, trăiești? Gându-mi tot aleargă Peste munți și ape. Cu cât mai departe-s, Casa-i mai aproape. Herodot a scris cândva Că străbunii noștri, tracii, N-ar avea asemănare De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească Nicicum voia nu le-a fost. Zeii-n van Îi tot certară Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
atunci existând numai cetatea Țeținei. Ca într-un stop-cadru dintr-un film realist, autoarea ține să aducă în prim-plan un detaliu extrem de important, dar rostind ca în treacăt, cu un zâmbet dulce-amar, înțelegător, parcă: ,, După ce au isprăvit cu luptele, străbunii noștri au făurit temple ale credinței și culturii, au creat valori nemuritoare, întrupându-le în opera sublimă a Unirii”. După aceste momente, în care pulsează o anume tensiune dramatică, Maria Toacă lunecă brusc în realitatea, cu note de cruzime, a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
comic, dar o replică precum aceasta a lui Farfuridi poate fi înțeleasă și maiorescian: ”Cum ziceam adineauri amicului Brânzovenescu: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători...”. Este o chestiune de climat: trădarea, conspirația, complotul sunt înțelese, în cheie pașoptistă, ca motor al istoriei - și nici Maiorescu nici - cu atât mai puțin! - Caragiale
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
se reflectă harul Duhului Sfânt prin care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
talpa plină de noroiul Lunii,/ Dar eu abia mă reîntorsesem cu greu, iubito, de departe,/ Acolo unde simplul sex oral, 69 ori rafinatele perversiuni/ ale Orientului nu vor mai valora nimic, niciodată./ Am fost să beau la crâșma morții, cu străbunii." (Tristeți de dincolo) Povestioarele din cea de-a doua parte a volumului au aceeași vitalitate ca și poeziile, dezvăluind o lume adesea imundă, văzută cu ironie și luciditate tăioasă. Totul pare pus sub semnul "grohăitului de astre," așa cum numea Cioran
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
proletcultiști cu vechi state de serviciu. Imnografii au formulat unele observații prozodice, după care Mitică Dumnezeu le-a mulțumit și le-a dat drumul acasă. Textul a rămas intact în splendoarea lui inițială, inclusiv totalitatea scrîntelilor ritmice ("În luptă triumfător", "Străbunii noștri eroi") și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul final. În august 1977, un decret prezidențial adăuga o nouă strofă, numărul greșelilor de accent sporind cu încă patru: "Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu alte neamuri sub soare". Cine
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
meteahna, cvasi-vulgară, de-a "roși ș?ț sub sulimanuri", - neajuns de care gentelman-ul Pantazi, în ciuda faptului că e epiforetic, că "lăcrimează" lesne, e străin. Genealogia sa e, de altminteri, nu mai puțin sinistră decât ereditatea încărcată a lui Pașadia Măgureanu, - străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
somn, Cel al cenușii devenit veghere și gardă. Deschide-te, rană, atunci când strig - Sesam! Umbrei rugului rămasă pe acest dictam, Căci Dumnezeu în timp ce ne privește vrea să ardă. 24 oct. 2003 * 1 Străin printre străini, aur nocturn scânteind, Rege printre străbuni, rătăcesc gol Către ceea ce se urzește. Unde am încă un Regat? Giuvaerul În mijlocul coroanei. Neant Ce îmi dă viață pentru a mă face origine. Acolo sunt oglinda în care Dumnezeu Se privește și mă răsfrânge. Ochi din ochi țâșnim Din
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]