1,741 matches
-
fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă Că acolo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
nici plânge, Dușmanii țării-s azi cu noi de-același sânge, Durerea-n a lor suflet nu poate să încapă Când singuri azi românii țara își îngroapă. Se mișcă des pământul și ape-și ies din văd Semn ne trimit străbunii ce în genunchi nu cad , Și cum să nu te doară, să nu îți pară rău Când cei ce pradă țară sunt toți din osul tău. Referință Bibliografica: M-atinge dorul altor vremi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
tot ce a putut „cu privire la tradiții, la folclor, obiceiuri, istorie, legate de Câmpulung, de câmpulungeni, de acești oameni minunați care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii în ei înșiși”. Este vorba de „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Editura AXA, Botoșani, 2010, pe care am avut cinstea să mi-o ofere autorul, să o primesc la domiciliu și să o citesc până la sfârșitul acelei luni de august 2011. Vorbitorul ne-a mărturisit că nu intenționa să publice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Păstrați-vă moștenirea, venerați-i pe străbuni, datorită lor sunteți azi lumină și aveți un nume, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486067173.html [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
la Durdava, vor fi destul de obosoți, Acolo le cădeți în spate și trimiteți ploaie de suliți. Bărbația e întrupată îmn voi, sabia Zalmoxis v-a dato în mână, Tot ce are mai bun Dacia vă pune la îndemână. Apărați acest străbun pământ! Scoate sabia, la fel fac toți ceilalți.). Astă spadă va fi pusă în teacă până ce dușmanul nu va fi înfrânt. ( Întinde sabia în semn de jurământ, ceilalți încrucișează săbiile cu a sa. ). “ Străji credincioase ale zeului sfânt Vom apăra
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-a dat Pruncilor la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... În locul lor a pus bani, Pentru oamenii sărmani. Colindăm, Doamne, colindăm... Duce-n poarta Raiului, Bucuria darului. Colondăm, Doamne, colindăm... Obiceiul din străbuni Vine-n colind la români, La Anul și La Mulți Ani! Autor Maria Filipoiu 26 Decembrie 2015 Referință Bibliografică: Colindul bucuriei / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1821, Anul V, 26 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1451125333.html [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
în ierni prin crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut. strivește-mi, dragă, visele în palmă și chipul între genele-ți de vis aș vrea să mai apuc încă o toamnă să ne-ntâlnim în dulce paradis. strivește-mi chipul cu a ta căldură să văd cum
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Floare_de_colt_ion_ionescu_bucovu_1354965762.html [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AM ALES Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am ales să stau de veghe după datină și lege, să alin durerea lumii cum m-au învățat străbunii. Aud noaptea cum pământul, se tot tânguie mereu și-ntr-o sfântă rugăciune îl strigă pe Dumnezeu. Aud șoaptele pădurii și-nchinarea brazilor, trilul de viori -orchestra, glasul lin al mierlelor. Aud valul cum se zbate la un țărm uitat de
AM ALES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1423942205.html [Corola-blog/BlogPost/341624_a_342953]
-
Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri, Decât tutun și patru ori cinci tunuri, Uitate din rezbelul celălalt, Dar eu voi un altul, tu un alt. Se răzvrătește seara, marea, Când plânge-n țărmuri toată țara, Mă-mpac eu cu străbunii mei, Dar nu am pax cu unii, azi mișei. Cu fiecare carte nu am parte, m-apropii blând de moarte, de ne-moarte, nu sunt morbid, fudul, credul,, încerc să fiu, s-ar zice, very cool, ce să schimbăm? Vezi
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405230083.html [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un neam, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1485315282.html [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
lume - Bătrânii munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt, străbunul, De lotri să-l ferim! Carpații celor veșnici Să nu le vindem coama - Mai bine pân’ la unul În luptă să murim! Capitolul Cioburi de vise - al IV-lea - este o luptă cu inerția, cum ar fi spus Nicolae Labiș
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
bucuriile ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o fărâmițeze.... Tudor Mușatescu În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un buchet de cântece populare, ne-au readus în minte și în inima istoria străbunilor noștri ce au păstorit aceste meleaguri, pe domnul Ștefan zis Cel Mare și pe domnul Bogdan zis Întemeietorul. Pe scena s-au succedat apoi tinerele talente, din rezervorul inepuizabil al acestei zone de munte, Lăură Maria Niculiță (14 ani), Ana
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
să discerne și să mediteze pentru a-și forma opinia lor personală. Autorul are darul de a sesiza dintr-o dată esența lucrurilor, manifestându-și firesc vocația pentru adevăr, pentru autenticitate. Prin limbă (limbaj) încearcă să recupereze, pas cu pas, istoria străbunilor, a autohtonilor, din negura uitării și nepăsării, ordonând materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi și vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conținutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind științifică, inteligibilă pentru cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Și un batic. Ar putea apărea și în protecția muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună, sunt de la străbuni. Important e să știe electoratul că ești român neaoș sau româncă sadea, iar acesta nu este format din cunoscători fini precum Leșe. Progresul cultural și, adesea, știința, pot fi trecute cu vederea. În plus, provin de la Occidentul destrăbălat și decadent
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în satele de munte ce înseamnă și semnifică acest obicei, care se respectă și astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se îngropau ouăle roșii la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fără însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
unde?... În adevărata viață!... Așa s-a intâmplat și în urmă cu patru ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Grigorie Băbuș la venerabila vârstă de 93 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Grigorie s-a născut la data de 3 iunie anul 1915, în comuna Teișani, jud. Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la mănăstirea prahoveană Cheia, unde era
PARINTELE GROGORIE BABUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_grogorie_babus_.html [Corola-blog/BlogPost/366862_a_368191]
-
din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și cu picioarele goale, după o rețetă de familie păstrată de la dacii al căror descendent indubitabil este. Neamul său, din câte înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
Președinte? • Să nu mai permită umilirea Bisericii Neamului, inclusiv înlocuindu-se Religia (ca materie de curriculă școlară) cu o făcătură dictată de interese externe oculte, tip New Age. Nu suntem atei, noi, românii! Nici copiii, și nici nepoții noștri. Nici străbunii n-au fost atei. Tinerele generații au dreptul la cunoaștere, măcar. Cum poți combate ceva despre care nu ai habar? Unde mai sunt etica și logica unui asemenea demers? IMPORTANT: Să nu se mai lase, vreodată, vreun președinte al României
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]